Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


INIMA - STRUCTURA INIMI, CAMERELE INIMII

Biologie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SANGELE - ORGANE HEMATO SI LIMFOPOETICE
Adaptarea organismelor la mediul de viata
REALIZARI RECENTE ALE BIOLOGIEI CELULARE
Aparatul digestiv
RADIOIMMUNOASSAY / RIA
Investigarea unui mediu acvatic
FUNCTIA DE REPRODUCERE
PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASA A X-A CICLUL INFERIOR AL LICEULUI - BIOLOGIE
TEST DE EVALUARE BIOLOGIE
LOCUL ALBINEI IN SISTEMATICA ZOOLOGICA

TERMENI importanti pentru acest document

: structura inimi : structura inimii : inima structura : diferenta de grosime intre peretii atriilor si cei ai ventriculelor :

INIMA

Este o pompa musculara care asigura forta necesara circulatiei sangelui in toate vasele din corp, functia sa este vitala pentru supravietuire, tesuturile necesitand aprovizionarea permanenta cu oxigen si nutrimente precum si eliminarea din organism a produsilor rezultati din metabolism. Private de aceste necesitati celulele sufera modificari ireversibile care duc la moarte. Daca sangele este mediu de transport, inima este organul care tine sangele in curgere prin vase.

Inima unui adult pompeaza normal aproximativ 5 litrii de sange la fiecare minut, daca pierde din eficienta sa chiar pentru cateva minute viata individului este pusa in pericol.

Inima este situata in regiunea media-spinala mijlocie a cavitatii toracice intre cei 2 plamani, in spatele sternului anterior coloanei vertebrale asezata pe diafragma, din masa inimii este la stanga liniei mediane si la dreapta.

Varful inimii numit apex este directionat inferior, anterior si la stanga in dreptul spatiului intercostal 5. Baza inimii este capatul opus si este directionat superior, posterior si la dreapta, portiunea cea mai superioara aflandu-se in dreptul coastei a-II-a.

Marimea inimii variaza cu marimea individului, deobicei este de marimea pumnului inchis al subiectului.

Inima la fel ca si partea proximala a vaselor atasate la baza inimii, este inclusa intr-un sac cu peretii dublii, si anume : sac pericardic, la exterior este un pericard fibros in interiorul caruia se afla un pericard seros format din 2 foite, una interna numita epicard care adera intim de muschiul miocardic, si alta foita externa numita foita parietala care tapeteaza fata interna a pericardului fibros. Cele 2 foite se continua una cu cealalta la nivelul vaselor mari de la baza inimii.

Intre cele 2 foite ale pericardu-lui seros se afla o cavitate virtuala care contine o lama fina de lichid pericardic cu rolul de a reduce frecarea intre membrane in timpul contractiei musculare.

STRUCTURA INIMI :

Este formata din 3 straturi :

- epicardul stratul extern;

- miocardul stratul mijlociu care formeaza peretele inimii si este alcatuit din celule miocardice alungite cu unul, maxim 2 pe celula si este de remarcat ca asezarea acestora la nivelul inimii este in forma spiralata permitand o forta mai mare de impingere a sangelui in contractia ventriculara.

La nivelul vaselor mari care se deschid in inima, dispunerea fibrelor musculare este circulara in contractia lor, avand rol sfincterian impiedicand intoarcerea sangelui in vase pe timpul relaxarii inimii.

Alaturi de fibrele miocardice, la nivelul inimii functioneaza si un sincitiu care contine multi nuclei, glicogeni; fibrele musculare sunt de tip embrionar izolate din punct de vedere electric. La nivelul acestui sincitiu existand posibilitatea de autoexcitare si propagare a impulsului nervos, aceste formatiuni poarta numele de tesut nodal.

Fasciculul Itis la baza septului atrioventricular trimite in tot ventriculul o bogata retea numita reteaua Purkinje.

- interiorul inimii este tapetat cu un epiteliu simplu asezat pe un tesut conjunctiv, suprafata sa neteda asigurand sangelui curgerea sa usoara spre inima. Acest epiteliu formeaza endocardul care formeaza valve ale inimii si care se continua cu stratul intern ce tapeteaza vasele de sange purtand numele de endoteliu.

CAMERELE INIMII :

Prezinta 4 cavitati : 2 atrii, 2 ventricule cu diferenta in grosime a peretilor datorita fortei diferite pe care trebuie sa o aiba in timpul activitatii inimii (atriile au peretii mai subtiri, ventriculii au peretii grosi).

Atriile au peretii subtiri primesc sange prin vene, atriul drept primeste sange fara oxigen prin cava superioara (care aduce sangele la inima din cap, gat, extremitati superioare).

Vena cava inferioara aduce sangele la inima din torace, din abdomen, pelvis si extremitatile inferioare. Sinusul coronar structura venoasa mica, aflata pe suprafata posterioara a inimii aduce sange in atriul drept din miocard si peretele inimii.

Atriile au mici extensii numite auricule sau urechiuse. Sunt separate intre ele, cel drept de cel stang prin septul interatrial care prezinta o portiune numita fasovalis, care pana in a-III-a luna intrauterina trebuie sa se inchida obligatoriu, daca nu, apare maladia albastra.

Ventriculele au peretii grosi pentru ca pompeaza sangele in afara inimii. Ventriculul drept primeste sange din atriul drept si il pompeaza afara inimii la plaman pentru a lasa acolo bioxid de carbon si a prelua oxigen. Ventriculul stang formeaza varful sau apexul inimii, primeste sange de la atriul stang si pompeaza la tesuturile din tot corpul aducand oxigen folosit in activitatile metabolice.

De retinut ca ambele ventricule contin aproximativ acelasi volum de sange. In ambii ventriculi miocardici prezinta trabecule carnoase de care se prind cordaje dendinoase care vor actiona valvele cuspide (tri si bicuspide). Acestea au rolul de a inchide comunicarea intre atrii si ventricule in timpul sistolei ventriculare

Cand cordajele tendinoase sunt prolaxate, cuspidele nu se inchid bine si sangele refuleaza in atrii, astfel inima nu trimite intreaga cantitate de sange in corp,si pentru asigurare trebuie sa creasca frecventa contractiilor.

Muschiul miocardic nu este capabil sa contracteze o datorie de oxigen asa cum face muschiul.

Intre ventriculul drept si stang se afla un sept interventricular bine dezvoltat, valvele inimii.

Inima prezinta 2 tipuri de valve ce asigura circulatia sangelui intr-o directie corecta.

La baza vaselor largi care parasesc ventriculele se gasesc valve sub forma de cuib de randunica numite valve semilunare.

Intre atriul si ventriculul de aceeasi parte, valvele se numesc atrioventriculare. Ele permit curgerea sangelui din atriu in ventriculul corespunzator, dar previn intoarcerea sangelui din ventricul in atrii. Fiecare valva consta dintr-un inel de tesut conjunctiv fibros care se gaseste la jonctiunea atriu si ventricul ca si in jurul orificiilor arteriale.

Valvele cuspide sunt atasate muschilor papilari ventriculari, valva tricuspida la nivelul ostiului atrioventricular drept, bicuspida sau mitrala la nivelul ostiului atrioventricular stang. Sangele ajuns in atrii paseaza cuspidele valvulare deschise si sangele ajunge in ventricule. Cand ventriculele se contracta, forta sangelui care este opusa cuspidelor determina inchiderea lor prevenind intoarcerea sangelui in atrii.

In timpul contractiei miocardului, muschii papilari exercita tensiune pe cordajele dendinoase atasate la valve cu rol in inchiderea valvelor.

Valvele semilunare sunt localizate la baza vaselor largi care duc sangele din ventricule. Contractia miocardului ventricular creste, presiunea sangelui presand valvele deschise, iar sangele paraseste inima. Odata ventriculul relaxat, presiunea scade, sangele avand tendinta sa curga inapoi, el inchide cuspidele impiedicand intoarcerea.

Uneori anumite boli determina distrugeri ale valvelor care astfel nu mai functioneaza adecvat.

Circulatia sangelui prin inima chiar daca didactic se descrie intai curgerea in dreapta si apoi in stanga inimii, este important ca ambele atrii se contracta in acelasi timp, iar ventriculele simultan. Pompa dreapta pompeaza sange la plaman prin circulatia pulmonara, dar, in acelasi timp pompa stanga pompeaza in restul corpului. Venele pulmonare duc sangele de la plaman incarcat cu oxigen in atriul atang, de unde prin valva bicuspida ajunge in ventriculul stang de unde prin valva semilunara aortica ajunge in aorta ascendenta, care prin circulatia sistemica trimite sange incarcat cu oxigen la toate tesuturile din corp.

Doua artere coronare, ramuri ale aortei ascendente, una dreapta si alta stanga asigura sange le cea mai mare parte ale miocardului ventricului stang. Acestea dau foarte multe colaterale si una este obstructionala, tesutul duce la ischemie.

Venele cardiace dreneaza in sinusul coronar care deschide in atriul drept al inimii.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 846
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved