Prelucrarile de "vechi cantece romanesti"

Prelucrarile de "vechi cantece romanesti"

Cantecele vechi romanesti pe care Dima le utilizeaza in doua dintre liedurile sale - Hop, turca, furca si O, inima intristata - nu sunt melodii cu o vechime prea mare. Ele apartin folclorului orasenesc si sunt creatii anonime semiculte, ca romante, marsuri, sau cantece lirice care au intrat in circulatie pe la inceputul secolului al XIX-lea.

Liedul Hop, turca, furca are un continut satiric, titlul provine din cuvinte ce au rolul versului de completare si au legatura cu functia ostinata a subiectului, o satira a furcii de tors de care nu mai scapi, chiar daca ratacesti pe ulita sau te ratacesti in pivnita.

Acompaniamentul este extrem de sugestiv, imita miscarea continua a furcii, dar factura acestui acompaniament "luxuriant de tip scherzando, extrem de fluent si antrenant ca insasi flacara jocului"⁵⁵ imita mai degraba acompaniamentul de tambal din tarafurile care circulau dincolo de Carpati. "In acest fel Gh.Dima apare drept compozitorul care valorifica axele traditiei muzicii nationale in ipostazele cele mai inedite".⁵⁶ EX.34 mas. 1-5

Liedul are o arhitectura bistrofica. Se remarca coloritul orientalizat al melodiei o lume a povestilor si cantarilor lui Anton Pann prin modul frigic cu subton si secunda marita,care apare firesc in melodie datorita treptei a III-a a modului alterata suitor.

Liedul O, inima-ntristata are la baza o melodie de tip mars, care probabil a avut la origine un alt text. Forma este monostrofica alcatuita din trei fraze a, b, b in La bemol major. Acompaniamentul, extrem de bogat ca scriitura, precum si armoniile romantice, incarcate de note melodice ornamentale cromatice, tonalitatea minora estompeaza caracterul de mars, conferindu-i liedului valente lirice.

O categorie aparte in ansamblul creatiei lui Gh.Dima sunt liedurile cu o melodica de inventie proprie, care valorifica filonul folcloric prin recreare, in spiritul muzicii folclorice. Dintre acestea amintim Cantecul pastorului si Stii tu, mandro, lieduri in care intonatiile folclorice asimilate vor primi o invesmantare muzicala oarecum      eclectica

In Cantecul pastorului se resimt "indepartate inflexiuni cu sensuri pastoresti, intr-o derulare ce etaleaza structuri armonice plagale, ostinato-uri ritmico-melodice, secvente, pedale."⁵⁷ Ca structura liedul este construit pe o singura idee muzicala repetata care va da o forma tristrofica A, Av1, Av2 pe traseul tonal fa minor, La bemol major, Si bemol major, fa minor.

Structura intonationala a ideii principale este foarte apropiata cu tema pivot din Poema Romana de George Enescu, explicatia fiind aceea ca ambii au prelucrat folclor urban.

EX.36      mas. Voce,

Se remarca un colorit nostalgic, o incarcatura poetica care se dramatizeaza in culminatie, invocand pericolul apropierii lupului. Coloritul special este dat de cadentele plagale, "armoniile wagneriene" in concordanta cu ornamentarile care se doresc in stil popular atat in acompaniament cat si in linia vocala. EX.37      mas 32-34

Daca in liedul Cantecul pastorului predomina intonatiile folclorice de inventie personala intr-o maniera destul de eclectica, in liedul Stii tu, mandro specificul popular este surprins intr-o ipostaza mai autentica. Tonalitatea de baza La major se transforma in fa # eolic, iar compozitorul subintelege tonalitatea fa # minor.

EX.38 mas 11-12

Forma e construita dupa tiparul A B A B si fiecare strofa are acelasi drum tonal La major - fa # minor.