Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Primele publicatii romanesti

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
„Epidemia” de senzational
Promotiunea
Forme de exercitare a influentei mass-media
Noii actori ai scenei politice
Tipologia emisiunii de tip dezbatere
JURNALISMUL DE INVESTIGATIE
LIMBA DE LEMN
Publicistica lui Emil Cioran
Functia de „legatura”
Stilul publicistic: evolutie sau involutie? Un studiu de caz

Primele publicatii romanesti

            Dupa mai multe esecuri sau tentative de editare a unor publicatii romanesti pana la urma nazuinta romanilor de a avea publicatii in limba lor s-a implinit. Sfarsitul cel de al 3-lea deceniu din sec. 19 marcheaza inceputurile presei din lb. romana. Acest succes a fost obtinut in anumite conditii istorice, pe fundalul unor evenimente petrecute la inceputul sec. 19. Cele mai importante procese istorice ale timpului respectiv au fost:


·        reintroducerea domniilor pamantene – Tudor Vladimirescu este executat pe 27 mai 1821, Turcii ocupa Moldova si Tara Romanesca, iar in 1822 primii domni pamanteni sunt: Grighore Ghica in Muntenia si Ion Sandu Sturza in Moldova.

·        Cel de al saselea razboi Ruso – Turc 1828- 1829 este castigat de imperiul Tarist si se incheie Tratatul de Pace de la Adrianopol in care sunt prevazute mai multe chestiuni legate de tarile romane: este inlaturat monopolul turcesc asura comertului exterior, iar divanurile (sunt adunari elective) pot alege domn pamantean pe viata. Cu acesta ocazie rusii ocupa din nou Muntenia si Moldova si introduc regulamentele organice care tin loc de constitutie. Aceste regulamente organice vor juca un rol mare in modernizarea tarii. In acesta ambianta asistam la o schimbare de accent sau o reorientare catre valorile culturale europene prin intermediul armatei tariste, pt. ca si Rusia cunostea acelasi proces de europenizare accentuata. Primul publicatie romaneasca isia re legat numele de Ion Eliade Radulescu, un urmas al lui Gheroghe Lazar, care vine de la Sibiu la Bucuresti, fiind profesor la Sfantul Sava din Bucuresti.

            In 1827 se infiinteaza societatea literara al carei statut a fost elaborat de Eliade, propunandu-si ediatera unei publicatii romanesti. Comandantul armatei tariste de ocupatie era Pavel Kiselef, si el un pro-european convins. El va fi de acord cu editarea unui ziar romanesc iar in octombrie 1828 este intocmit o cerere de catre Dimicu Golescu in care se cerea permisiunea editarii unei foi administrative comerciale si politice cu titlul „Gazeta Bucurestilor”.

            In 1829 Ion Eliade Radulescu difuzeaza o instiintare prin care este anuntata viitoarea publicatie care va avea numele „Curierul romanesc”, chiar daca instiintarea era pt. „Curierul Bucurestiului” (Anexa 4 din curs) .

            La 8 parilie 1829 de sub teascurile Mitropolitului din Bucuresti este scos primul numar al publicatiei „Curierul Romanesc”. Gazeta este distribuita in toate zonele locuita de romani, iar ecourile ajung si la Paris, in cercurile studentilor romani care studiau acolo.

            Dificultatile nu inceteaza sa se ivesca - doar in 9 luni de la aparitie, Curierul Romanesc a acumulat deja datorii mari de 2000 de lei, in timp ce tirajul nu depasea 300 de exemplare. Aceste inceputuri modeste se datoreaza si calitatii slabe a tiparului precum si continutul slab al publicatiei. Asa cum noteaza Nicolae Iorga erau 2 foi marunte pe hartie ordinara fara nici o eleganta. Radulescu insa nu se da batut ci investeste cumparand o tipografie pe care il instaleaza in Obor si angajand 2 tipografi si un culegator nemt.  Stiutorii de carte din Muntenia au continuat sa citeasca si gazete straine, multe dintre ele aduse la Bucuresti de catre tinerii sau fii de boieri care studiau in Franta, Italia, Elvetia sau Germania.

            Eforturi de a scoate o publicatie romaneasca se fac si la Iasi. Cel care se va stradui a fost Gheroghe Asachi, un remarcabil spirit al epocii sale adevarate enciclopede, care in acelasi timp era inginer si arhitect, artist plastic si filozof, cunoscand greaca, latina, rusa, franceza, germana, poloneza, italiana si engleza.

            La 7 aprilie in 1829 este aprobata oficial editarea unei gazete romanesti la Iasi, apoi editeaza o instiintare si editeaza 3 numere de proba „Novitale de la armie”  in care instiinteaza publicul despre operatiunile armatei rusesti. Dupa aceste preparative la 1 iunie 1829 este scos de sub tipar primul numar al „Albinei romanesti”, in 4 pagini la fel ca si curierul, bi-saptamanal, avand pe prima pagina un desen al lui Gheorghe Asachi, reprezentand o albina. Daca Nicolae Iorga critica felul cum arata Curierul Romanesc, de data acesta tot el va lauda Albina lui Asachi, hartie f. buna, eleganta, asezarea in pagina, continutul superior. Genurile publicistice folosite in ambele gazete romanesti erau stirea si reportajul. Iar principalele rubrici aveau titluri: „Instiintari din launtru”, „Instiintari din afara”, „Varietati”, „Mezaturi”, „Vanzari si instiintari particulare”, „Literatura”, fel de fel de materiale pe teme agricole atat in agronomie cat si in zootehnie. Cele mai importante teme abordate de cele 2 publicatii erau din actualitatea sociala, culturala si politica, acordandu-se o f. mare atentie cenzurii instituita atat de armata de ocupatie ruseasca cat si de poarta otomana care era putere suzerana. Cei mai importanti colaboratori la Curierul romanesc au fost oameni de cultura sau literati: Iancu Vacarescu, Vasile Carlova, Grighore Alexandrescu. La randul sau Gheroghe Asachi s-a preocupat constant de probleme ale invatamantului romanesc, de probleme de gramatica sau de stilistica folosind jurnalismul de inceput pt. scoaterea la relief a problemelor ce framantau cercurile intelectuale moldovenesti din prima parte al sec. 19.




            Reprezenta junimii de mai tarziu Gheorghe Asachi reprezinta spiritul conservator, critic din cultura romana.  Atat Ion Eliade Radulescu cat si Gheroghe Asachi au fost prezenti in publicitica vremii la mai multe publicatii. Eliade Radulescu a fost redactorul „Biletinului Oficial” scos de Guvern, in 1835 a editat gazeta Teatrului National, adaosul literal intre anii 1830-1832, „Muzeul National” o revista aparuta in 1836, dar si publicatie literala „Curierul de ambe sexe” – 1837-1847, care avea un continut eclectic, in primul rand literal, cu multe tradicer din lb. franceza. Gheroghe Asachi editeaza suplimentul „Alauta Romaneasca” 1837, cu un continut literal, aici debutand Mihail Cogalniceanu. Alte publicatii scoase de Gheorghe Asachi au fost: „Foaia Sateasca”- care se adresa locuitorlor satelor, „Osiris” – cu un continut vizand stiintele naturii precum si „Icoanele naturii” o revista ilustrata pt. tineretul scolar sau femei. 

            Rolul acestor prime publicatii in lb. romaneasca a fost imens, fiind subliniat de Mihail Cogalniceanu. Acest elogiu a adus jurnalismului de inceput sublinieaza daruirea cu care carturarii vremii au actionat in directia luminarii poporului, a incercarii de a ne situa in rand cu statele apusele ale Europei.

            In Transilvania dupa primele incercari ale Ioan Piuariu – Molnar tentativele de a scoate o publicatie romaneasca se reiau dupa 1835, de data acesta la Brasov. Aici apare in 1837 o publicatie intitulata „Foaia Duminicii” de catre Ioan Barac, translator al Brasovului si autor de povesti populare in versuri. Foaia Duminicii apare pe tot parcursul anului 1937, dar dispare apoi din lipsa de audienta. Adevaratul inceput al publicisticii romanesti in Transilvania este datorata lui Gheroghe Barits, care la data de 12 martie 1838 scoate primul numar al publicatiei „Gazeta de Transilvania”, iar pe 2 iulie 1838 editeaza foaia pt. minte inima si literatura”.

            La inceput cele 2 publicatii aparau duminica pt. ca mai tarziu Gazeta sa apara Duminica si Joia. Foaia s-a ridiccat in principal problemelor culturale, scolare, filozofice, iar Gazeta si-a rezervat menirea de a publica stiri politice si de actualitate. Alaturi de Gheorghe Barits la cele 2 publicatii Brasovene au mai colaborat Timotei Cipariu, Nicolae Tincu- Verea, Damaschin Bojinca, Ion Maiorescu dar si Andrei Mureseanu- cel care a compus versurile imnului national „Desteapta-te romane”. Publcatiile de la Brasov au o importanta speciala pt. ca apareau in lb. romana, poporul roman avand 1 statut vitregit fara drepturi politice sau culturale, traind intro stare de innapoiere, dar pregatindu-se pt. a castiga un statut egal, cu ungurii sasii si secuii. Acesta lupta va fi sprijinita de publicatiile romanesti care apoi se vor inmulti, aparand nu doar la Brasov ci la Blaj, Sibiu, Oradea si Budapesta.

            Conditiile in care apar nu sunt deloc simple, cenzura este agresiva, atat din cauza curtii imperiale vieneze, cat si din cauza autoritatilor din Transilvania, care nu vedeau cu ochi buni, o posibila situatie conflictuala cu romanii. Cu privire la aceste inceputri ale presei romanesti, Mihail Cogalniceanu pune 1 verdict spunand ca deceniul al 4-lea din sec. 19 a fost unul in care „am facut mai mult in acesti 10 ani in urma decat in curs de 5 secole” (1830-1840). 

            Totdeanua inceputurile sunt posibile numai prin jertfa unor oameni, primele publicatii romanesti au avut la baza daruirea, devotamentul, si cutezanta unor personalitati culturale precum: Ion Eliade Radulescu, Gheroghe Asachi sau Ghoerghe Barisa, acestia au fost promotorii spiritului viacului lor, intelegand obligatia, urgenta, ca romanii sa aiba propriile lor gazete. 

           









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 815
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site