Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


LINIA SI PUNCTUL - ELEMENTE DE LIMBAJ PLASTIC

Pictura

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
NECESITATEA STUDIERII CROMATOLOGIEI
Planse de colorat
AMESTECUL CULORILOR
EXPRESIVITATEA CULORII
TRATAREA STIINTIFICO-PLASTICǍ A CATEGORIILOR CROMATICE
Cum pictam o natura statica?
Cum sa desenam o natura statica?
DESENUL - MIJLOC DE CUNOASTERE A COPIILOR
SCHEME GRAFICE DE REPREZENTARE A CULORII
PREDAREA PROBLEMELOR DE CROMATOLOGIE LA CLASELE PRIMARE

TERMENI importanti pentru acest document

: : : : :

LINIA SI PUNCTUL - ELEMENTE DE LIMBAJ PLASTIC

EXERCITII

I.                   Exercitii de familiarizare cu elementele de limbaj plastic

In predarea notiunilor despre elementele de limbaj plastic, invatatorul am organizat exercitii-joc de familiarizare a elevilor cu caracteristicile acestora.

Observand direct natura se pot extrage elemente din mediul inconjurator care pot fi redate cu ajutorul acestor elemente.

Invatatorul poate organiza exercitii-joc pentru educarea acuitatii vizuale:

  1. „Observa si exemplifica”

Elevii vor selecta si vor exemplifica obiectele dupa criteriile:

a)      puncte mici ( gaze, flori, insecte, nisip, seminte, etc.)

b)      puncte grupate ordonat ( roiuri de albine, stoluri de pasari, floarea de lacrimioara)

c)      puncte grupate dezordonat ( pietrele de pe marginea raului, stelele)

d)      linii orizontale(soseaua, calea ferata, firele de telegraf)

e)      linii verticale (cumpana fantanii, stalpul de telegraf, macaraua)

f)        linii groase (tulpinile copacilor, stalpii, coloanele cladirilor)

g)      linii subtiri (ramurile copacilor, firele electrice).

  1. „Ce se intampla daca…?”

Jocul are scopul ca elevii sa sesizeze ce se intampla cu gruparile ordonate daca sunt tulburate.

  -Ce se intampla cu stol de pasari daca sunt speriate?

  -Ce se intampla cu albinele dupa roire?

  -Ce se intampla daca suflam puful unei papadii?

3.      „Observa si grupeaza”

Elevii primesc un set de imagini cu animale, pasari, insecte, reptile, pe care trebuie sa le grupeze dupa criteriile:

a)      puncte pe piele (pene): puiul de caprioara, ghepardul, pantera, fazanul, bibilica, paunul, buburuza, pastravul, boa;

b)      linii pe piele: zebra, tigrul, antilopa, pisica;

c)      puncte mici: bibilica, buburuza, pastravul, etc.;

d)      puncte mari: boa, girafa, anaconda;

e)      puncte ochi: paunul, pantera;

f)        puncte dispuse ordonat: anaconda, boa, vipera, nisetrul;

g)      puncte dispuse dezordonat: girafa, pantera, ghepardul;

II. Exercitii pentru dezvoltarea calitatilor motrice si supletea articulatiilor

Primele exercitii vor fi legate de actiunea de lovire:

-lovirea ritmica a unei placute moi (de lut sau plastilina) cu pumnul de cateva ori apoi cu degetul aratator;

-lovirea ritmica cu pumnul si apoi cu degetul aratator a unei suprafete moi (textile) care nu pastreaza urmele;

Aceste lovituri se repeta pe suprafete tari (lemn, metal),apoi pe hartie cu degetul muiat in culoare.

Exercitiile se pot repeta la diferite intervale de timp obtinandu-se imagini ale punctului diferit grupate sau asezate in siruri pe directii cat mai variate.

III. Exercitii de familiarizare cu instrumentele de lucru

Prin aceste exercitii se urmareste ca elevii sa foloseasca corect instrumentele de lucru (creioane, pensule):

1.      „Betisoare”

Exercitiul are ca scop formarea deprinderilor de a incarca corect pensula si de a trasa linii drepte in diferite pozitii.

Se prezinta o plansa pe care sunt desenate linii orizontale, verticale, oblice. Se demonstreaza cum se tine pensula: intre degetul mare, aratator, mijlociu, de partea de sus a invelisului metalic. Elevii vor exersa trasarea liniilor cu pensula in aer, urmarind liniile de pe plansa.

Se demonstreaza apoi cum se incarca pensula. Se topeste o cantitate de culoare, se moaie pensula cu latul astfel incat tot parul sa fie plin. Se executa liniile pe suport, tinand pensonul inainte, fara sa se ridice mana de pe suport.

2.      „Tufanica”

Exercitiul are ca scop formarea deprinderilor de a trasa cu varful pensulei linii drepte.

Materiale: hartie alba, o floare de tufanica, acuarele, pensule.

Desfasurare: Copiii vor analiza floarea cu ajutorul intrebarilor. Analiza se face dupa criterii simple: tufanica are o floare si o codita; floarea este rotunda; are o codita lunga ca un betisor; codita porneste din mijlocul florii; floarea este compusa dintr-un miez si petale; floarea este galbena si codita verde.

Demonstrarea modului de lucru:

Se marcheaza punctul central al florii. Se incarca pensula cu vopsea galbena si se coloreaza miezul printr-o miscare circulara. Se spala pensula si se incarca cu culoare verde. Se deseneaza petalele din linii drepte, dispuse radial in jurul miezului. In trasarea liniilor, pensula se tine cu varful inainte. Codita se deseneaza printr-o linie oblica. Pensula va fi spalata si stearsa dupa ce se va termina executia.

3.      „Semn de carte”

Scopul: formarea deprinderilor de a picta prin apasarea completa a pensulei pe hartie.

Se reda un motiv decorativ prin combinarea liniei verticale cu frunze  sau petale (obtinute prin apasarea completa a pensulei) asezate simetric in ambele parti ale liniei.

Se topeste o cantitate mai mare de culoare, se incarca pensula astfel incat tot parul sa fie plin, apoi acesta se culca pe hartie in pozitia dorita, fara a fi miscat si se apasa pana la partea metalica. Se realizeaza o forma ovala care poate fi intrebuintata si ca frunza si ca petala stilizata. Pentru a obtine acest efect decorativ, se recomanda ca pensula sa fie mai groasa (6-8)  sa aiba varf.

Semnul de carte se executa prin aranjarea frunzelor in mod simetric de o parte si de alta a liniei verticale. Ele vor fi pictate intai pe o parte a tijei, apoi pe cealalta parte a acesteia.

IV.  Exercitii de obtinere a punctului folosind diverse tehnici

1.      „Flori si albine”

Scop: obtinerea punctelor folosind varful pensulei si degetele muiate in vopsea.

Suportul va fi impartit in jumatate (pe orizontala). Se va incepe prin asezarea punctelor cu varful pensulei in partea de sus a hartiei. Se incarca pensula, apoi se atinge varful se suport fara a apasa.

In partea de jos a suportului se vor insira puncte realizate prin muierea degetului mare in culoare, dispuse orizontal.

Elevii vor analiza punctele obtinute si vor observa ca cele mici realizate cu pensula au dimensiuni aproximativ egale. Ele pot fi asemanate cu insectele. Punctele obtinute folosind amprenta sunt mai mari sipot fi asemanate cu florile.

2.      „Zi insorita”

Scopul: realizarea punctelor folosind tehnica stropirii fortate.

In partea de jos a suportului uscat se deseneaza puncte folosind stampile confectionate din cartof. In partea se sus se vor asterne puncte, de culori calde, cu ajutorul pensulei, folosind tehnica stropirii fortate. Se incarca pensula cu culoare fluidizata si se loveste usor cu degetul aratator al mainii stangi.

Desenul realizat va fi analizat de elevi, care vor observa ca punctele obtinute sunt diferite ca forma si marime.

3.      „Zi ploioasa”

Se realizeaza acelasi exercitiu dar folosind un suport umed. Culorile fuzionand, vor da impresia de umiditate.

Aceste doua exercitii se pot realiza pe doua grupe de lucru simultan. Dupa efectuarea lucrarilor elevii vor compara rezultatele.

V.  Exercitii de grupare a punctelor

 

1.      „Liliac inflorit”

Scopul: formarea deprinderii de a realiza puncte cu varful pensulei, grupate in forma de ciorchine.

Cu linii drepte se vor reprezenta crengutele pe care sunt asezate florile. Incarcand pensula cu putina culoare, elevii vor atinge usor cu varful ei de suport desenand florile. Punctele vor fi grupate in forma de ciorchine.

Inainte de inceperea lucrului, invatatorul poate prezenta o floare naturala, demonstrand modul de lucru.

2.      „Strugurele”

Scopul: gruparea punctelor (seminte) in forma de ciorchine.

Pe o foaie de hartie, copiii vor lipi seminte de dovleac, asezandu-le in asa fel incat sa redea forma unui ciorchine.

Modelul prezentat va avea seminte colorate usor in verzui sau violet. Dupa ce se fac exercitii de asezare a semintelor pe codita strugurelui, acestea se lipesc. Pentru a se lipi mai bine, se scoate miezul, folosindu-se jumatati de seminte.

3.      „Pastaia”

Scopul: gruparea punctelor pe baza unui ritm liniar si vertical.

Se prezinta elevilor o pastaie si se va observa cum sunt grupate punctele.

Pe un suport, elevii vor ordona punctele, reprezentand semintele, le vor colora folosind varful pensulei printr-o miscare circulara.

4.      „Porumbul”

Scopul: ordonarea punctelor pe baza unui ritm simetric.

Dupa ce vor analiza modelul, elevii vor aseza pe suport punctele, folosind varful pensulei.

5.      „Untisorul”

Scopul: ordonarea punctelor pe baza unui ritm liniar radiant.

La inceputul activitatii se intuieste floarea naturala. Pe foaia de hartie, copiii vor desena codita si mijlocul florii printr-o bulina galbena. In jurul mijlocului vor lipi seminte cu varful spre centru, avand grija ca acestea sa nu se lipeasca intre ele si sa pastreze o mica distanta fata de centru. Pe codita se va lipi o frunza uscata.

 

VI. Exercitii de obtinere a liniei prin diverse tehnici

 

1.      „Traseaza si compara”

Scopul: formarea deprinderii de a trasa linii folosind creionul, penita, pensula, degetul, bucati de cauciuc, muchii de hartie.

Pe un suport alb, elevii vor trasa linii verticale folosind instrumentele prezentate. Se va incepe cu creionul, apoi traseaza cu varful pensulei, cu un betisor, cu degetul muiat in vopsea, cu o bucata de cauciuc, cu o hartie muchiata.

Dupa ce au obtinut liniile, elevii le vor observa, analiza, compara si le vor grupa dupa criteriile: linii groase, linii subtiri si linii brute.

2.      „Priveste si compara”

Scopul: trasarea liniilor folosind varful pensulei.

Pe un suport colorat si uscat elevii vor trasa linii orizontale folosind varful pensulei. Pensula va fi incarcata cu o culoare densa si se vor trasa linii cu varful inainte.

Efectul contrastant pune in valoare liniile. Se vor compara liniile obtinute precizand care dintre ele sunt mai clare, mai calde, mai luminoase.

3.      „Ghemul”

Scopul: formarea deprinderii de a desena linii curbe inchise, prin  miscarea circulara stransa, folosind pensula.

Pe un suport se asterne o pata care se inconjoara cu linii. Se umple pensula, se tine cu latul si se traseaza fara sa se apese si fara sa se ridice de pe suport.

4.      „Bradul”

Scopul: formarea priceperii de obtine linii prin suflarea printr-un tub a jetului de aer peste puncte de culoare fluidizata.

Crenguta bradului va fi desenata cu varful pensulei. De fiecare parte a ei se vor aseza puncte de culoare fluidizate. Printr-un tub se va sufla aer peste aceste puncte, dirijandu-le spre linia trasata.

Dupa demonstrarea modului de lucru de catre invatator, elevii executa desenul.

5.      „Baloane colorate”

Scopul: conturarea petelor de culoare.

Pe un suport se vor aseza pete de culoare. Foaia se va indoi si se vor presa aceste pete. Apoi se desface si cu ajutorul pensulei se vor contura figurile obtinute. Din fire de ata se pot realiza sforicelele cu care sunt legate baloanele.

6.      „Frunza”

Scopul: formarea deprinderii de a contura o imagine obtinuta prin amprenta unei frunza pe suport.

Elevii vor fi indrumati sa acopere cu vopsea suprafata unei frunze. Aceasta se va presa pe suport apoi se va indeparta. Cu ajutorul unei pensule cu varf subtire se va contura forma obtinuta si se vor trasa nervurile frunzei.

Frunza obtinuta se va compara cu cea naturala.

7.      „Ne jucam cu lumanarea”

Scop: formarea deprinderii de a obtine linii folosind lumanarea.

Elevii vor realiza un desen cu ajutorul lumanarii (un copac, o floare, un fruct). Peste acest desen se astern culori de apa. Pe conturul desenat cu lumanarea nu se prinde culoarea si astfel desenul apare alb. Locurile pe care s-a trasat cu lumanarea pe lungimea sa (apasandu-se usor) apar albe.

8.      „Suntem magicieni”

Scopul: insusirea tehnicii decolorarii cu solutie pic.

Invatatorul nu va demonstra modul de lucru ci va indruma elevii cum sa descopere singuri aceasta tehnica. Ii va indruma sa coloreze suportul cu cerneala. Cu ajutorul unui betisor muiat in solutie pic elevii vor desena diferite figuri. Surpriza va fi imediata, cand urma trasata cu betisorul incepe sa se decoloreze.

9.      „Valurile marii”

Scopul: realizarea unui colaj de hartie decupata care sa reflecte rolul constructiv al liniei.

Invatatorul explica elevilor modul de lucru: din benzi de hartie colorata, mai inguste sau mai late se vor realiza prin lipirea de un suport valurile marii. Benzile sunt de aceeasi culoare, dar avand valori sau nuante diferite pentru a se distinge.

10.  „Barcute cu panze”

Scopul: realizarea unei barcute folosind tehnica „tesaturii de paianjen”.

Demonstrarea modului de lucru : tehnica consta in trecerea unui fir de ata de la un cui la altul, intr-un singur sens, fara intorsaturi. Pe o plansa de lemn, imbracata sau nu in panza colorata, se bat cuie mici , cu floarea ramasa afara, la distante mici. Numarul cuielor trebuie sa fie egal pe cele doua laturi. Firul colorat, in contrast cu fondul, se trece intins de la un cui la altul, urmarind acelasi sens. Suprapunerea creeaza optic efectul liniei curbe. La inceputul si sfarsitul lucrului, firul se innoada dublu. Se lipeste apoi pe suport barcuta realizata din hartie glasse sau din material textil.

11.  „Casuta cu pomi”

Scopul: formarea deprinderii de a realiza din betisoare imagini schematice.

Se vor folosi betisoare de chibrituri sau scobitori. Se va prezenta modelul in care chibriturile sunt lipite pe o hartie sau carton de culoare contrastanta. Se vor da explicatii. Copiii vor aseza betisoarele pe masa, construind modelul si obtinand forma casutei si a pomului. Dupa ce s-a stabilit modul de asezare, se vor lipi pe carton.

VII. Exercitii de combinare a liniilor si punctelor

 

1.      „Semn de carte”

Scopul: formarea priceperii de a trasa linii serpuite cu varful pensulei; formarea deprinderii de a reda un model decorativ prin alternarea simetrica a unui element repetat de o parte si de alta a unei linii serpuite.

Linia serpuita se va picta cu varful pensulei folosind o culoare, iar frunzele cu alta culoare, prin apasarea pensulei. Nu e absolut necesar sa se demonstreze. Se va arata modelul, se va analiza si se vor da explicatii verbale asupra modului cum trebuie sa se procedeze.

2.      „Desaga”

Scopul: formarea deprinderii de a desena un model decorativ format prin alternarea a doua elemente dispuse in siruri succesive intre linii.

Se arata si se analizeaza modelul. Se demonstreaza modul de lucru: se vor trage mai intai pe un rand liniile oblice folosind varful pensulei si apoi se vor desena buline folosind capatul neascutit al creionului muiat in culoare. De asemenea se pot desena toate bulinele si apoi toate liniile.

3.      „Perdeaua”

Scopul: formarea priceperii de a reda un model decorativ prin combinarea liniilor orizontale cu linii verticale, cu frunze sau petale.

Se vor picta liniile folosind latul pensulei, petalele prin tehnica de apasare a pensulei si la urma franjurile folosind varful pensulei. Se va demonstra modul de lucru.

4.      „Fluturele”

Scopul: formarea priceperii de a decora cu linii si puncte o imagine obtinuta prin presarea unei pete de culoare.

Invatatorul va demonstra modul de lucru: in mijlocul foii se vor desena pete de diferite culori, alaturate. Foaia se va impaturi in doua si apoi se vor presa petele de culoare. Dupa despaturire se va obtine o reprezentare asemanatoare cu un fluture. Cu ajutorul pensulei subtiri se va contura imaginea, apoi se vor suprapune grupari de puncte si linii peste aripi, apasand pensula pe suport. Punctele se pot realiza si cu degetul muiat in culoare sau cu ajutorul unei stampile confectionate din diferite materiale.

VIII. Exercitii de dezvoltare a memoriei vizuale

 

1.”Ghiceste mirosul – deseneaza floarea”

Scopul: formarea deprinderii de a asocia mirosul unei flori cu imaginea acesteia.

Indicatii: Invatatorul va prezenta diferite flori – de tei, de musetel, de lacramioare. Fiecare elev le va mirosi si va analiza structura acestora. Cate un elev de la fiecare grupa va fi legat la ochi, va mirosi o floare apoi va ghici care dintre ele este. Grupa pe care o reprezinta va trebui sa deseneze aceasta floare.

Grupa I va desena floarea de tei. Folosind latul pensulei va desena frunzele, apoi folosind varful pensulei va desena florile mici, grupate.

Grupa a II-a va desena floarea de musetel. Va contura cu varful pensulei petalele si va reprezenta codita printr-o linie serpuita.

Grupa a III-a va desena lacramioara. Va trasa cu varful pensulei codita, apoi va dispune de o parte si de alta a acesteia flori mici  sub forma de clopotei, cu varful pensulei.

Se vor compara desenele cu florile naturale prezentate.

2. „Ghiceste obiectul – deseneaza forma lui”

Scopul: formarea deprinderii de a asocia imaginea obiectului pipait cu imaginea mentala a acesteia; aplicarea celei mai potrivite tehnici pentru desenarea acestuia.

Indicatii: Se solicita elevilor sa introduca mana intr-un saculet in care se gasesc mai multe obiecte. (o cheie, o bucata de blana, o papiota, un mar, un burete, un creion). Elevii trebuie sa le pipaie si sa le identifice in gand, fara sa le vada si apoi sa le deseneze forma si textura asa cum si le amintesc. Vor alege tehnica cea mai potrivita pentru redarea lor (ex: cheie –contur cu varful pensulei; bucata de blana – lovirea frontala a suprafetei (tuflire); mar – contur cu varful pensulei;  buretele – amprenta degetului mare; papiota – penita stiloului; creionul – latul pensulei). Cine va desena mai multe obiecte in asa fel incat sa fie recunoscute, castiga. Surpriza se produce cand obiectele sunt confruntate cu desenele. Ei trebuie sa observe  modul de asemanare, diferentele, cum a fost redata textura lor.

IX. Exercitii  de observare

 

 

1.      „Taie si observa”

a)      Marul

Scopul: sectionarea unor fructe si observarea modului de asezare a semintelor.

Indicatii: Elevii vor sectiona mai intai mere, pe verticala. Vor studia modul cum sunt asezate semintele (simetric, de o parte si de alta a axei de simetrie). Vor taia apoi marul pe orizontala. Vor observa ca semintele sunt dispuse radial in jurul unui punct. Taind o felie de mar vor observa ca samburele se afla situat in mijlocul ei, spre linia de taiere.

b)      Ceapa

Indicatii: dupa sectionarea marului, elevii vor studia cum sunt asezate foitele cepei. Vor taia pe orizontala si vor observa ca acestea au forma unor cercuri concentrice. Taind pe verticala, se observa ca au forma unor linii curbe, dispuse simetric fata de o axa imaginara.

c)      Portocala

Portocala se poate sectiona in acelasi mod ca marul si ca ceapa. Structura ei este alcatuita din linii si din puncte. Taiata orizontal se observa ca liniile pornesc din punctul central si sunt dispuse radial. Intre doua linii se afla cate un sambure. Taiata vertical se observa linii situate la intervale foarte mici, simetrice fata de mijlocul fructului.

Stilizate, aceste structuri se vor folosi in compozitii ample, decorative.

Elevii vor fi stimulati sa incerce, sa descopere si sa devina constienti de toate posibilitatile constructive si de expresie pe care le ofera fiecare instrument si fiecare material utilizat in raport cu celelalte. Numai asa dreptul de a alege ceea ce este mai potrivit pentru a aborda o compozitie cu un anumit subiect devine singura cale de stimulare a disponibilitatilor de un tip sau altul de viziune. 

X. Exercitii de dezvoltare a spiritului de inventie, de creatie

 

Folosind reproduceri de arta elevii pot observa ca formele sunt redate cu ajutorul liniei si punctului.

In acest scop invatatorul poate organiza urmatorul exercitiu: el le cere elevilor sa cerceteze unele reproduceri reusite dupa anumite opere de arta. (I. Andreescu, St. Luchian, Gh. Petrascu, P. Cezanne, P. Picasso) din  care sa analizeze felurile liniilor folosite de autor. Apoi invatatorul poate sa puna urmatoarele intrebari:

-         Ce fel de linii folosesc artistii?

-         Prin ce se deosebesc liniile folosite de ei de liniile din natura? (liniile de contur, aparent ale dealurilor, ale muntilor)

-         Cum isi aleg artistii liniile?

-         Incercati sa desenati prin linii sentimentul pe care doriti sa-l redati. Adaugati apoi alte linii pentru a va termina lucrarea. Analizati lucrarile terminate pe baza relatiei dintre expresivitatea liniilor folosite si sentimentul pe care ati vrut sa-l redati, etc.

 

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1148
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved