| CATEGORII DOCUMENTE |
| Animale | Arta cultura | Divertisment | Film | Jurnalism | Muzica | Pescuit |
| Pictura | Versuri |
CUPRINS
ARGUMENT.
NEGRU DE SLATIOARA - Dinu Sararu
SLATIOARA - cadru geografic, flora, fauna, rauri, dealuri, toponimii, harti, ilustratii.
GEOGRAFIA LOCUIRII .
DATE DEMO GRAFICE - Ieri si azi .
OCUPATII, LOCUINTA, HRANA, PORTUL, VIATA DE FAMILIE.
ETNOGRAFIE - folclor, folclor literar, mitologie, etimologie, arbori genealogici, traditii, practici si credinte populare.
OAMENI AI LOCALITATII
INSTITUTII, VIATA SPIRITUALA, VIATA POLITICA.
MONUMENTE - monumente naturale, fantani, troite, etc.
EPILOG.
BIBLIOGRAFIE
ANEXE , HARTI , ILUSTRATII
MOTTO :
NISTE TARANI ...
Niste tarani am fost si am ramas
Din leagan pan-la ultimul popas
Cand si pamantu-n brate ne va tine
Ca mama care m-a tinut pe mine
Copilul ei dintai,si inca zece,
Din lume mult prea tanara sa plece.
Cum sa uitam acest taram -bogatul ! -
Din care-si potoleste foamea satul ?
Si din urzeala caruia sublimul
Trecut al Tarii si-a tesut chilimul..
In vesnicie isi aduna anii
Ei ,imparatii lutului - Taranii ..
Ingenunchind cu ei, simtim in gura
Gustul pamantului, ca de prescura...
ION BRAD -
Octombrie 2004, cu dedicatie d-lui Dinu Sararu.
Renasterea civilizatiei rurale romanesti,anul VI ,nr.1-2 (12).
ARGUMENT.
De ce " negru de Slatioara"? De ce "albastru de Voronet"
Sunt oare prea pretentios? De ce nu?
Fiecarei mame, pruncul ei i se pare cel mai frumos.
In cazul nostru, pruncului, maica, tarana in care si din care a crescut ii pare cea mai frumoasa. "Elogiul satului romanesc" , vis-a vis de Slatioara, tine de mitizarea constienta a unei pietre ori a unui bot de lut, adaugand albastru de cer si verde de iarba la heraldica comunitatii.
Congruenta intre negurile Magurii ,vanatul norilor, balaiorul " ierbii vantului",
Aceasta este Slatioara, alaturi de oamenii ei.
" Amintiri de spre viitor " , Slatioara nu are. Are doar imagini cu cerbi si caprioare pe dealul Gurguiului, cu licurici si viezuri salasluind in tufe de alun.
Argument verosimil si suficient pentru mine. Poate si pentru tine, "iubite cetitoriule".
NEGRU DE SLATIOARA.
Dinu Sararu
Satele Slatioarei incep astazi ci Milostea, de la milostenie si milogi, poate, o rascruce de drumuri inainte de Targul de la Polovragi, de Sfantul Ilie, la 20 Iulie, cand se zicea ca atunci se strangeau sandalii vremii veniti de prin toate colturile saraciei lucii, sa plece la cersit; ii carau carutele si cotiugele, pe magari si pe catari,, in roabe, dupa puteri fiecare, in carje, de-a busilea, topaind in jurul cate-unui ciomag de sanger sau de alun; alt sat mai era si mai este Gorunesti, insa padurile de gorun trecand din Magurice in Magura, nu mai sunt; au ramas salcamii si fagii, s-au rarit si pustiit si carpenii, si ulmii si jugastrii, si sangerii, pe malurile Cernei s-au indesit aninii si palcurile de rachite; pe urma veneau la rand Fometestii, de la foamete, sigur robi, manastiresti, taiati in doua pe la 1775, de granita cu Imperiul Austro-Ungar, de pe urma caruia au ramas cazarmele craiesti ale Mariei Tereza pe care le-am apucat si eu,ruine uriase de caramida rosiesi barne de stejar si porti de caramida zidita si iarasi Cerna,dandu-le ocol pana ajungea sa se strecoare sub colinele Gurguiului, dupa ce invartea ciutura morii lui Fulgoiu.
Alte sate nu mai erau, afara de Olari, asezat chiar in mijlocul acestei povesti, de care tineau catunele uitate de Dumnezeu, Coasta Cerbului, apoi Cociobi, Manasesti, Turicesti, despartite de Valea Omului si de Valea Putineiului, care serpuiau primavara si toamna in timpul ploilor,ca sa piara aproape, in mijlocul verii, varari; insa nu era casa sub tavanul scund al careia sa nu atarne pe un fel de pod paralel plimbele de anine pe care se uscau oalele si canile si ulcioarele vinete de pamant, mangaiat de mainile lor noduroase ca niste radacini.
Toata fiinta lor si a nevestelor si copiilor mustea de vantul umed al pamantului scos anume din Vaile Ungurenilor, dincolo de Coasta Cerbului sau din Mesteceni, unde juca la vedere si " negrul de Slatioara" caruia ei ii mai ziceau si piper,
Grauncioare negre dintr-un mineral misterios pe care hurezenii il ardeau in cuptoare si il macinau grijulii si din faina lui faceau o vopsea maronie din care la coacerea talgerelor si ale ciorbarelor si ale cestilor si ulcioarelor, iesea verdele-negru, ca fierea....
In viul noptii, veneau aici sapatorii si adanceau gropile din care horezanii amiruiau " negrul de Slatioara " , aidoma piperului. Slatiorenii n-aveau nevoie de el; oalele lor erau rosii cu gulere albe, din rauri de var, ca si cand pensulele lor ca niste somoiege ar fi fost muiate in lapte.
Ceramica lor era (si mai este ?) rosie si cuminte, poezia ei sta in formele unduioase pe care le ocroteau in palmele butucanoase simtind mereu cu ochii inchisi unde netezimea nu e ca obrazul de catifea................
....Pai, nici satul nu mai e, i-a pierit si numele.....nu mai e nici in acte la Primarie.
Acum Slatioara e facuta din Milostea, din Fometesti si din Gorunesti.....Olarii care tineau Slatioara toata, nu mai sunt nici pe harta..
Daca nu mai sunt nici olarii.... S-a rarit si piperul...., abia se mai cunoaste vatra " NEGRULUI DE SLATIOARA".
3. SLATIOARA- cadru geografic, toponimii, flora, fauna, rauri, dealuri, etc.
Vazduhul se-nvarsteaza la rasarit c-o geana de lumina sangerie.
Cantecul de cocos pintenat reverbereaza in zidurile vinetii ale hotarului dintre noapte si zi.
Apoi, incetn se-nalta, printre fuioarele alb-cetoase cum laptele donitelor de brad, peste Magura Slatiorului, soarele ce vine sa zvinte roua stelelor noptii , de la Rapi pana in Valea cu Pietrele si de la Fometesti pana in varful Coastei Cerbului
Letargic, hornuri risipite isi pufaie catre albastru,indiferente, fumul incinselor vetre.E ceasul cand clipele alearga ciocnindu-se, catre istovitoarea-urmatoarea zi, catre miros de fan ori de sudoare amar-sarata.
Demult intoarse de la tamaiat, vreo doua babe, cernit-uscate,asi spun ca in Mesteceni si inspre Hunie,e plin de manatarci si ca spre toamna, pe la Santa-Marie Mica, e rost de nunta la un flacau din Potresi c-o fata din Vaidei. C-asa e rostul !
Si-ncepe ziua.
Propunandu-mi sa reconstitui, macar in parte, matricea acestui colt de istorie si actualitate deopotriva,strop de universalitate,constat, cu fiecare cuvant scris,faptul ca necunoscutul ori vagul,aduc partea lor de taina si fabulos, niciodata cunoscute pe deplin, motiv de introspectie, spre amintire a locurilor,faptelor , oamenilor deveniti legenda ori sfidare a vesniciei.
Totusi, totul se poate repovesti,redescoperind faptul ca arborii cresc mai inalti,umbrosi, cand radacinile le sunt mai adanc infipte in pamantul ce le este muma si hrana.
Pamantul ce le este muma si hrana,padurile ce le sunt frati si surori fiilor si ficelor de daci de pe meleaguri alutane,car dand piept din vremuri imemoriale cu cei pe care ii aduveau vanturile istoriei,ori din Apus, ori Rasarit,n-au avut timpul necesar de a dura din marmura si granit, catedrale si domuri, nici megaliti sau obeliscuri,ci, din lut si lemn,piatra si suflet, au cladit vremelnice adaposturi pentru copii si sotiile lor,napastuiti de stihiile vremurilor.
Au dat piept cu vrajmasii, si totusi au ramas aici.
Strabunii nostrii n-au avut timp de a lasa urme adanci in istorie, ci doar vreo brazda pe-un ogor sau un nume iscalit in lut, pe-o strachina sau cana de la "Mosi ".
`
In vremea demult apusa a razboaielor dacice,versus romanitate, se povesteste ca Traian, Imperatorul,trecand in carul sau de lupta in fruntea legiunilor peste podul durat de catre Apolodor, din sudoare si piatra la Drobeta,catre dava Dierna ( azi Orsova ) , apoi prin Admutrium , (Motru), si prin stravechea cetate dacica Arcinna ( Polovragi- polovraci- Cetatea vindecatorilor ), spre Buridava si inspre Arutela a poposit la "Masa lui Traian ". Inaintea marelui asalt impotriva Sarmisegetusei, marele Traian a strabatut aceste locuri incarcate cu iz istoric si frumuseti naturale.
La poale de munti invesmantati cu albe cusme de zapada, precum fuioarele de lana si de dor, care se presupune a fi salaslit Zamolxe, in pesteri, alaturea de schifii sai, (ascetii ), in Kogheon,
Templu sfant al dacilor,Zamolxe ,cel traitor in singuratate, la poale de munti,spuneam,aflam de la inceput de vremi si vremuri, Slatioara.
Spre Slatioara duc si astazi drumurile lutului,al sarii si al umilei oale de pamant,pe malurile Cernei,ori mulcoma precum un glas de mama, ori turbure si-nversunata.
La poale de munti, de-o parte si de alta a raului Cerna si a Taraiei, strajuita de Magura si de Magurice,pe sub paduri si livezi de pruni se-tinde azi comuna Satioara in ast caus de dealuri rodnice si munti ocrotitori.
Legenda spune,prin gura batranilor impovarati de ani ca-n vremuri colbuite,doi negustori, intrecere prin codrii desi ai Slatioarei,umblati doar de zalude iele si uriasii jidovi,doi negustori din partea Gorjului,pe nume Stan si V lad au poposit aici si-au intemeiat o asezare.Din mosii Stan si Vlad,,incet-incet se-naste-un colt de lume.
Legenda doar ! Dovezi arheologice si pragmatismul spun altceva.
Azi,Slatioara, ca unitate teritorial administrativa,este situata in extremitatea vestica a judetului Valcea de-a lungul soselei nationale ce face legatura intre Rm. Valcea si Tg. Jiu,la o distanta de 10 km de or.Horezu (Hurez). La nord co. Satioara se invecineaza cu Vaideenii, la est cu or. Horezu si com. Maldaresti,la sud cu Stroiestii si Mateestii iar la vest cu Alimpestii Gorjului (vezi H.1.)
Este asezata pe cursul mijlociu al raului Cerna,intre Olt si Oltet,in partea nordica a Podisului Getic,,strajuita de Magura Slatioarei, (formatiune anticlinala de varsta miocenica- 767 m- cu directia E-V ,),iar ca unitate geomorfologica face parte din Subcarpatii Getici,nucleul depresionar Novaci -Polovragi- Horezu.Structura petrografica a reliefului deluros o formeaza nisipurile,pietrisurile,marnele si calcarele,prezente si in fundamentul Magurii(anexa 1).Relieful deluros este alcatuit din anticlinale ce se insiruiesc pe sinclinalele raurilor si paraielor,care in zona Rapilor,(minidefileu care taie Magura ) prezinta abrupturi de tip cuesta si fenomene de siroire.Sub aspect hipsometric com. Slatioare se afla la altitudini cuprinse ,intre 300-800 m, trepte de relief ce corespund luncii si terasei de lunca a raului Cerna si varful Magurei.
Interfluviile au directia N-S, dar bogata retea de paraie si vai torentiale care fragmenteaza interfluviile principale au creat si o retea de interfluvii secundare de tip cuesta (dealuri ) printre care amintim :
Slatioara fiind asezata pe paralela 45" latitudine nordica, clima este de tip temperat continentala,carac-terizata de succesiunea celor patru anotimpuri.Factorii cosmici (radiatia solara), factorii dinamici(cicloane si anticicloane,sisteme barice),geografici (relief,vegetatie) influenteaza foarte mult clima din aceasta zona.
Relieful,prin orientarea pantelor si varfurilor catre N-S, obtureaza curentii E- V,mai reci dar si favorizeaza alunecarea curentilor montani catre sud scazand astfel temperatura medie.
Media temperaturilor in perioada 1985- 1990, cf. Prof. Petrescu Antonia,, s-a situat in jurul valorii de cca. 9,1" C.
Media precipitatiilor in aceiasi perioada a fost de cca. 919,5 mm.
Viteza medie a vantului in perioada 1985-90 a fost de aprox. 2,37 m/ sec.( anexa nr.2.)
Dintre fenomenele atmosferice prezente,seceta, brumele, grindina, inghetul, afecteaza aleatoriu zona Slatioarei,insa in general, clima temperata de tranzitie favorizeaza dezvoltarea in bune conditii a pomilor fructiferi,vitei de vie, cerealelor,legumelor.
Solul este un important component al invelisului geografic si concura in mod decisiv la realizarea productiilor agricole,vegetale.Din punct de vedere pedologic,pe teritoriul comunei Slatioara gasim in general soluri brune de padure,soluri brune podzolite,soluri aluvial-stratificate,carbonatice si levigate si soluri aluvionare(lunca Cernei si a Taraiei ).In general solurile sunt acide necesitand amendarea acestora pentru aducerea ph-ului la un nivel rezonabil.
Datorita asezarii sale, Slatioara dispune de o bogata retea hidrografica.Principalul rau este raul Cerna,care este o apa curgatoare alohtona,cu multi afluenti care isi au originea in regiunea muntoasa si deluroasa,apa lor provenind fie din straturi acvifere fie din surse pluvio-nivale.Debitul acestora variaza si este functie de precipitatii
Raul Cerna izvoraste de sub varful Buciumul din muntii Capatanii si primeste ca afluenti paraurile Marita, Recea precum si alte parauri mai mici, efemere, cum ar fi Valea Omului, Valea lui Dugaie,Valea Mavrii, Valea lui Stan si altele.lungimea totala a bazinului hidrografic a Cernei este de aproximativ 40 Km,(din care aproape 9-10 km pe teritoriul com. Slatioarei) si se varsa in Oltet in satul Otetelis.
Raul Taraia brazdeaza satul Milostea ,are un debit mai mic si se varsa de asemenea in raul Oltet.
Izvoarele din com. Slatioara sun izvoare reci, (cu mici exceptii) ,care apar la baza cuestelor, fiind permanente si cu apa potabila.Esista de asemenea izvoare cu apa sulfuroasa la baza Magurii,izvoare sarate la Rapi, si izvoare calde langa punctul" Peletoaia ".reteaua hidrografica a comunei Slatioara satisface nevoile curente ale populatiei insa in ultimii ani, secetele prelungite au afectat unele sate.
Incepand cu anul 2003, Slatioara beneficiaza si de un sistem de alimentare cu apa potabila din puturi de mare adancime administrat de Primarie.
Data fiind bogatia hidrografica a zonei, locuitorii au amenajat in diferite locatii fantani,cismele, marea majoritate a acestora cu rol functional. Langa aceste cismele s-au plantat cruci ori s-au construit troite unde figureaza numele ctitorilor si ale mortilor ,intru pomenire.
Printre acestea putem sa enumeram : cismeaua de la Visa,cismeaua Sararilor, etc. Unele dintre acestea au in proximitate si cate un obelisc sau o simpla cruce pe care sunt sapate numele celor cazuti in razboaie , (Rugetu, Scoala Veche, Gorunesti, Milostea ).
FLORA si FAUNA.
Vegetatia comunei Slatioara face parte din zona vegetatiei de deal si podis, cu cele doua subzone :
subzona fagului (fagus silvatica),
subzona stejarului (Quercetum Petraea - Cerris ).
Intalnim aici alternante de paduri de fag cu stejar in amestec cu alte specii de foioase.In lunci,in special in lunca Cernei intalnim zavoaie formate din anin (arin - aluctum glutinosae),salcie,plop,iar ca arborete gasim macesul,socul,sangerul altele.
Vegetatia de padure abunda de stejar si de fag care cresc in asociatie cu mesteacanul, carpenul,paltinul,artarul,ulmul,salcamul,iar ca arborete intalnim alunul,murul, sangerul etc.Vegetatia ierboasa in locuri deschise este ocupata de pasuni si fanete,langa acestea intalnindu-se si plante higrofile ca tipirigul ,rogozul,iar din vegetatia spontana gasim pir,loboda,stevia,palamida, tortelul,cicoarea etc.
In ceea ce priveste fauna prezenta pe teritoriul comunei Slatioara,putem face referire la o multitudine de specii de animale si pasari,indeosebi cele de padure ,dintre care enumeram : vrabia (paser domesticus ),presura (emberiza),graurul,(sturnus vulgarius),cioara (corvus),cotofana (pica caudanta),ciocarlanul (galeringa cristata),dihorul (mustele putarius),nevastuica (mustela nivalis),sobolanul (mus decumanus ),iepurele(lepus europaueus),vulpea (vulpes),lupul (canis lupus),viezurele (meles),mistretul,ursul capriorul, etc.
Referitor la animalele domestice prezente in arealul Slatioarei ,putem enumera oaia,capra, vaca, magarul, calul precum si toata gama de pasari domestice indispensabile gospodariei.
Meleagurile slatiorene sunt vizitate si de pasarile migratoare ; cucul (cuculus canosrus ),randunica (irundo rustica),barza, rata si gasca salbatica etc.
In concluzie,toata aceasta zona este deosebit de bine reprezentata din punct de vedere al florei si faunei,fapt care confera un farmec aparte comunei Slatioara.
Resurse naturale.
Asezata fiind la poale de munti si favorizata de structura geo-morfologica si petrografica comuna SLATIOARA dispune de un potential deosebit de resurse naturale,resurse exploatate in mai mare sau mai mica masura.
Lemnul, piatra de var,pietrisurile au fost exploatate incadin vechime si au constituit o sursa de venituri pentru populatia autohtona.Apele raurilor, reci si repezi au fost folosite pentru punerea in miscare a morilor,irigatii etc.Solurile,prin cultivarea lor, au asigurat subzistenta taranuli slatiorean.
Subsolul comunei poseda zacaminte de carbune inferior (dealul Oarbei) , sare (Rapi), izvoare sulfuroase care ies la suprafata la baza versantilor Magurii Slatioarei, etc.
Exploatarea cestor izvoare, (incercari timide in trecut ) , asezarea localitatii in proximitatea unor puncte turistice consacrate ( culele de la Maldaresti, complexul manastiresc Horezu, manastirile Bistrita si Arnota, frumoasa vale a Cernei, cheile Oltetului,Pestera Muierii etc ), ar putea conferi Slatioarei, un statut , meritat, de zona turistica, din pacate, inca ne pus in practica si neconfirmat palpabil.
Cap. IV. BREVIAR ISTORIC -Scurta istorie in lut, piatra si memorie a hartiei.
" Nasterea unui popor e un miracol, negresit,precum miracol este orice nastere , chiar a ultimei ganganii. De aceea inceputurile tuturor popoarelor sunt invaluite in negura legendelor "
Liviu Rebreanu.
Efortul pietrei inaintea puhoaielor,este probabil identic cu efortul omului in fata istoriei.
" Istoria se sprijina pe patru piloni: adevarul, obiectivitatea
cinstea si logica." ( V. Parvan.)
In urma unor sapaturi intamplatoare,ori desteleniri,in catunul Sacoti s-au descoperit vestigii paleolitice care au fost datate aproximativ de prin anii 10.000 i.H.
Aceiasi procedura a dat la iveala in catunul Brosteni-Gorunesti,vestigii halstattienne dastand din anii 500-300 i.H.,iar in Cociobi,s-au descoperit urme de ceramica dacica si romana.
Prima atestare documentara a comunei Slatioara, figureaza la data de 07. Septembrie 1508, intr-un hrisov prin care domnul Tarii Romanesti Mihnea Voievod,intareste stapanirea Manastirii Bistrita ,ctitorie a jupanului Barbu, banul Craiovei si a fratilor sai,jupanul Parvu,vornicul mare, Danciu,armasul mare si Radu aspra satelor Milostea si Slatioarele.
Graieste astfel hrisovul :
"Io, Mihnea Voievod din mila lui Dumnezeu stapanind tara Ungrovalahiei si al partilor de peste munti, Almasul si Fagarasul herteg,am binevoit cu bunavointa si cu inima curata sa proslavesc pe Domnul Dumnezeu,cel care ne-a proslavit si pe noi
si pe mantuitorul nostru Isus Hristos si pe maica lui intru totul curata si prea neprihanita nascatoare de Dumnezeu si pururi fecioara Maria ; caci am vazut cata silinta spre hramul intru totul cinstit,care este intru numele preacinstitei Uspenii a prea sfintei nascatoare de D-zeu si pururi fecioa
ra Maria,cat s-au ingrijit cu dragostea de munca vlastelii nostri buni si credinciosi si preacinstitii jupan Barbul ban Cralevski cu fratii sai ,jupan Danciul,mare armas si jupan Radul si au inaltat din temelie hramul mai sus zis intru totul cinstit pe raul Bistrita si l-au impodobit cum se cuvine si au daruit satele numite Plaviceni pe Laosul,cu tot hotarul si viile si cu zeciuiala de vinarici ce se va cuveni de pe aceea ocina
orict le este hotarul si Brancovenii toti, si Candenii si Vadastra toata ce au cumparat-o9 de la Vladul, pentru 12.000 de asprii si Potelul tot si ci Balta Alba si Paraul tot si Malurenii pe care le-au daruit jupan Hamzu inca din zilele lui Vlad Voievod. Si asprii inca au daruit acei vlasteli Bogdaneii de la Codmeana toti si Milostea toata si Slatioarele toate. Si tigani anume ; Curchi cu copii sai si Mela cu copii sai, si fratii lui Iovan, Dode si Dija cu copii lor, si Bran cu copii sai, si Tudor cu copii sai si Novac cu copii sai, si fiul Musei cu copii sai si Chita cu copii sai, si Ana cu copii sai, si Bratie cu copii sai, si alt Bria cu copii sai. Toate acestea le-au daruit acesti vlasteli. Si inca a daruit Staicu logofat o vie de la Cazanesti sa fie sfintei manastiri inca din zilele lui Vlad Voievod.
CADRUL DE VIATA ECONOMIC AL COMUNITATII SLATIORENE
I. GEOGRAFIA LOCUIRII - economie, mestesuguri, locul si spatiul slatiorean.
Actuala organizare administrativa a comunei Slatioara dateaza din anul l956
,initial teritoriul fiind divizat in doua comune : Slatioara si Milostea.Locuitorii,mosneni fiind, se ocupau cu agricultura, cresterea animalelor,,vararitul, olaritul, etc,in genere economia comunitatii fiind predominant agrara.
Comuna Slatioara era formata din catune precum Olarii,Potres,Manasesti, Vioresti, Gorunesti,denumiri date dupa mosii si spitele de nean predominante.Comuna Milostea era formata din catunele Sacoti si Guiesti.Satul Rugetu,fost Fometesti a apartinut vremelnic de comuna Racovita si com. Vaideeni.
In momentul de fata ,com. Slatioara detine un total de 4976 ha teren, din care 3595 ha teren agricol si 1381 ha teren neagricol.Terenul aflat in proprietate privata se preyinta in loturi mici,faramitate,data fiind si forma de asezare a satelor.
Fiind o asezare subcarpatica,terenul extravilan este ocupat in general de pasuni (38%),iar terenul neagricol fiind ocupat de vegetatie forestiera,constructii, drumuri,ape, terenuri neproductive etc.
Potentialul economic al comunei s-a bazat inca de la inceputuri pe exploatarea resurselor naturale specifice zonei . in consecinta ,predomina economia naturala,productia urmarind in general satisfacerea nevoilor proprii ale producatorului si ale obstii.
Agricultura era in general ocupatia de baza a locuitorilor,impreuna cu toate ramurile sale. Se cultivau in general cerealele, vita de vie,pomii fructiferi,legumele etc.
O alta ocupatie de baza a taranului slatiorean era cresterea animalelor, ocupatie favorizata fiind de bogatia de pasuni si de fanete de pe teritoriul comunei. Se cresteau deci, cornute mari si mici,cabaline,porcine,pasari,animalele fiind folosite fie pentru muncile agricole (boii,caii ),ori pentru consum,vanzare sau troc.
Pomiculturaa reprezentat ,datorita pozitiei geografice,o importanta ramura economica.Se cultiva preponderent prunul,marul,parul, nucul si alte specii,productia fiind valorificata pe plan local ori la schimb.
Evident, in cadrul obstii se cunosteau mestesugurile menite sa satisfaca nevoile principale de hrana,imbracaminte,constructii,unelte,prelucrarea lemnului,a lanii,pieilor, fabricarea tuicii,a varului etc.
Olaritul,important sector economic pe plan local,a asigurat din cele mai vechi timpuri necesitatile domestice si subzistenta taranului slatiorean. Ceramica produsa aici avea influente din zona Horezu,insa avea si are si astazi caracteristici aparte,specifice.
O alta ocupatie importanta a slatiorenilor , o constituia arderea pietrei de var,fabricarea varului. Aceasta se facea in cuptoare special amenajate,(varnite), in care se introducea piatra de var,(calcar) estrasa din Magura,ori adusa de la Baia de Fier ori Polovragi si se ardea cu lemnul aflat din abundenta in padurile Slatioarei. Produsul, varul, se folosea la constructii pe plan local sau pentru troc in satele de campie. Varnite se gaseau la Simion Popescu, Mihalcea Dumitru, Spiridon Toretoiu si altii.O astfel de varnita a finctionat pana prin anii l992 in satul Milostea. Granele obtinute prin trocul cu var si ceramica se macinau pentru consumul propriu la morile existente pe cursul raurilor Cerna Recea si Taraia.
Revenind la capitolul "mestesuguri " ,trebuie sa remarcam faptul ca pe tot parcursul istoriei locale,taranul slatiorean s-a mandrit cu faptul ca are in "batatura" caruta cu cal,ori car cu boi,pamantul sau, "mejdina " sa inviolabila si intangibila pentru care poate fi capabil de crima. Acest simt dezvoltat al proprietatii isi are radacini in timpuri ancestrale,insa a fost atenuat considerabil in perioada comunismului.
Carul plin cu oale, cuminti in drumul lor spre targurile Olteniei,sarea, lemnul , varul, dadeau mosneanului slatiorean siguranta zilei de maine,asigurarea pentru bunastarea relativa a familiei sale.
Carul plin cu fan,atat de frumos mirositor,cosit in dimineti cu roua pana la genunchi,era garantia unei ierni lipsite de griji in privinta cresterii animalelor.
Roata morii lui "Fulgoiu", invartindu-se si spumegand apele Recii,insemna belsug de malai si faina pentru zilele de sarbatori hibernale si pentru tot restul anului.
11.Iunie 1948, si in general instaurarea regimului comunist a insemnat si in viata economica a slatiorenilor o schimbare radicala. Prefacerile din viata satului, determinate de aparitia electrificarii, cooperativizarii, dezvoltarii industriei, si-au pus amprenta asupra vietii taranului slatiorean.
Societatea patriarhala, taraneasca, asezata, a fost bulversata, aruncata intr-un turbion nefiresc al mersului lucrurilor,pe care taranul slatiorean nu l-a "inghitit" decat cu forta.
Multe dintre mestesugurile traditionale, tesutul,dogaritul,moraritul,vararitul etc. au fost abandonate ori neglijate.
Sub masca ideologiei comuniste care proslavea proletariatul si societatea perfecta, comunista , fostul P.C.R. a incercat sa transforme Romania, dintr-o tara agrara, preponderent agrara cum era pana la razboi, intr-o tara industrializata, moderna.Procesul a reusit in buna masura, insa realitatea romanesca s-a "razbunat " , deoarece industrializarea nu a atins cotele si performantele prevazute, iar urbanizarea, masiva si fortata a adus cu sine fenomene sociale grave. Care in stare latenta fiind, s-au accentuat brusc dupa 1989.
II. LOCUL SI SPATIUL SLATIOREAN
Tratarea exhaustiva a acestui concept nu poate fi facuta in cadrul acestei modeste monografii.Totusi, cateva considerente:
teritoriul oricarui sat din spatiul romanesc a fost gandit de catre taranul roman ca un "tot" unitar, un sistem, iar modalitatea de folosire a fiecarei categorii de teren a c reat in ultima instanta ocupatia si implicit o serie de consecinte legate de modul de viata, locuinta etc.
spatiul, mioritic, sacru si profan, mitic, ori insumarea mai multor "locuri ", este gandit ca orizont, ca lume.
- orice gospodarie, asezare, se initiaza intr-un spatiu la determinarea caruia concura factori magico-religiosi,dar mai ales factori
pragmatici. Intemeierea, orice tip de intemeiere, sat, locuinta, biserica,altar ,etc, este o responsabilitate si tine cont de multi factori, insa natura este predominant participativa la acest gen de intreprindere.
Factorul magico-religios este deosebit de important in actul intemeierii, practicile si obiceiurile legate de acesta prezinta o mare diversitate in spatiul romanesc, cu aspecte particulare in spatiul slatiorean.
Obiceiurile legate de constructie, alegerea locului, inceperea constructiei la data prestabilita, alegerea mesterilor constructori, sfintirea la inceput si sfarsit si altele, sunt o repetare a ritualurilor primordiale, ancestrale.
Geografia locuirii, vis-a-vis de spatiu si loc,este supusa unei interpretari colective si valorizeaza obiectiv si magic locurile, (curat-necurat , bantuit, malefic-benefic) totul urmat de o serie intreaga de obiceiuri specifice fiecarui areal geografic, orientat inclusiv temporal - calendaristic.
IV. TOPONIMII , vetre de sat, spite de neam.
Denumirea localitatii de resedinta , Slatioara, provine probabil din slavonescul "Slatina ", cuvant care desemneaza un loc mlastinos, saratura , smarcuri de apa statuta, saramura , ( izvoarele de apa sarata din punctul Rapi , drumul sarii catre vestul tarii, ).
Pe de alta parte, toponimul Slatioara, ar putea proveni de la un anume Valcu Slatiorul,,nume ce este atestat documentar pe o plangere adresata Ispravnicatului judetului Valcea la 18. Mai 1786, de catre mosnenii Romani si Ramesti,plangere care ajunge la cunostiinta domnitorului Nicolae Mavrogheni.
CAP. VI. DATE DEMOGRAFICE -Ieri si azi.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3306
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
