Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Mass-media - instanta a educatiei

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROGRAMUL TELEVIZIUNII PUBLICE: modalitatile abordarii
STUDIU DE CAZ SITE-UL HOTNEWS
PRIMELE VARSTE ALE PRESEI ROMANESTI
CONTEXTUL MASS-MEDIA
Adversitatile violentei in televiziune
BANCA MONDIALA
Geopolitica Islamului
Etapa tranzitiei in presa romaneasca
DEZBATEREA TELEVIZATA, PUNEREA IN SCENA A CUVANTULUI
ATRIBUTII ALE CNA

Mass-media - instanta a educatiei

Una din cele mai importante instante ale educatiei sau cea mai importanta instanta a educatiei, este mass-media. Pornind de la varietatea situatiilor de invatare si de la gradul diferit de intentionalitate actionala, educatia se poate obiectiva in trei ipostaze: educatie formala, nonformala si informala, mass-media facand parte din educatia nonformala ce cuprinde totalitatea influentelor educative ce se deruleaza in afara scolii sau prin intermediul unor activitati optionale sau faculatative. Termenul nonformal desemneaza o realitate educationala mai putin formalizata sau neformalizata din totdeauna cu efecte formative. Actiunile incluse in acest perimetru, se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate si vin in intampinarea intereselor variate. Educatia de acest tip a existat dintotdeauna ceea ce este nou astazi in legatura cu aceasta maniera de a educa, rezida in organizarea ei planificata. In unele situatii acest tip de educatie poate fi o cale de ajutor pentru cei care au sanse mai mici de a accede la anumite informatii sau la o scolarizare normala: tineri in deriva, persoane cu nevoi speciale, locuitori din zonele retrase, saraci, izolati.



Exista mai multe circumstante de formare si de informare a tinerilor. Actiunile acestui mediu educogen, ca si ale celorlalte medii: scoala, familie, biserica, institutii culturale, trebuie sa se conjuge pentru a modela adecvat comportamente si constiinte in acord cu marile idealuri ale epocii.Mass-media reprezinta acea grupa de factori ai educatiei, acea instanta mediatica chemata sa amplifice, sa constituie sau sa diversifice experientele cognitive si comportamentale ale persoanelor.

Mass-media impreuna cu ceilalti factori: biserica, scoala, familie, institutii culturale si altii, ar trebui sa actioneze simultan, corelat prin impletirea functiilor lor si nu independent, izolat. Important este ca intre aceste medii ale educatiei sa se instaureze relatii de mutualitate si coerenta, actionala, si nu raporturi de concurenta sau inconsecventa valorica (ce se spune in biserica, de pilda sa se nege in scoala, familie, etc.). Numai printr-o ingemanare a actiunilor si functiilor edcuative, se poate spera la reformare spirituala autentica a omului si a comunitatii.

1 Mass-media - sistem de valori

Mass-media s-a impus ca o componenta esentiala a lumii moderne. Sistemul comunicarii in masa s-a manifestat permanent ca un actor activ al jocului social, modeland celelalte subsisteme ale societatii. Are o universalitate pe care nu o are nici o alta institutie.

Mass-media poate actiona asupra: indivizilor, grupurilor, institutiilor, intregii societati. Totodata ea poate afecta personalitatea umana in:

    -dimensiunea cognitiva (schimbarea imaginii despre lume)

    -dimensiunea afectiva (crearea sau modificarea unor atitudini si sentimente)

    -dimnesiunea comportamnetala (schimbari ale modului de actiune ale indivizilor si fenomene de mobilizare sociala)

Sistemul de valori pe care mass-media afirma ca le promoveaza sunt: dreptul la informare a publicului, libertate de informare, si accesul la informatie. Rolul ei educativ in constituirea unor societati democratice si a societatii civile in apararea drepturilor cetateanului, lupta impotriva abuzurilor puterii si a coruptiei. Aflarea adevarului si promovarea dreptatii, sunt atribute obligatorii, definitorii ale mass-media. Adevarul din perspectiva teoriei liberale, se poate obtine prin confruntarea libera a ideilor si opiniilor. Faptele pot fi insotite de opinii si comentarii care implica personalitatea jurnalistului cu conditia ca acesta sa nu distorsioneze prezentarea intamplarilor prin formulari subiective sau rau intentionate-acesta constituie traditia vechiului jurnalism european.

Alteori, i se reproseaza ca ar da nastere unor produse culturale lipsite de valoare, fiind un puternic mijloc de manipulare a maselor si de distrugere treptata a perosnalitatii individului. Din aceasta perspectiva, mass-media, creand false nevoi si oferind publicului placeri artificiale transformandu-l pe nesimtite in sclavul lor.

Valorile informative si educative, se afla intr-o dinamica si o permanenta interrelatie. Ele pot produce si valori derivate cu diferite forme de manipulare sau se pot chiar degrada ori pot produce contrariile lor. Un ideal al modernitatii este si aspectul educativ cu caracterul sau suficient de larg si elastic care permite promovarea idealurilor culturale individuale(ex. respectarea identitatii etnice), un ideal 'al formarii armonioase si echilibrate a individului, in cadrul Cetatii '-adica individul format in spiritul valorilor clasice ale umanismului in concordanta cu valorile medernitatii in toate mediile sale cu care vine in contact si cu respectarea unor criterii: filosofic, ideologic, epistemologic, sociologic, psihologic, etic si pedagogic.Scopul educatiei in materie de valori il reprezinta accederea fiintei umane catre autonomie si competenta profesionala.

Mass-media nu are putere de comanda asemeni institutiilor statului dar impactul asupra societatii este covarsitor, ele informeaza dezvoltand spiritul critic, creeaza curente de opinie, lanseaza mode si propulseaza personalitati. Dar nu tot ce se vehiculeaza prin mass-media poarta pecetea valabilitatii si relevantei valorice(de ex.: un film de prost gust, un produs nefolositor, un medicament promovat de mass-media –Contergan- care s-a dovedit daunator sanatatii noilor nascuti (grave malformatii congenitale), motiv pentru care a fost scos din circulatie de pe piata din farmacii [evenimentul a avut loc in Europa in anii '70]).

Tocmai aceasta educatie, duce la modelarea personalitatii individului pana la o fina cizelare care permite acestuia integrarea cu succes in mediul ambiant, social, cultural, profesional.

Concluzii

Pentru o educatie eficienta, scoala si mijloacele de informare in masa trebuie sa se afle intr-o stransa legatura, sa se completeze, sa coopereze atat cat se poate. Scoala poate sa gaseasca un sprijin deosebit de pretios in continuturile difuzate de noile tehnici de comunicatie sub raportul intregii informatii, al stimularii motivatiei invataturii, al activizarii. Relatia reciproca dintre scoala si mass-media se intregeste si mai mult daca se ia ca element de referinta elevul. Elevul de astazi este diferit de cel de acum 5 ani. Profesorul trebuie sa incerce sa valorifice potentialul instructiv si educativ ce rezulta de pe urma contactului elevului cu mass-media. Lectia a fost si a ramas in cadrul cel mai potrivit de corelare a informatiilor primite cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa.
Nu trebuie neglijat nici faptul ca impactul mass-media cuprinde atat elevul cat si profesorul. El are numeroase posibilitati sa faca din informatiile primite prin intermediul mass-media motive de incitare a elevului la noi forme de actiune si comportament.
Desi s-au facut speculatii, considerandu-se ca aparitia mass-media duce la uzurparea prestigiului si autoritatii profesorului, ca pericliteaza increderea elevului in autoritatea dascalului, cercetarile au demonstrat ca nimic din toate acestea nu se intampla.
Intr-o societate dominata de mass-media, scoala va avea din ce in ce mai mult functia nu numai de transmitere a informatiei, ci si aceea de selectie, structurare si sistematizare a informatiei. De asemenea, scoala trebuie sa gaseasca mijloace si modalitati prin care sa contraargumenteze dorinta tinerilor de a intrebuinta informatiile in scopuri antisociale.
Scoala trebuie sa dezvolte la elevi, spiritual critic, sa promoveze capacitatea de discernamant si de judecata, fata de un limbaj atat de echivoc cum este acela audio-vizual, sa nu accepte fara un examen critic tot ceea ce citesc, ce aud, ce vad, sa-i ajute sa-si insuseasca criterii de apreciere, ierarhizare si selectie, de evaluare si sintetizare a tot ceea ce este calitativ din avalansa informationala.
Atata timp cat educatia cu ajutorul mass-media este facuta riguros si inteligent, si atata timp cat scoala nu pierde din vedere influenta certa pe care o au mijloacele de informare in masa asupra copiilor, situatia ramane sub control.




Este adevarat ca marile schimbari existentiale se produc pe baza unor viziuni inovatoare.Progresul se face nu prin respectarea traditiilor, ci prin contestarea caii batatorite. Istoria progreseaza prin partea proasta a lucrurilor-spunea Hegel.

In perspectiva, o posibila evolutie a educatiei va avea loc prin centrarea acesteia si pe baza exploatarii capacitatii de cunoastere holistica (ratiune, sentiment, vointa) a creierului uman. Se stie ca educatia traditionala se opune, mai mult sau mai putin, tendintei holistic-integrative(Wurtz,1992).

Educatia pentru comunicare si mass-media - isi propune sa formeze personaliteatea pentru a gestiona corect si adecvat mesajele mediatice, pentru a decripta operativ sensurile diferitelor informatii mediatice, pentru a selecta si adecva sursele informationale.

A sti sa ne relationam la sursele emitente, a insusi noi coduri de lectura, a ne racorda simultan la emitenti alternativi, a amenda si neutraliza informatiile false, a activa competentele proprii de a comunica cu semenii, toate aceste conduite se pot forma si prelucra prin diferite exercitii si practici educative.

Bibliografie

Coman, M., 1999, Introducere in sistemul mass-media, Ed.Polirom

Rosca, L., 2000, Formarea identitatii profesionale a jurnalistilor, Ed.Polirom, Iasi

Buteanu, I., 2000,Mass-media, Academia Catavencu, Bucuresti

Zamfir, C.,.1998, Dictionar de Sociologie, Editura Babel, Bucuresti

Agnes, J., Savino, J., 1988, Apprendre avec la presse, Editions Retz, Paris








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 950
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site