LINIA SI PUNCTUL - ELEMENTE
DE LIMBAJ PLASTIC
EXERCITII
I.
Exercitii de familiarizare cu
elementele de limbaj plastic
In predarea
notiunilor despre elementele de limbaj plastic, invatatorul
am organizat exercitii-joc de familiarizare a elevilor cu caracteristicile
acestora.
Observand
direct natura se pot extrage elemente din mediul inconjurator care pot fi
redate cu ajutorul acestor elemente.
Invatatorul
poate organiza exercitii-joc pentru educarea acuitatii vizuale:
- „Observa si
exemplifica”
Elevii vor selecta
si vor exemplifica obiectele dupa criteriile:
a)
puncte mici ( gaze, flori,
insecte, nisip, seminte, etc.)
b)
puncte grupate ordonat ( roiuri de
albine, stoluri de pasari, floarea de lacrimioara)
c)
puncte grupate dezordonat (
pietrele de pe marginea raului, stelele)
d)
linii orizontale(soseaua,
calea ferata, firele de telegraf)
e)
linii verticale (cumpana
fantanii, stalpul de telegraf, macaraua)
f)
linii groase (tulpinile copacilor,
stalpii, coloanele cladirilor)
g)
linii subtiri (ramurile
copacilor, firele electrice).
- „Ce se intampla daca…?”
Jocul are scopul ca elevii sa sesizeze ce
se intampla cu gruparile ordonate daca sunt tulburate.
-Ce se
intampla cu stol de pasari daca sunt speriate?
-Ce se
intampla cu albinele dupa roire?
-Ce se
intampla daca suflam puful unei papadii?
3.
„Observa
si grupeaza”
Elevii primesc un set de imagini cu animale,
pasari, insecte, reptile, pe care trebuie sa le grupeze
dupa criteriile:
a)
puncte pe
piele (pene): puiul de caprioara, ghepardul, pantera, fazanul,
bibilica, paunul, buburuza, pastravul, boa;
b)
linii pe
piele: zebra, tigrul, antilopa, pisica;
c)
puncte
mici: bibilica, buburuza, pastravul, etc.;
d)
puncte
mari: boa, girafa, anaconda;
e)
puncte
ochi: paunul, pantera;
f)
puncte
dispuse ordonat: anaconda, boa, vipera, nisetrul;
g)
puncte
dispuse dezordonat: girafa, pantera, ghepardul;
II. Exercitii pentru
dezvoltarea calitatilor motrice si supletea articulatiilor
Primele exercitii vor fi legate de
actiunea de lovire:
-lovirea ritmica a unei placute
moi (de lut sau plastilina) cu pumnul de cateva ori apoi cu degetul
aratator;
-lovirea ritmica cu pumnul si apoi
cu degetul aratator a unei suprafete moi (textile) care nu
pastreaza urmele;
Aceste lovituri se repeta pe
suprafete tari (lemn, metal),apoi pe hartie cu degetul muiat in culoare.
Exercitiile se pot repeta la diferite
intervale de timp obtinandu-se imagini ale punctului diferit grupate sau
asezate in siruri pe directii cat mai variate.
III. Exercitii de
familiarizare cu instrumentele de lucru
Prin aceste exercitii se
urmareste ca elevii sa foloseasca corect instrumentele de
lucru (creioane, pensule):
1.
„Betisoare”
Exercitiul are ca scop formarea
deprinderilor de a incarca corect pensula si de a trasa linii drepte
in diferite pozitii.
Se prezinta o plansa pe care
sunt desenate linii orizontale, verticale, oblice. Se demonstreaza cum se
tine pensula: intre degetul mare, aratator, mijlociu, de partea
de sus a invelisului metalic. Elevii vor exersa trasarea liniilor cu
pensula in aer, urmarind liniile de pe plansa.
Se demonstreaza apoi cum se incarca
pensula. Se topeste o cantitate de culoare, se moaie pensula cu latul
astfel incat tot parul sa fie plin. Se executa liniile pe
suport, tinand pensonul inainte, fara sa se ridice mana de
pe suport.
2.
„Tufanica”
Exercitiul are ca scop formarea
deprinderilor de a trasa cu varful pensulei linii drepte.
Materiale: hartie alba, o floare de
tufanica, acuarele, pensule.
Desfasurare: Copiii vor analiza
floarea cu ajutorul intrebarilor. Analiza se face dupa criterii
simple: tufanica are o floare si o codita; floarea este
rotunda; are o codita lunga ca un betisor;
codita porneste din mijlocul florii; floarea este compusa
dintr-un miez si petale; floarea este galbena si codita
verde.
Demonstrarea modului de lucru:
Se marcheaza punctul central al florii.
Se incarca pensula cu vopsea galbena si se coloreaza miezul
printr-o miscare circulara. Se spala pensula si se
incarca cu culoare verde. Se deseneaza petalele din linii drepte,
dispuse radial in jurul miezului. In trasarea liniilor, pensula se tine cu
varful inainte. Codita se deseneaza printr-o linie oblica.
Pensula va fi spalata si stearsa dupa ce se va
termina executia.
3.
„Semn
de carte”
Scopul: formarea deprinderilor de a picta prin
apasarea completa a pensulei pe hartie.
Se reda un motiv decorativ prin
combinarea liniei verticale cu frunze
sau petale (obtinute prin apasarea completa a pensulei)
asezate simetric in ambele parti ale liniei.
Se topeste o cantitate mai mare de
culoare, se incarca pensula astfel incat tot parul sa fie plin,
apoi acesta se culca pe hartie in pozitia dorita, fara
a fi miscat si se apasa pana la partea metalica. Se
realizeaza o forma ovala care poate fi intrebuintata
si ca frunza si ca petala stilizata. Pentru a
obtine acest efect decorativ, se recomanda ca pensula sa fie mai
groasa (6-8) sa aiba
varf.
Semnul de carte se executa prin aranjarea
frunzelor in mod simetric de o parte si de alta a liniei verticale. Ele
vor fi pictate intai pe o parte a tijei, apoi pe cealalta parte a
acesteia.
IV.
Exercitii de obtinere a punctului folosind diverse tehnici
1.
„Flori
si albine”
Scop: obtinerea punctelor folosind varful
pensulei si degetele muiate in vopsea.
Suportul va fi impartit in
jumatate (pe orizontala). Se va incepe prin asezarea punctelor
cu varful pensulei in partea de sus a hartiei. Se incarca pensula, apoi se
atinge varful se suport fara a apasa.
In partea de jos a suportului se vor
insira puncte realizate prin muierea degetului mare in culoare, dispuse
orizontal.
Elevii vor analiza punctele obtinute
si vor observa ca cele mici realizate cu pensula au dimensiuni
aproximativ egale. Ele pot fi asemanate cu insectele. Punctele
obtinute folosind amprenta sunt mai mari sipot fi asemanate cu
florile.
2.
„Zi
insorita”
Scopul: realizarea punctelor folosind tehnica
stropirii fortate.
In partea de jos a suportului uscat se
deseneaza puncte folosind stampile confectionate din cartof. In
partea se sus se vor asterne puncte, de culori calde, cu ajutorul
pensulei, folosind tehnica stropirii fortate. Se incarca pensula cu
culoare fluidizata si se loveste usor cu degetul
aratator al mainii stangi.
Desenul realizat va fi analizat de elevi, care
vor observa ca punctele obtinute sunt diferite ca forma si
marime.
3.
„Zi
ploioasa”
Se realizeaza acelasi exercitiu
dar folosind un suport umed. Culorile fuzionand, vor da impresia de umiditate.
Aceste doua exercitii se pot realiza
pe doua grupe de lucru simultan. Dupa efectuarea lucrarilor
elevii vor compara rezultatele.
V.
Exercitii de grupare a punctelor
1.
„Liliac
inflorit”
Scopul: formarea deprinderii de a realiza puncte
cu varful pensulei, grupate in forma de ciorchine.
Cu linii drepte se vor reprezenta
crengutele pe care sunt asezate florile. Incarcand pensula cu
putina culoare, elevii vor atinge usor cu varful ei de suport
desenand florile. Punctele vor fi grupate in forma de ciorchine.
Inainte de inceperea lucrului,
invatatorul poate prezenta o floare naturala, demonstrand
modul de lucru.
2.
„Strugurele”
Scopul: gruparea punctelor (seminte) in
forma de ciorchine.
Pe o foaie de hartie, copiii vor lipi
seminte de dovleac, asezandu-le in asa fel incat sa redea
forma unui ciorchine.
Modelul prezentat va avea seminte
colorate usor in verzui sau violet. Dupa ce se fac exercitii de
asezare a semintelor pe codita strugurelui, acestea se lipesc.
Pentru a se lipi mai bine, se scoate miezul, folosindu-se
jumatati de seminte.
3.
„Pastaia”
Scopul: gruparea punctelor pe baza unui ritm
liniar si vertical.
Se prezinta elevilor o pastaie
si se va observa cum sunt grupate punctele.
Pe un suport, elevii vor ordona punctele,
reprezentand semintele, le vor colora folosind varful pensulei printr-o
miscare circulara.
4.
„Porumbul”
Scopul: ordonarea punctelor pe baza unui ritm
simetric.
Dupa ce vor analiza modelul, elevii vor
aseza pe suport punctele, folosind varful pensulei.
5.
„Untisorul”
Scopul: ordonarea punctelor pe baza unui ritm
liniar radiant.
La inceputul activitatii se
intuieste floarea naturala. Pe foaia de hartie, copiii vor desena
codita si mijlocul florii printr-o bulina galbena. In jurul
mijlocului vor lipi seminte cu varful spre centru, avand grija ca
acestea sa nu se lipeasca intre ele si sa pastreze o
mica distanta fata de centru. Pe codita se
va lipi o frunza uscata.
VI. Exercitii de
obtinere a liniei prin diverse tehnici
1.
„Traseaza
si compara”
Scopul: formarea deprinderii de a trasa linii
folosind creionul, penita, pensula, degetul, bucati de cauciuc,
muchii de hartie.
Pe un suport alb, elevii vor trasa linii
verticale folosind instrumentele prezentate. Se va incepe cu creionul, apoi
traseaza cu varful pensulei, cu un betisor, cu degetul muiat in
vopsea, cu o bucata de cauciuc, cu o hartie muchiata.
Dupa ce au obtinut liniile, elevii
le vor observa, analiza, compara si le vor grupa dupa criteriile:
linii groase, linii subtiri si linii brute.
2.
„Priveste
si compara”
Scopul: trasarea liniilor folosind varful
pensulei.
Pe un suport colorat si uscat elevii vor
trasa linii orizontale folosind varful pensulei. Pensula va fi
incarcata cu o culoare densa si se vor trasa linii cu
varful inainte.
Efectul contrastant pune in valoare liniile.
Se vor compara liniile obtinute precizand care dintre ele sunt mai clare,
mai calde, mai luminoase.
3.
„Ghemul”
Scopul: formarea deprinderii de a desena linii
curbe inchise, prin miscarea
circulara stransa, folosind pensula.
Pe un suport se asterne o pata care
se inconjoara cu linii. Se umple pensula, se tine cu latul si se
traseaza fara sa se apese si fara sa se
ridice de pe suport.
4.
„Bradul”
Scopul: formarea priceperii de obtine
linii prin suflarea printr-un tub a jetului de aer peste puncte de culoare
fluidizata.
Crenguta bradului va fi desenata cu
varful pensulei. De fiecare parte a ei se vor aseza puncte de culoare
fluidizate. Printr-un tub se va sufla aer peste aceste puncte, dirijandu-le
spre linia trasata.
Dupa demonstrarea modului de lucru de
catre invatator, elevii executa desenul.
5.
„Baloane
colorate”
Scopul: conturarea petelor de culoare.
Pe un suport se vor aseza pete de
culoare. Foaia se va indoi si se vor presa aceste pete. Apoi se desface
si cu ajutorul pensulei se vor contura figurile obtinute. Din fire de
ata se pot realiza sforicelele cu care sunt legate baloanele.
6.
„Frunza”
Scopul: formarea deprinderii de a contura o
imagine obtinuta prin amprenta unei frunza pe suport.
Elevii vor fi indrumati sa acopere
cu vopsea suprafata unei frunze. Aceasta se va presa pe suport apoi se va
indeparta. Cu ajutorul unei pensule cu varf subtire se va contura
forma obtinuta si se vor trasa nervurile frunzei.
Frunza obtinuta se va compara cu cea
naturala.
7.
„Ne
jucam cu lumanarea”
Scop: formarea deprinderii de a obtine
linii folosind lumanarea.
Elevii vor realiza un desen cu ajutorul
lumanarii (un copac, o floare, un fruct). Peste acest desen se astern
culori de apa. Pe conturul desenat cu lumanarea nu se prinde culoarea
si astfel desenul apare alb. Locurile pe care s-a trasat cu lumanarea pe
lungimea sa (apasandu-se usor) apar albe.
8.
„Suntem
magicieni”
Scopul: insusirea tehnicii
decolorarii cu solutie pic.
Invatatorul nu va demonstra
modul de lucru ci va indruma elevii cum sa descopere singuri aceasta
tehnica. Ii va indruma sa coloreze suportul cu cerneala. Cu
ajutorul unui betisor muiat in solutie pic elevii vor desena
diferite figuri. Surpriza va fi imediata, cand urma trasata cu
betisorul incepe sa se decoloreze.
9.
„Valurile
marii”
Scopul: realizarea unui colaj de hartie
decupata care sa reflecte rolul constructiv al liniei.
Invatatorul explica
elevilor modul de lucru: din benzi de hartie colorata, mai inguste sau mai
late se vor realiza prin lipirea de un suport valurile marii. Benzile sunt
de aceeasi culoare, dar avand valori sau nuante diferite pentru a se
distinge.
10.
„Barcute
cu panze”
Scopul: realizarea unei barcute
folosind tehnica „tesaturii de paianjen”.
Demonstrarea modului de lucru : tehnica
consta in trecerea unui fir de ata de la un cui la altul,
intr-un singur sens, fara intorsaturi. Pe o plansa de
lemn, imbracata sau nu in panza colorata, se bat cuie mici
, cu floarea ramasa afara, la distante mici. Numarul
cuielor trebuie sa fie egal pe cele doua laturi. Firul colorat, in
contrast cu fondul, se trece intins de la un cui la altul, urmarind
acelasi sens. Suprapunerea creeaza optic efectul liniei curbe. La
inceputul si sfarsitul lucrului, firul se innoada dublu. Se
lipeste apoi pe suport barcuta realizata din hartie glasse
sau din material textil.
11.
„Casuta
cu pomi”
Scopul: formarea deprinderii de a realiza din
betisoare imagini schematice.
Se vor folosi betisoare de
chibrituri sau scobitori. Se va prezenta modelul in care chibriturile sunt
lipite pe o hartie sau carton de culoare contrastanta. Se vor da
explicatii. Copiii vor aseza betisoarele pe masa,
construind modelul si obtinand forma casutei si a
pomului. Dupa ce s-a stabilit modul de asezare, se vor lipi pe
carton.
VII. Exercitii de combinare
a liniilor si punctelor
1.
„Semn
de carte”
Scopul: formarea priceperii de a trasa linii
serpuite cu varful pensulei; formarea deprinderii de a reda un model
decorativ prin alternarea simetrica a unui element repetat de o parte
si de alta a unei linii serpuite.
Linia serpuita se va picta cu varful
pensulei folosind o culoare, iar frunzele cu alta culoare, prin
apasarea pensulei. Nu e absolut necesar sa se demonstreze. Se va
arata modelul, se va analiza si se vor da explicatii verbale asupra
modului cum trebuie sa se procedeze.
2.
„Desaga”
Scopul: formarea deprinderii de a desena un
model decorativ format prin alternarea a doua elemente dispuse in
siruri succesive intre linii.
Se arata si se analizeaza
modelul. Se demonstreaza modul de lucru: se vor trage mai intai pe un rand
liniile oblice folosind varful pensulei si apoi se vor desena buline
folosind capatul neascutit al creionului muiat in culoare. De
asemenea se pot desena toate bulinele si apoi toate liniile.
3.
„Perdeaua”
Scopul: formarea priceperii de a reda un model
decorativ prin combinarea liniilor orizontale cu linii verticale, cu frunze sau
petale.
Se vor picta liniile folosind latul pensulei,
petalele prin tehnica de apasare a pensulei si la urma
franjurile folosind varful pensulei. Se va demonstra modul de lucru.
4.
„Fluturele”
Scopul: formarea priceperii de a decora cu
linii si puncte o imagine obtinuta prin presarea unei pete de
culoare.
Invatatorul va demonstra modul
de lucru: in mijlocul foii se vor desena pete de diferite culori,
alaturate. Foaia se va impaturi in doua si apoi se vor
presa petele de culoare. Dupa despaturire se va obtine o
reprezentare asemanatoare cu un fluture. Cu ajutorul pensulei
subtiri se va contura imaginea, apoi se vor suprapune grupari de puncte
si linii peste aripi, apasand pensula pe suport. Punctele se pot
realiza si cu degetul muiat in culoare sau cu ajutorul unei stampile
confectionate din diferite materiale.
VIII. Exercitii de
dezvoltare a memoriei vizuale
1.”Ghiceste mirosul – deseneaza
floarea”
Scopul: formarea deprinderii de a asocia
mirosul unei flori cu imaginea acesteia.
Indicatii: Invatatorul va
prezenta diferite flori – de tei, de musetel, de lacramioare.
Fiecare elev le va mirosi si va analiza structura acestora. Cate un elev
de la fiecare grupa va fi legat la ochi, va mirosi o floare apoi va ghici
care dintre ele este. Grupa pe care o reprezinta va trebui sa
deseneze aceasta floare.
Grupa I va desena floarea de tei. Folosind
latul pensulei va desena frunzele, apoi folosind varful pensulei va desena
florile mici, grupate.
Grupa a II-a va desena floarea de
musetel. Va contura cu varful pensulei petalele si va reprezenta
codita printr-o linie serpuita.
Grupa a III-a va desena lacramioara.
Va trasa cu varful pensulei codita, apoi va dispune de o parte si de
alta a acesteia flori mici sub
forma de clopotei, cu varful pensulei.
Se vor compara desenele cu florile naturale
prezentate.
2. „Ghiceste obiectul – deseneaza
forma lui”
Scopul: formarea deprinderii de a asocia
imaginea obiectului pipait cu imaginea mentala a acesteia; aplicarea
celei mai potrivite tehnici pentru desenarea acestuia.
Indicatii: Se solicita elevilor
sa introduca mana intr-un saculet in care se gasesc
mai multe obiecte. (o cheie, o bucata de blana, o papiota, un
mar, un burete, un creion). Elevii trebuie sa le pipaie si
sa le identifice in gand, fara sa le vada si apoi
sa le deseneze forma si textura asa cum si le amintesc. Vor
alege tehnica cea mai potrivita pentru redarea lor (ex: cheie –contur cu
varful pensulei; bucata de blana – lovirea frontala a suprafetei
(tuflire); mar – contur cu varful pensulei; buretele – amprenta degetului mare; papiota –
penita stiloului; creionul – latul pensulei). Cine va desena mai multe
obiecte in asa fel incat sa fie recunoscute, castiga.
Surpriza se produce cand obiectele sunt confruntate cu desenele. Ei trebuie
sa observe modul de asemanare,
diferentele, cum a fost redata textura lor.
IX. Exercitii de observare
1.
„Taie
si observa”
a)
Marul
Scopul: sectionarea unor fructe si
observarea modului de asezare a semintelor.
Indicatii: Elevii vor sectiona mai
intai mere, pe verticala. Vor studia modul cum sunt asezate
semintele (simetric, de o parte si de alta a axei de simetrie). Vor
taia apoi marul pe orizontala. Vor observa ca
semintele sunt dispuse radial in jurul unui punct. Taind o felie de
mar vor observa ca samburele se afla situat in mijlocul ei, spre
linia de taiere.
b)
Ceapa
Indicatii: dupa sectionarea
marului, elevii vor studia cum sunt asezate foitele cepei. Vor
taia pe orizontala si vor observa ca acestea au forma unor
cercuri concentrice. Taind pe verticala, se observa ca au
forma unor linii curbe, dispuse simetric fata de o axa
imaginara.
c)
Portocala
Portocala se poate sectiona in
acelasi mod ca marul si ca ceapa. Structura ei este
alcatuita din linii si din puncte. Taiata orizontal se
observa ca liniile pornesc din punctul central si sunt dispuse
radial. Intre doua linii se afla cate un sambure. Taiata
vertical se observa linii situate la intervale foarte mici, simetrice
fata de mijlocul fructului.
Stilizate, aceste structuri se vor folosi in
compozitii ample, decorative.
Elevii vor fi stimulati sa incerce,
sa descopere si sa devina constienti de toate
posibilitatile constructive si de expresie pe care le ofera
fiecare instrument si fiecare material utilizat in raport cu celelalte.
Numai asa dreptul de a alege ceea ce este mai potrivit pentru a aborda o
compozitie cu un anumit subiect devine singura cale de stimulare a
disponibilitatilor de un tip sau altul de viziune.
X. Exercitii de dezvoltare
a spiritului de inventie,
de creatie
Folosind reproduceri de arta elevii pot
observa ca formele sunt redate cu ajutorul liniei si punctului.
In acest scop invatatorul poate
organiza urmatorul exercitiu: el le cere elevilor sa cerceteze
unele reproduceri reusite dupa anumite opere de arta. (I.
Andreescu, St. Luchian, Gh. Petrascu, P. Cezanne, P. Picasso)
din care sa analizeze felurile
liniilor folosite de autor. Apoi invatatorul poate sa puna
urmatoarele intrebari:
-
Ce fel de
linii folosesc artistii?
-
Prin ce
se deosebesc liniile folosite de ei de liniile din natura? (liniile de
contur, aparent ale dealurilor, ale muntilor)
-
Cum
isi aleg artistii liniile?
-
Incercati
sa desenati prin linii sentimentul pe care doriti sa-l
redati. Adaugati apoi alte linii pentru a va termina lucrarea.
Analizati lucrarile terminate pe baza relatiei dintre
expresivitatea liniilor folosite si sentimentul pe care ati vrut
sa-l redati, etc.
