MAXIME SI CUGETARI

MAXIME SI CUGETARI

1.Puterea viziunii: Viziunea fara actiune este pur si simplu un vis; actiunea fara viziune este pur si simplu pierdere de timp; viziunea, insotita de actiune, poate schimba lumea.

2.Disciplina militara nu admite exceptii sau variante (Napoleon I).

3.Ura este mai intensa decat prietenia, dar mai putin intensa decat iubirea.

4.Cei slabi vor uneori sa-I creada lumea rai; dar cei rai tin sa para buni.

5.Rabdarea este arta de a spera.

6.Inimii noastre ii revine sarcina sa hotarasca ierarhia intereselor noastre, iar ratiunii-sa le conduca.

7.Oamenii isi ascund, din slabiciune si din teama de a nu fi dispretuiti, cele mai dragi, cele mai statornice si uneori cele mai virtuoase indemnuri launtrice.

8.Singuratatea este pentru minte ceea ce este dieta pentru corp: fatala, cand e prea indelungata, desi necesara.

9.Exista oameni care traiesc fericiti fara sa stie.

10.Putine nenorociri sunt fara leac; disperarea e mai amagitoare decat speranta.

11.Generozitatea da mai putine sfaturi decat ajutoare.

12.Cine isi da cuvantul cu usurinta, cu aceeasi usurinta nu-l tine.

13.Arta de a placea, arta de a gandi, arta de a iubi, arta de a vorbi-frumoase invataminte, dar putin folositoare, cand nu sunt predate de catre natura.

14.Amorul este mai naprasnic decat amorul-propriu, intrucat cineva poate sa iubeasca o femeie in ciuda dispretului ei.

15.O femeie urata, inzestrata cu ceva duh, este adesea rautacioasa din pricina mahnirii pe care o are de a nu fi frumoasa, cand vede ca frumusetea tine loc de orice.

16.Nimic prea lung nu e foarte placut, nici chiar viata; cu toate acestea ne este draga.

17.Rareori sa te bizui pe stima si pe increderea unui om care se vara in toate interesele tale, daca nu-ti vorbeste numaidecat de interesele lui.

18.Femeile nu pot pricepe ca exista si barbati dezinteresati fata de ele.

19.Oricare ar fi, de obicei, avantajele tineretii, un tanar nu este bine vazut de femei, pana ce n-au facut din el un neghiob.

20.E nostim ca din pudoare li s-a facut o lege femeilor, care nu pretuiesc, la barbati, decat obraznicia.

21.Speranta este cel mai folositor sau cel mai primejdios dintre bunuri.

22.Primul suspin al copilului este un suspin dupa libertate.

23.Nu toti supusii frumusetii isi cunosc suverana.

24.Daca slabiciunile dragostei se pot ierta, li se pot ierta mai des femeilor care domnesc prin ea.

25.Statornicia este himera iubirii.

26.Cei care nu mai sunt in stare sa placa femeilor, si isi dau seama, se lecuiesc de ele.

27.Primele zile ale primaverii au mai putin farmec decat virtutea care abia mijeste intr-un tanar.

28.In prietenie, in casnicie, in dragoste si in orice alta legatura, tinem sa fim avantajati; si cum legatura parintilor, a fratilor, a prietenilor, a indragostitilor, etc. e mai continua, mai stransa si mai vie decat oricare alta, nu trebuie sa fim surprinsi ca vom da, aici, peste mai multa nerecunostinta si nedreptate.

29.Mila e mai putin duioasa ca iubirea.

30.Geniul nu-l putem falsifica.

31.Iubirea nu-i atat de pretentioasa ca amorul-propriu.

32.Nu exista pierdere pe care sa n-o resimtim atat de intens, dar asa de putina vreme, ca pierderea unei femei iubite.

33.Putini indurerati stiu sa se prefaca tot rastimpul de care este nevoie pentru a ramane demni in ochii lumii.

34.Cand cei mici invoca principiile, cei mari pregatesc tunurile (Napoleon I)

35.Suntem cu totii oameni ai pesterii, iar pestera in care locuim, este propria minte, constiinta noastra fiind o minuscula torta care palpaie in aceasta pestera (Gilbert Highet-Man’s Unconquerable Mind).

36.Medicul ingrijeste. Natura vindeca (Hipocrat).

37.Prietenul sigur il cunosti in imprejurari nesigure (Cicero).

38.Egalitatea este sufletul prieteniei (Aristotel).

39.Acordul felului de a gandi naste prietenia (Democrit).

40.Esenta prieteniei sta in integritate, generozitate si incredere deplina (Emerson).

41.Prietenia indoieste bucuriile si injumatateste necazurile (Fr. Bacon).

42.Cu cat o placere este mai rara, cu atat este mai intensa (Epictet).

43.Asteptarea unei bucurii valoreaza uneori mai mult decat insasi bucuria (E. Estaunie).

44.Cand ploua in suflet, nu-i niciodata senin afara-iar cand e senin in suflet, nu ploua afara niciodata (M. Codreanu).

45.Lenea merge asa de incet incat nu-i greu saraciei s-o ajunga din urma (B. Franklin).

46.Ai izbutit, continua! N-ai izbutit, continua! (F. Nansen).

47.Unde nu exista dragoste, nu exista adevar (L. Feurbach).

48.Ura este mania celor slabi (A. Daudet).

49. Singur, omul este ceva imperfect; ii trebuie un al doilea, ca sa fie fericit (B. Pascal).

50.Ceea ce nu se pedepseste la inceput, sporeste mereu (Esop).

51.Cunoasterea greselilor e inceputul salvarii (Epicur).

52.Orice om poate gresi, dar numai nebunul staruie in greseala (Cicero).

53.Orice lucru are o frumusete a lui, dar nu oricine o vede (Confucius).

54.Cei care nu pun intrebari, primesc cele mai amanuntite raspunsuri (Th. Wilder).

55.Feriti-va de acei care va fac mici destainuiri, pentru ca sa obtina de la voi mult mai mari (Cavalerul de Mere).

56.Cusurile necombatute in timpul scolii devin vicii in viata omului (H. de Balzac).

57.Onoarea este poezia datoriei (A. de Vigny).

58.Oameni, fiti umani, este prima voastra datorie (J.J. Rousseau).

59.Cine nu stie sa taca, acela n-a invatat nici sa vorbeasca (Aristotel).

60.Concizia este virtutea inteleptilor (Lope de Vega).

61.Curajul…inceputul biruintei (Plutarh).

62.Inteleptul nu intra intr-un fluviu pentru a afla cat de adanc este (Ibin Al-Muqaffa).

63.Iubeste-ti vecinul, dar nu-ti desfiinta gardul (B. Franklin).

64.Tocmai in lucrurile mici, unde omul nu are timp sa se prefaca, se arata caracterul (A. Schopenhauer).

65.Piatra de incercare a caracterului omenesc este timpul (Seneca).

66.Nu e de ajuns sa faci totul bine, trebuie sa faci totul din ce in ce mai bine (J.P. Sartre).

67.Sa exprimam ceea ce simtim, sa simtim ceea ce exprimam; vorba sa semene cu fapta (Seneca).

68.Cu penele altuia te poti impodobi, dar nu poti zbura (L. Blaga).

69.In fiecare om e lumea toata si, totusi, singur e fiecare (H. Furtuna).

70.Partea cea mai importanta a valorii este discretia.

71.(Si) defecte mici apar prin haine zdrentuite; haine luxoase si blanite ascund totul (Shakespeare).

72.Destinul da domnia la sclavi si triumful la prizonieri (Juvenalis).

73.E in zadar sa vorbesti celui ce nu vrea sa te asculte (Eminescu).

74.Cei care aplauda raul sunt inca mai vinovati decat cei care-l faptuiesc (Grimm).

75.Exista trei lucruri pe care daca un om nu le stie ii scurteaza viata: ceea ce il depaseste, ceea ce nu-i ajunge si ceea ce este tocmai ce trebuie.

76.De fiecare data cand un copil spune: “Nu cred in zane”, exista undeva o mica zana care moare (Peter Pan, 1904).

77.N-avem de trait decat doua zile: nu face sa le trecem tarandu-ne sub niste ticalosi vrednici de dispret (Voltaire).

78.Sunt oameni care nu gresesc deloc, pentru ca nu-si propun nimic inteligent (Goethe).

79.“Cunoaste-te pe tine insuti”- e un precept minunat si folositor; pacat numai ca celor vechi nu le-a venit in minte sa ne spuna si cum sa folosim acest precept (Cehov).

80.Daca vorbiti de oameni, cunoasteti-i mai bine (La Fontaine).

81.Intr-o tara fara stapan pana si hotii nu sunt in siguranta; pentru ca doi iau prada de la unul si multi de la doi (Ramayana).

82.Suntem atat de obisnuiti sa ne ascundem de altii incat, in cele din urma, ne ascundem de noi insine (La Rochefoucauld).

83.Ce ne opreste sa spunem adevarul razand? (Horatiu).

84.Si pe cei buni si pe cei rai ii poarta pamantul; si pe cei buni si pe cei rai ii incalzeste soarele; si asupra celor buni si asupra celor rai sufla vantul; si pe cei buni si pe cei rai ii spala apa…(Mahabharata).

85.Creaturile cele mai feroce sunt dezarmate, cand li se mangaie copiii (Hugo).

86.Ce e greu? A se cunoaste pe sine. –Si ce e usor? A da sfaturi altora (Thales).

87.Cineva poate sa zambeasca, si sa fie o canalie (Shakespeare).

88.Bunul simt exista; dar statea ascuns de frica simtului comun (Mazoni).

89.Banul saracului e cald. Fiindca saracul il tine tot in mana (L. Blaga).

90.Minciuna este vacanta adevarului. Sa nu aiba oare si adevarul nevoie de vacanta? (L. Blaga).

91.Cine nu e mare cand priveste numai in jos? Dar cand priveste numai in sus, oricine devine sarac (Hitopadeca).

92.Ciudat e modul de a ucide al sarpelui cu chip de ticalos: pe unul il musca de ureche, iar altul isi pierde viata (Pancatantra).

93.Caracteristica prostiei este ca vede defectele altora dar la uita pe ale ei (Cicero).

94.A creste copii e un lucru riscant; caci reusita depinde de multa truda si grija, iar nereusita intrece orice alta durere (Democrit).

95.Bogatul face o nedreptate si tot el se manie. Cel sarac sufera nedreptatea si tot el se roaga de iertare (Septuaginta).

96.Lucrurile nu trec drept ceea ce sunt, ci drept ceea ce par (Gracian).

97.Nu-ti imbogatesti sufletul cu adevaruri marunte; cine si-ar face avere adunand praful de aur imprastiat pe pamant? (L. Blaga).

98.Sunt multe lucruri pe care le-am arunca, de nu ne-ar fi teama ca s-ar putea sa vina altii sa le culeaga (O. Wilde).

99.Oriunde se afla dulcele, vei gasi si amarul (Petroniu).

100.Rusinoasa este viata omului care nu se gandeste sa faca bine altora. Traiasca vitele, caci cel putin pielea lor tot ne va servi odata (Carngadharapddhati).

101.Zgarcenia, aroganta si mandria, frica si nelinistea; inteleptii stiu ca ele sunt rele omenesti care provin din bogatie (Mahabharata).

102.Mustele cauta o rana, albinele flori, oamenii buni calitati, cei de pe treapta cea mai de jos defecte (Canakya).

103.Nici un popor nu e atat de decazut incat sa nu merite sa te jertfesti pentru el, daca ii apartii (L. Blaga).

104.Nimeni nu vorbeste de noi, in prezenta noastra, cum vorbeste in absenta (B. Pascal).

105.Cand la fruntea inaltelor statui nu poti ajunge, le asterni coroane la picioare (Propertius).

106.Teme-te de cel care se teme de tine, macar de-ar fi o musca si tu un elefant (Saadi).

107.Daca, apucand pe un drum, ti-ai rupt un picior, nu regreta ca n-ai apucat pe un altul, caci nu stii daca nu ti le rupeai pe amandoua (G. Ibraileanu).

108.Sunt unii oameni carora in viata li se intampla totdeauna ceea ce merita (R. Martin du Gard).

109.Cand vad prostii locuind in cele mai stralucitoare palate, inteleg de ce Diogene locuia intr-un butoi (Tr. Demetrescu).

110.Stii prin ce a pedepsit Dumnezeu trufia omului?…Dandu-i amintirea (O. Densusianu - fiul).

111.Trebuie o suta de flori ca sa faci o picatura de parfum…(Th. Pallady).

112.E greu de indurat sa fii mereu al doilea…e intr-adevar mare lucru sa nu stii ce-i invidia (C. Moldovan).

113.Baga de seama cand faci un bine, ca nu cumva cel care-l primeste sa fie un (om) fals si sa-ti rasplateasca binele cu rau (Democrit).

114.Cand se ciocnesc un cap si o carte, si cand suna a gol: este oare acesta totdeauna in carte?…Astfel de opere sunt (ca) niste oglinzi: cand se uita in ele o maimuta, nu poate privi din ele un apostol (Lichtenberg).

115.Raza de soare care te incalzeste pe tine nu ti-e imputinata prin faptul ca se mai incalzeste si vecinul tau…(Al. Vlahuta).

116.Tacerea este cumintenia prostilor. Ca sa-i faci pe acestia sa-si vie in firea lor adevarata, trebuie sa-i provoci sa vorbeasca (M. Sadoveanu).

117.De obicei, dupa invingatori vin hotii (V. Hugo).

118.Vei cunoaste, batran fiind, cat e de greu sa inveti la aceasta varsta, cand se cere sa fii intelept (Eschil).

119.Cei mai cumpliti surzi sunt cei care nu vor sa auda (D. Diderot).

120.Nu cauta sa mearga lumea dupa vointa ta, ci indreapta voia ta dupa mersul lumii. Si vei iesi bine (Epictet).

121.Ei spun ca eclipsele prevestesc nenorociri, pentru ca nenorocirile sunt obisnuite; raul se intampla atat de des, incat ei ghicesc adesea; pe cand daca ei ar spune ca (eclipsele) prevestesc fericirea, ei ar minti adesea (Blaise Pascal).

122.Oricine isi poate stapani durerea, in afara de cel ce o simte (W. Shakespeare).

123.Cei din jurul lui nu pot aprecia indestul un artist. Ca sa vezi un varf de munte, se cere perspectiva departarii (O. Goga).

124.Vrei sa plictisesti pe cineva? Spune-I tot ce stii (Voltaire).

125.Cuvantul Justitie e cel mai frumos cuvant din limbajul oamenilor, si e vai de ei cand ajung sa nu-l mai inteleaga (Renard).

126.Durerea e izvor al sublimului (Byron).

127.Bucuria impartasita e o bucurie mai mare. Durerea impartasita e o durere vindecata (Fr. Reinick).

128.O mie de placeri nu compenseaza o mare durere (Leopardi).

129.Cel mai nenorocit dintre oameni este cel care nu stie indura nenorocirea (Biais).

130.Durerile mari sunt mute.

131.O nenorocire nu vine niciodata singura (Heine).

132.Infrange deci durerea, fii vesel de se poate, caci tot la zi ajunge si cea mai lunga noapte (Shakespeare).

133.Este o mare greseala sa nu-ti dai seama de propria-ti fericire.

134.Atunci cand toata lumea canta la unison, cuvintele n-au importanta (J. Iwaszkiewicz).

135.Trebuie sa ma impac cu vreo doua-trei omizi, daca vreau sa cunosc fluturi.

136.Daca-ti voi spune ca ciuma se raspandeste prin cocosati, te vei inspaimanta de numarul cocosatilor; desi pana acum nici nu-I bagai in seama (Antoine De Saint-Exupery).

137.Tacerea are glasul ei de intelepciune; ascult-o! (N. Iorga).

138.Cel mai mare bine si cel mai mare rau este facut oamenilor de catre oameni (Cicero).

139.Cultura este ceea ce retii dupa ce ai uitat ce ai invatat (Girardin).

140.Cand poti sa vezi atat de clar defectele altora, inseamna ca le ai (Renard).

141.A trai ideal, inseamna a nu trai deloc.

142.Fericit e omul care are un ideal, caruia isi inchina viata (Pasteur).

143.Unii traiesc fara nici un ideal, fara nici-o tinta: trec prin lume ca niste fire de paie pe un rau. Nu merg ei, ci curentul ii duce (Seneca).

144.Cauta sa ai un ideal, pe care sa ti-l fixezi tu insuti, sa-l urmaresti necontenit si sa nu te infricosezi de neizbanda (Gerling).

145.Greutatile sporesc, cu cat te apropii de tel (Goethe).

146.In nimic, poate, nu-i e dat omului sa ajunga la capat; gloria sa este de-a merge necontenit (Guizot).

147.Fii ingaduitor, caci toti avem trebuinta de iertare (Seneca).

148.Acela care simte placerea sa ierte, recunoaste ca si el e om, ca e supus greselii.

149.Iubeste adevarul, dar iarta greseala (Voltaire).

150.Te ridici deasupra celor care te barfesc, iertandu-i (Napoleon).

151.I se iarta totul, celui ce nu-si iarta siesi (Confucius).

152.Mai mult castigi prin iertare, decat prin violenta (La Fontaine).

153.Razbunandu-te, te faci egal cu adversarul; iertand, te arati superior lui (Bacon).

154.A apasa un om care cade, e o cruzime (Shakespeare).

155.Legea sa fie aspra, dar oamenii ingaduitori (Vauvenargues).

156.O civilizatie este la inceput o dorinta oarba a omului dupa oarecare caldura. Apoi omul, din greseala in greseala, gaseste calea care duce la foc.

157.Cand calaresti pe un magar si magarul se rataceste, nu magarul este cel ce a gresit (Antoine De Saint-Exupery).

158.Iertand prea multe celui care a gresit, nedreptatesti pe cel care n-a gresit (B. Castiglione).

159.De obicei (tocmai) acela care stie mai putin, gaseste placere mai mare in a contrazice (Oxenstierna).

160.Norocul? De cand alergi dupa el, ti-l faceai singur (Al. Vlahuta).

161.Fiecare e fauritorul norocului sau (Sallustius).

162.Norocul este ca sticla, cand straluceste se sparge (P. Syrus).

163.Norocul e orb (Cicero).

164.Cine sta inaintea viitorului sau, ca inaintea unei mese de joc si asteapta norocul orb, acela-i nu nerod (Kotzebue).

165.Cei care se plang de noroc, adesea n-au sa se planga decat de ei insasi (Voltaire).

166.Omul e ceva nedesavarsit atunci cand tinde necontenit la ceva mai bun si mai mare decat el insusi (Descartes).

167.Cea mai saraca zi a noastra este ziua in care n-am ras deloc (Chamfort).

168.Trebuie mai intai sa razi, daca voiesti sa fii fericit. Si daca vezi ca veselia intarzie, forteaz-o (Goethe).

169.Trebuie sa razi inainte de-a fi fericit, de teama de-a nu muri fara sa fi ras (La Bruyere).

170.Voiosia este cea mai buna doctorie (Dr. Hall).

171.Asteptarea unei placeri este ea insasi o placere (Lessing).

172.Glumele, chiar cele ,mai ingaduite, nu trebuiesc facute decat cu oamenii politicosi sau cu cei care au destul spirit spre a le intelege (La Bruyere).

173.Prin suras si mai ales prin ras se prelungeste viata (Stern).

174.Cine vrea sa faca ceva, sa fie voios (F. Fontano).

175.Nu cunosc alta scoala de virtuti decat vatra familiala (Castellar).

176.La vetrele familiare se formeaza sentimentele si moravurile, care hotarasc fericirea publica (Mirabeau).

177.Ce e o familie, decat carmuirea cea mai admirabila (Lacordaire).

178.Copilul ajunge pentru parintii sai, dupa educatia pe care-o capata: rasplata sau pedeapsa.

179.Cand un barbat ia in casatorie o femeie, al carei rang e inferior rangului sau, nu se coboara el, ci isi ridica sotia pana la el. Dimpotriva insa cand ia o femeie, al carei rang e superior rangului barbatului, o coboara pe ea spre nivelul sau, fara a se ridica pe sine (Rousseau).

180.Societatea nu e decat dezvoltarea familiei, daca omul iese corupt din familie, va intra corupt in lume (Lacordaire).

181.Barbatul iubeste mai cu seama femeia, femeia mai cu seama copiii (Carmen Silva). 

182.La nevoie se cunoaste adevaratul prieten (Ennius).

183.Prietenul tuturor nu e prietenul nimanui (Bourdalone).

184.Departarea este o piatra de incercare pentru adevaratele legaturi sufletesti (Lacordaire).

185.De obicei nu pierzi nici un prieten daca nu-l imprumuti, dar il vei pierde foarte repede, daca il vei imprumuta (Schopenhauer).

186.Nu da prietenilor sfaturi frumoase, ci sfaturi folositoare (Solon).

187.Cel mai bun mijloc de-a te scapa de-un inamic, este sa faci din el un amic (Henri IV).

188.Veti fi multumiti de viata, daca o veti intrebuinta bine (E. Renan).

189.A incepe, o pot toti; a starui, foarte putini (Proverb spaniol).

190.Fara somn si uitare, omul ar fi cea mai nenorocita fiinta din intregul univers (Kant).

191.Uitarea! Uitarea e taina vietii (Lamartine).

192.Cea mai mare intelepciune este sa uiti si sa treci mai departe (Nietzsche).

193.Ne amintim mai bine tocmai de lucrurile care ar trebui uitate (Gracian).

194.Vinul intra, taina iese (Proverb ebraic).

195.Lingura goala zgarie gura (Proverb englezesc).

196.Pepenele prost are samburi multi (Proverb azerbaidjan).

197.Nimeni nu bea otrava pentru gustul ei (Proverb indian).

198.Vinul e un capriciu, apa o eroare, laptele o necuviinta (Pastorel Teodoreanu).

199.Oaspetele, ca pestele, nu sta multa vreme proaspat (Proverb german).

200.Pentru vipera, totul e sa muste, mai putin conteaza ce, si de ce!

201.Unii iti promit totul si nu-ti dau nimic, altii nu promit nimic si-ti ofera chiar si inima lor!

202.Ma simt tot mai mic, cand mi se spun lucruri mari.

203.Si cand se cearta intre ele, pasarile tot canta pentru noi!

204.Cantatul cocosului, in zori, e plin de tristete, pentru cei care se pregatesc sa se culce.

205.Modestia e apanajul prostilor-se zice, dar eu la prosti nu am remarcat-o deloc, ea fiind inlocuita cu aroganta crasa.

206.Din stomac tasnesc aproape toate compromisurile.

207.Exista o persistenta tendinta de a scuipa pe fericirea altora.

208.Deoarece la un concurs au reusit trei secretare, au mai fost angajati doi directori.

209.Perfectiunii ii sta bine doar ca sansa.

210.Prostul si din groapa te priveste de sus.

211.Se distreaza si timpul, dand bobarnace statuilor.

212.Cel care rage nu mai are nevoie de adeverinta ca-i magar.

213.Se inmultesc tot mai mult operele de arta nascute la sapte luni.

214.In fiecare epoca, se scufunda iremediabil cate un transatlantic de carti (V. Ghica).

215.Gioconda- o noua dovada ca omul este un altar de surasuri.

216.Tot lava e si batranetea. Dar sleita.

217.Muzica- o broderie pe panza bucuriei.

218.Sunt carti pe care le citesti de parca ai manca peste: mai mult scuipi (V. Ghica).

219.Un om merge pana la epuizarea fizica. Gandul sau depaseste aceasta bariera!

220.Meticulosul alege amanuntul. Analistul il selecteaza!

221.A gasi drumul prin labirint fara firul Ariadnei, iata marele sens al cercetarii!

222.Copilaria, tineretea si batranetea sunt nemuritoare. Ele nu apartin unui singur om, ci omenirii!

223.Cel mai durabil sentiment nu este nici tristetea, nici bucuria, ci speranta!

224.Cea mai inversunata lupta este cu tine insuti. Te afli in ambele tabere!

225.Un om inteligent cedeaza intotdeauna, dar tot cu inteligenta; un incapatanat cedeaza numai cand ii ajunge funia la gat!

226.De ce intotdeauna solistul bun este bisat? Pentru ca valoreaza cat doi cantareti!

227.A fi sau a nu fi? Depinde ce! Daca e vorba de geniu sau chiar de talent, e bine sa fii, daca e vorba de un om de nimic, mai bine sa nu fii.

228.Intre pesimist si optimist exista o asemanare: amandoi recurg la formula extrema a genului lor!

229.Intaia virtute a omului este de-a fi folositor (Sully Proudhomme).

230.Inceputul virtutii este stapanirea de sine, inceputul perfectiunii este lepadarea de sine (Adina Gr. Olanescu).

231.Virtutea trebuie respectata chiar in hainele mizeriei (Schiller).

232.Pentru a fi virtuos, este deajuns sa vrei sa fii (J.J. Rousseau).

233.Virtutea nu consta in a teferi de viciu, ci in a nu-l dori (Bernard Show).

234.Virtutea este o stare de razboi. Ca sa traiesti virtuos ai totdeauna de dus o lupta impotriva ta insuti (J.J. Rousseau).

235.Virtutile se pierd adesea in interes, intocmai precum se pierd fluviile in mare (La Rochefoucauld).

236.Sufletele mari sufera in tacere (Schiller).

237.Cea mai frumoasa parte din om este sufletul; el este viata care tresare si vibreaza in noi (Goethe).

238.Adevarata noblete nu este a titlului, ci a inimii (Lope De Vega).

239.Sufletul n-are taina, pe care purtarea sa n-o descopere (Proverb chinezesc).

240.Sufletele tari voiesc, sufletele slabe doresc (S. Vincent).

241.Sufletul are iluzii, precum pasarea are aripi: e ceea ce-l sustine (V. Hugo).

242.Singuratatea e pentru suflet ceea ce e dieta pentru trup (Vauvenargues).

243.Pentru mine nimic nu e mai de prez si mai rar ca cinstea (Nietzsche).

244.Mai bine este moartea in cinste, decat viata cu amar si ocara (Neagoe Basarab).

245.Onoarea este ca si tineretea: odata pierduta, nu se mai redobandeste (Conta).

246.Chiar de-am pierde toata averea noastra, sa ne pastram insa neatinsa onoarea (Walter Scott).

247.A fi simplu, dar cinstit e mai pretios decat a fi genial, dar necinstit (Balzac).

248.Putin ai pierdut, cand ti-ai pastrat neatinsa onoarea (Voltaire).

249.Un nume bun e o mare comoara (Schiller).

250.Nu crede pe omul care se jura intai si spune pe urma (N. Iorga).

251.Niciodata sa nu te increzi in cel ce si-a calcat odata cuvantul (Shakespeare).

252.Lenesul asociaza cantecul cocosilor cu cantecul de leagan.

253.Cand nu lucra, cersetorul isi folosea carjele ca  bare de fotbal.

254.Si in desert dragostea prinde radacini…Dar se usuca repede.

255.Cand e vorba de ros oase, nimeni nu se intreaba daca nu cumva a dat peste niste moaste.

256.Fara alcool…unii indivizi nu si-ar schimba parerea chiar cu 180 de grade…

257.Viata parintilor se apropie de amurg - marile griji ale fiicelor-de rasarit.

258.Sunt site care cred ca pot cerne stand pe loc.

259.Vai de adevarul a carui samanta incolteste in vremuri rele.

260.In trenul sperantei platesti cand cobori (N. Petrescu-Redi).

261.Fii drept, suna din inaltimi; pe drumul drept nu piere nimeni (Goethe).

262.Chiar de-ai avea dreptate, nu ti-o poti castiga daca o aperi cu ingamfare si rastit (Fenelon).

263.Dreptatea este dreptul celui slab (Joubert).

264.Exces de dreptate, cea mai mare nedreptate (Cicero).

265.Dreptatea fara forta este neputincioasa, forta fara dreptate este tiranica (Pascal).

266.Acei care cred ca au totdeauna dreptate sunt oameni putin inteligenti (Ancelot).

267.Sa fim drepti, fara a ne gandi la vreo rasplata (Seneca).

268.Oamenii fac legile, femeile fac moravurile (Guibert).

269.Lumea traieste prin femeie (Jules Michelet).

270.Mai lesne impac Europa decat doua femei (Ludovic al XIV-lea).

271.Cel mai mare vrajmas al femeii este plictiseala (P. Janet).

272.Daca femeile dau prea multa atentie frumusetii, este din pricina barbatilor, care le iubesc numai pentru atat (M-me De Lambert).

273.Ce poti face azi, nu lasa pe maine (Jefferson).

274.Acei care se indeletnicesc prea mult cu lucrurile mici, de obicei sunt neputinciosi pentru cele mari (La Rochefoucauld).

275.A face fiecare lucru la timpul sau, si a-l face definitiv, pentru a nu mai reveni asupra lui, iata un secret al oamenilor mari (G. Aslan).

276.Cea mai mare parte din oameni isi intrebuinteaza o parte din viata spre a face nefericita cealalta parte (La Bruyere).

277.A pierde timpul, este echivalent cu a savarsi o adevarata sinucidere (Young).

278.Cu cat stii mai multe, cu atat esti mai mahnit de pierderea timpului (Dante).

279.Pentru oameni exista numai un singur bun: stiinta, dar si un singur lucru rau: nestiinta (Socrate).

280.Nimic nu intra in cap imbecililor, mai mult decat ceea ce nu pricep (Cardinalul De Retz).

281.Cea dintai trebuinta a omului, dupa hrana este invatatura (Diderot).

282.Nestiinta e mama raului (Montaigne).

283.Cu cat imbatranesc mai mult, cu atat invat mai multe (Solon).

284.Neghiobia se aseaza drept in fata, ca s-o vada lumea; inteligenta se aseaza mai la dos, ca ea sa vada lumea (Carmen Sylva).

285.O singura zi a unui invatat e mai lunga decat viata intreaga a celui fara invatatura (Seneca).

286.Arta de-a sti mult este de-a intreprinde putin dintr-o data (Locke).

287.Adevarul este soarele inteligentei (Vauvenargues).

288.Nimic nu este mai frumos ca adevarul (Jaubert).

289.Nu cunosc o mai nobila insusire, decat a recunoaste dusmanului meritele sale (Goethe).

290.A nu spune adevarul, inseamna a ascunde raul, dar nu a-l inlatura (Thiers).

291.Adevarul este o piatra pretioasa, care se gaseste in fundul prapastiilor (Byron).

292.Daca te-ai hotarat sa spui adevarul, pregateste-te de suferinta (I.Bratescu-Voinesti).

293.Regatul meu e adevarul si nimeni nu mi-l poate lua (Buddha).

294.Nimic nu-i mai important si toodata mai greu, decat a te hotari definitiv (Napoleon I).

295.Cele mai multe necazuri ne vin din faptul ca nu mergem decat pana la jumatatea drumului.

296.Lucru inceput este pe jumatate facut; conteaza deci sa incepi (Horatiu).

297.Cel care nu vrea cand poate, nu va mai putea cand va voi.

298.Cea mai inalta intelepciune este o hotarare tare (Napoleon I).

299.Cei nehotarati isi pierd jumatate din viata; cei energici isi dubleaza viata (Geaglach).

300.Vointa este sediul puterii, prin ea porunceste si e ascultat omul (Locourdaire).

301.Am face mult mai multe lucruri, daca am socoti mai putine cu neputinta de facut (Malherbe).

302.Te superi ca exista nerecunoscatori. Intreaba-ti cugetul tau daca toti cei care te-au indatorat te-au gasit recunoscator? (Seneca).

303.Recunostinta este memoria inimii (H. de Balzac).

304.Recunostinta nu se prescrie niciodata, daca memoria e buna si inima dreapta (Lamartine).

305.Focul face apa sa fiarba, dar apa stinge focul. Nu incalzi pe un nerecunoscator, ca el te va stinge (Carmen Sylva).

306.Dispretuieste nerecunostinta ca pe cel mai urat cusur al inimii (Napoleon I).

307.Nerecunostinta este un semn de slabiciune; niciodata n-am vazut oameni destoinici, care sa fi fost nerecunoscatori (Goethe).

308.Recunostinta este cea dintai grija a unui suflet ales. Nu se cade ca recunostinta sa lase sa imbatraneasca binefacerea (Charron).

309.Omul lenes e ca apa statatoare: se strica (De Latena).

310.Lenesii nu sunt numai aceia care se ocupa cu nimica, ci si aceia care se ocupa cu nimicuri (Contesa Liana).

311.Nefacand nimic, te inveti a face rau (Muratori).

312.O viata trandava este o moarte venita inainte de timp (Goethe).

313.Lenea e prostia capului, iar prostia e lenea mintii (J.G. Seume).

314.Firea noastra e facuta pentru miscare; odihna deplina e curata moarte (Pascal).

315.Trandavia ne oboseste mai degraba decat munca (Vauvenargues).

316.Daca cineva va spune ca puteti sa va ridicati altfel decat prin cultura, munca si economie, ocoliti-l (B. Franklin).

317.Acolo unde e multa lumina, e si umbra mai puternica (Goethe).

318.Fireste, experienta ia o groaza de bani, dar te si invata, cum nu te-ar putea invata nici un profesor (Carlyle).

319.Ignoranta este cel mai mare dusman al sufletului. Ce crezi cand nu stii nimic? Ce iubesti cand n-ai vazut nimic? (Lacordaire).

320.Sunt trei feluri de ignoranta: a nu sti ceea ce ar trebui sa stii; a sti rau ceea ce stii; a sti ceea ce n-ar trebui sa stii (La Rochefoucauld).

321.Nu recunosc alt semn al superioritatii, decat bunatatea (Beethoven).

322.Numai facand binele, ajungi bun (J.J.Rousseau).

323.Un gest de bunatate, facut la timpul cuvenit, inraureste chiar si asupra celui mai rau suflet (Seneca).

324.       Numai sufletele mari stiu cata glorie este in a fi bun (Fenelon).

325. Bunatatea infrumuseteaza viata, impacand toate neintelegerile; ea limpezeste ceea ce e incurcat, usureaza ceea ce e greu, inveseleste ceea ce este trist (Tolstoi).

326, Cei rai pot avea noroc, numai cei buni pot fi fericiti (Al. Vlahuta).

327. Bunatatea este fondul sufletelor alese (V. Hugo).

328. E fapta inteleapta de-a nu crede tot ce spun oamenii; ca si de-a nu merge sa spui indata celorlalti cele ce-ai auzit si-ai crezut (Crist).

329. Fiti pentru voi insiva un critic sever (Boileau).

330.Vorbiti putin si numai despre cele ce stiti; vorbiti la timpul cuvenit si cu randuiala (Cardinalul Richelieu).

331. Purtati-va totdeauna ca si cum v-ar privi zece ochi (Confucius).

332. E bine sa te induiosezi de nenorocirea prietenilor tai, dar e mai bine sa le vii in ajutor (Voltaire).

333. A nu-i iubi pe parinti este rea vointa; a-i uita sau chiar a te rusina de ei este nebunie (Seneca).

334. Adu-ti aminte de tatal tau,  cand sezi in mijlocul celor mari (Sirah).

335. Poarta-te cu parintii tai, precum ai dori sa se poarte si copiii tai cu tine (Isocrate).

336. A-ti lauda copilul e a te lauda pe tine; a-ti certa parintele, e a te vesteji pe tine.

337. Nerecunostinta cea mai urata, dar cea mai obisnuita si mai veche, este nerecunostinta copiilor fata de parinti (Vauvenargues).

338. Aceasta este marea formula moderna: munca, munca si iar munca (Gambetta).

339. A nu fi ocupat, e tot una cu a nu exista (Voltaire).

340. Omule, nu uita ca in viata nu trebuie sa ceri fericirea decat de la munca ta, iar nu de la intamplare (Andersen).

341. E de cea mai mare insemnatate sa invatam copiii sa munceasca de mici (Kant).

342. Un caine care latra e mai folositor decat un leu care doarme (S, Smiles).

343. Munca scuteste pe om de trei mari rele: plictiseala, viciul si saracia (Voltaire).

344. Miselul moare de mai multe ori, inainte de-a muri cu adevarat; cei curajosi simt numai o data moartea (Shakespeare).

345. Cei a caror viata are mai mare pret, se tem cel mai putin de moarte (Kant).

346. Despre morti sa vorbesti numai de bine (Diogene).

347. Cine poate primi moartea in fata, nu se sperie de umbre (Carlyle).

348. Cel mai mare noroc in lume este ca omul nu-si stie sfarsitul; caci daca si-ar sti sfarsitul, ar fi o lume de nebuni (M. Gorki).

349. Moartea nu e de temut, numai idea ingrozitoare despre ea o face de temut (Epictet).

350. O viata fara sa aduca folos este o moarte inainte de vreme (Goethe).

351. Saracului ii lipsesc multe, bogatului ii lipseste totul (Seneca).

352. Saracia e adeseori somnul vadit al cinstei si corectitudinii (Al.Lebrun).

353. Nici saracia nu poate injosi sufletele mari, nici bogatia nu poate inalta pe cele josnice (Vauvenargues).

354. Saracia se uita pe fereastra celui sarguincios, dar nu intra in casa lui (B. Franklin).

355. Zgarcenia pierd totul, voind sa castige totul (La Fontaine).

356. Cei zgarciti ingramadesc la averi ca si cum n-ar mai trebui sa moara niciodata; cei risipitori cheltuiesc ca si cum ar trebui sa moara imediat (Aristotel).

357. Luati aminte mai mult la datorie decat la succes (A. Vinet).

358. Dreptul este o putere morala, precum datoria este o trebuinta morala (Leibnitz).

359. Legea e prietenul celui slab (Schiller).

360. Sa ne facem datoria, fara sa ne pese de urmare (Voltaire).

361. Sa punem datoria in primul rand, iar folosul ce-l aduce implinirea ei in al doilea rand (Confucius).

362. Nu-i destul sa fii gata a-ti face datoria, trebuie s-o si cunosti (Guizot).

363. Cu cat esti mai luminat, cu atat ai mai multe datorii de indeplinit (Duclos). 

364.Du-i copilului grija si vei scapa de griji.

365.Cei care isi urasc parintii pentru corectiile primite de la ei, nu merita sa aiba copii.

366.Copiii cresc, maturii se inalta.

367.Acela care accelereaza, infraneaza.

368.Agurida, scapata din ciorchine, strugure nu ajunge.

369.Cine strange si n-are pentru cine, imprastie.

370.E inca must si-si da aere de cotnar.

371.Strainul nu te admonesteaza precum parintii tai.

372.In maturul care joaca vad un copil, in copilul care se joaca vad un matur.

373.Fa binele in vazul copiilor; ca sa te imite.

374.Aceleasi cute pe care le are haina, le are si paltonul.

375.Viata este ca o cursa cu obstacole in care inving cei antrenati sapte ani acasa.

376.Nu orice copil rasfatat va fi un barbat adorat.

377.Toata viata luam si dam exemple.

378.Comorile nu sunt pentru cine le ingroapa.

379.Greselile copilaresti apartin maturilor.

380.Nu exista oameni rai, ci inraiti.

381.De felul cum va sfatuiti copiii depinde cum veti fi sfatuiti la consfatuirea cu parintii.

382.Invata-te sa te dezveti.

383.Biciul dreseaza, vorba redreseaza.

384.Faceti ca premiantii din scoli sa fie premianti in viata.

385.In copilarie dorea sa fie mare; la maturitate dorea sa fie mai mare; la batranete dorea sa fie iar copil (Aristotel Parvulescu).

386.In lume sunt multe mari minuni, dar nu mai mari ca omul (Sofocle).

387.Cea mai nobila preocupare a omului este omul (Lessing).

388.Exista un cantar exact al exigentei: posibilitatea, aptitudinea, inclinatia. Nu fiti mai exigenti decat indica acul acestui cantar.

389.Invatati pe copiii dv. Ca mai inainte de a lupta cu mediul, cu spatiul si cu timpul, sa stie sa se adapteze mediului, spatiului si timpului, epocii in care traim si etapei pe care o parcurgem (Dumitru Valdemar Popa).

390.Nimeni nu se plange de slabiciunile memoriei cand amintirile ii sunt pe plac.

391.Dintr-o carte fiecare invata atat cat poate pricepe.

392.Pe plan uman, greselile se contabilizeaza mai riguros decat meritele.

393.Viata pronunta sentinte mai infailibile decat justitia.

394.Subtilitatile se evalueaza in miligrame, grosolaniile in tone.

395.Modestia declarata este cea mai contestata.

396.Ridicolul este haina festiva a prostiei.

397.E preferabil sa stii tot ce faci, decat sa face tot ce stii.

398.Pentru omul responsabil riscul atitudinii e asumat de el, pentru ceilalti de societate.

399.Curatenia morala, ca si cea fizica, tine de igiena personala a fiecaruia.

400.Decizia incompetentului e mai periculoasa decat reticentele celui competent (Patita Silvestru).

401.Cine n-are istorie, n-are parinti. Cine n-are parinti, n-are de la cine cere sfaturi si lua exemple.

402.Elevii sunt oglinda vie a profesorilor lor, asa dupa cum copiii sunt cea a parintilor lor.

403.Iubiti-va copiii si sarutati-i in somn-spune intelepciunea populara -, daca nu vreti sa cadeti dintr-o extrema in cealalta.

404.Parinti, feriti-va sa pedepsiti pe copiii vostri pe nedrept. Pe nedrept veti suferi si voi in viata.

405.Pe cel ce vrei sa-l scapi de ignoranta sa nu-l faci ignorant, asa precum pe cel care-l vrei cinstit sa nu-l faci necinstit, iar pe cel sincer sa nu-l faci mincinos.

406. Conflictele marunte de multe ori ascund nemultumiri mari. Vegheati la ceea ce e nesemnificativ in aparenta, pentru a evita ceea ce va fi esential.

407.Educatori, daca vreti sa educati si nu doar sa instruiti, aduceti imnuri binelui si nu raului, iubirii si nu urii!

408.Educatori, invatati ca elevii vostri sa se daruie cu totul atat invataturii, cat si jocului. Cine-l va pretui doar pe unul, ii va pierde pe amandoi.

409.Copului primeste o prima natura de la parinti, a doua de la dascalii sai si a treia de la viata.

410.De la vechea generatie sa-ti insusesti virtutile si nu prejudecatile sau viciile.

411.Artistul invata in scoala, dar nu scoala il face pe artist, asa cum nu gramatica il face pe scriitor sau logica pe orator.

412.Invatati sa va cunoasteti si sa va intelegeti copiii in toate manifestarile lor, de la cele mai gingase: duiosie, candoare si tandrete, pana la cele de ghidusie, strengarie sau capricii.

413.Emulatia cu altii poate naste invidia, cu tine insuti niciodata.

414.In oglinda iti vezi fata, nu si constiinta.

415.Fiti atenti! Purtati-va astfel cu copiii vostri incat intotdeauna sa-i puteti privi si sa va poata privi direct in ochi. Luminile ochilor sunt ferestrele sufletelor voastre.

416.Toti se plang de lipsa de bani, nici unul de lipsa de educatie.

417.Multi sunt complexati ca nu au dunga la pantaloni, dar nu ca le lipseste cresterea.

418.Toata lumea zice bietul de el nu vede sau nu aude, dar nimeni nu zice bietul de el e prost, e egoist, e invidios. Dovada ca ultimele nu ar fi privite infirmitati, ci doar primele.

419.Copilul aude prin cuvinte cum si ce nu trebuie sa faca, dar din fapte si exemple invata ce trebuie sa faca.

420.Educatori! Nu lezati sentimentul de prestigiu al copiilor vostri. Aparati-l ca turnurile unei cetati!

421.Invatati copiii dv. Sa se cunoasca pe ei insisi, sa-si puna intrebari-cine sunt si ce vor sa fie-si sa-si raspunda studiindu-si faptele!

422.Cand educati sa nu uitati ca sovaielnicul de moment poate fi temerarul neobosit, iar timidul de azi poate fi indraznetul de maine.

423.Fiti sinceri, vorbiti deschis si apropiat copiilor vostri, daca nu vreti ca din pudicii si rezervatii de azi sa faceti cinicii si obraznicii de maine.

424.Cu copiii sa va jucati ca si cu copiii, sa simtiti ca ei. Dar sa nu pierdeti clipa cand copilul vrea sa gandeasca ca un matur.

425.Parinti! Nu uitati ca, in acelasi timp cand sunteti parinti si autoritate, sa fiti si prietenul si egalul copiilor dv.

426.In relatiile cu copiii dv. Sa fiti blanzi si calmi. Nu va alarmati si nu fiti furiosi, pentru a nu alarma si nu infuria!

427.Fara a fi zgarciti, nu faceti daruri in fiecare zi. Darurile se fac de sarbatori si pentru succese deosebite, dar se fac fie ele cat de mici.

428.Feciorii cei buni adauga si cresc numele parintilor lor si-l fac fara de moarte; iar feciorii cei rai ocarasc si sting numele parintilor buni (Miron Costin).

429.In copilarie vei invata sa suporti educatia (Dimitrie Cantemir).

430.Parintii sunt datori a face in prunci, inca din anii tineri, prin invataturile si pildele lor, o inima simtitoare de toate cele ce sunt ale omeniei (Paul Iorgovici).

431.Nimic nu e mai de compatimit ca viata fara copii (Ioan Slavici).

432.Luati seama, mame si sotii! Pe cat de mare e menirea voastra, pe atat de mare trebuie sa fie grija de copiii vostri, chiar din clipa dintai a pregatirilor spre viata (…). De la voi porneste binele si raul (Simion Mehedinti).

433.Cultul copilului este semnul marilor civilizatii (Gala Galaction).

434.Oamenii fara dragostea parintilor, fara trecut, se usuca repede, ca si crengile fara radacini, in nisip (M. Sadoveanu).

435.Cum sa nu fie dator omul la orice jertfa pentru copiii sai, cand altor specii natura le cere jertfa fiintei lor, in clipa in care se intrupeaza in urmasi.

436.Se gandesc - oare-parintii care spun copiilor lor, cu mandrie, ca le-au dat viata, ce e viata, ce lucru mare, tainic si neinteles la originea sa?

437.Copilul nu datoreste parintelui viata, ci cresterea.

438.Copiii trebuie crescuti pentru ei, nu pentru parinti.

439.Nu incepe spunand “nu stii”, ci fa asa - ca la sfarsit – el sa zica: “acum stiu”.

440.Faptele bune ale tale vor fi pornirile bune ale fiilor tai. Macar atat ar trebui sa te indemne a le face.

441.A pedepsi trebuie sa insemne totdeauna a indrepta.

442.Deprinde-te a nu mustra decat cand esti gata sa indrepti.

443.Cutare care n-ar voi sa hraneasca din munca lui un copil mic, hraneste, fara parere de rau, un viciu mare (Nicolae Iorga).

444.Umanitatea nu e alcatuita din suma oamenilor, ci umanitatea se creeaza prin oameni care trebuie sa fie oameni (Dimitrie Gusti).

445.Mirosul de paine e deasupra tuturor mirosurilor; gustul de sare, deasupra tuturor gusturilor; iubirea de copii, deasupra tuturor iubirilor (Proverb latin).

446.Copiii sunt stalpul casei (Proverb grecesc).

447.Ai casa, nu te teme de frig, vant si ploaie; ai copii, nu te teme de saracie si necazuri la batranete.

448.Cine are multi bani si nu are copii, nu e bogat. Cine are multi copii si nu are bani, nu e sarac.

449.Dintr-o mie de virtuti, dragostea de copii este prima.

450.Casatoria fara copii e ca ziua fara soare.

451.Nu s-a saturat cu laptele de mama, suge degetul tatalui.

452.Necuviinta fiului e rusinea tatalui.

453.La nastere, toti oamenii sunt asemanatori; prin educatie, se vor deosebi (Proverbe chinezesti).

454.Bunatatea tatalui este mai inalta ca muntele; bunatatea mamei este mai adanca decat oceanul.

455.Un parinte stie sa cheltuiasca un milion, pentru a-si marita fiica, dar nu stie sa cheltuiasca o suta, pentru  a o educa (Proverbe japoneze).

456.Posteritatea nu-ti apartine, decat daca fiul se joaca inaintea portii tale (Proverb indian).

457.Magarul a fost intrebat: “Cine e tatal tau?”. El a raspuns: “Unchiul meu e calul” (Proverb afganistan).

458.Usor e a te insura, dar greu  a face o familie.

459.Copiii sunt argila, iar mama, olarul.

460.Omul din copilarie incepe sa creasca.

461.Oamenii dorm bine la hanul “hotararii”.

462.Excesul de severitate duce la ura; excesul de indulgenta slabeste autoritatea (Proverbe persane).

463.Cine a refuzat sa inteleaga ce i-a spus mama sa, va intelege ce ii va spune nenorocirea sa.

464.Cununa casatoriei e copilul (Proverbe africane).

465.Cat copilul e mic, fii educatorul lui; cand se face mare, fii fratele lui (Proverb arab).

466.Raul, cu o lopata, la izvor

Poate sa mi-l zagazui mai usor!

Dar de creste-n vadul lui, gigant

Nu-l zagazuiesti c-un elefant!(Proverb persan).

467.Oricine iti da paine, dar nu ca mama (Proverb italian).

468.Planteaza vita din butas bun; ia fata din mama buna.

469.Cand capra sare la varza, sare si iedul.

470.Inima unei mame este minunea iubirii.

471.Cine vede binele si ia raul, comite o nebunie, cu buna stiinta(Proverbe fratuzesti).

472.Cine nu are copii, nu stie ce e iubirea (Proverb englez).

473.Cine lasa in urma lui copii, nu moare niciodata (Proverb danez).

474.Ai izbutit, continua; n-ai izbutit, continua! (Proverb scandinav).

475.Copiii leaga casnicia.

476.A acoperit fantana, dupa ce a cazut copilul in ea.

477.Prea mult zahar dat copilului strica dintii omului matur(Proverbe germane).

478.Daca nu ai copii, caminul e orb.

479.Caprioara care se catara in copac are un ied care priveste la crengi.

480.Pe unde trece roata din fata, tot pe acolo trece si roata din spate.

481.Orfan nu este cel fara tata si mama, ci acela fara stiinta si cinste (Proverbe turcesti).

482.Cei mai severi judecatori sunt copiii nostri (Proverb rusesc).

483.Cunoasca-se ca cea mai grea invatatura e cumpana cuminteniei.

484.Nimeni nu-si poate inchipui si nu poate cumpani necazurile unui prunc.

485.Fa-te si tu ce-i putea, dar mai ales un om cumsecade sa te faci.

486.Bine e sa nu se joace gatejele cu focul.

487.De la muma, spanzura cele dintai naravuri ale copiilor.

488.Copii, cinstea parintilor, iar parintii, lauda copiilor.

489.Tatal aduna paiele ca aurul, fiul risipeste aurul ca paiele.

490.Vai de cel ce se desteapta / Cand temnita il asteapta.

491.Mama-npunge, fata trage! / Mandra camasuica face.

492.Parintii sunt iubiti cu tandrete, daca copiii sunt iubiti cu pasiune.

493.Tinerii, inaintea batranilor, sa aiba urechi, nu gura.

494.Nu e surd mai mare ca acela care nu vrea sa auda.

495.Ferice de cel caruia ii spui o vorba si pricepe zece si … vai de acela caruia ii spui zece si nu pricepe nici una (Proverbe romanesti).

496.La vorba blanda iese chiar sarpele din pamant.

497.Nu-ti fie rusine a invata sa faci totdeauna ce e mai bine.

498.Nu-ti para rau, ca esti bun.

499.Folositoare sunt cunoasterile si invataturile, dar mai presus de ele trebuie sa aiba omul, in fiinta lui, buna cumpana a intelepciunii si a inimii.

500.Cheia si lacata / E mama si tata (M. Sadoveanu).

501.Spuneti ca exceptia confirma regula. Nu va hazardati sa explicati cum (G. Flaubert).

502.O libertate fara limite ucide libertatea (Balzac).

503.Nu arunca cu pietre in vecini, daca ferestrele tale sunt de sticla (B. Franklin).

504.Nu judecati oamenii dupa cei cu care se aduna. Nu uitati ca Iuda avea amici ireprosabili (E. Hemingway).

505.Viata este mai degraba neverosimila decat logica.

506.Daca iti prisoseste apa, mai intai uda pomul vecinului (M. Eminescu).

507.Cand suntem fericiti, suntem intotdeauna buni, dar cand suntem buni, nu suntem intotdeauna fericiti (O. Wilde).

508.Prefer sa fiu primul om aici, decat al doilea la Roma (Cezar).

509.Sunt om si nimic din ce e omenesc nu mi-e strain (Terentius).

510.Nu esti bun de nimic daca nu esti bun decat pentru tine (Vlotaire).

511.Caracterul fara inteligenta poate valora mult, dar inteligenta fara caracter nu valoreaza nimic (Cicero).

512.Frumusetea exprimarii unor autori i-a impiedicat pe cititorii din toate timpurile sa vada cat de urate sunt ideile exprimate (J.D.Bernal).

513.Trebuie sa mori tanar si cat mai tarziu (Vercors).

514.Poporul nu poate trai fara ocrotitori, binefacatori, lecuitori si cantareti populari, ba chiar si mincinosi populari (Ivailo Petrov).

515.Drepturile si datoriile sunt mai mult decat complementare: ele sunt doua fatete ale unui mod superior si responsabil de raportare la viata, la noi insine si la semenii nostri (A. Cazacu).

516.Fiecare om poarta in el tot ce a vazut si a iubit (Chateaubriand).

517.Amintirea este singurul rai din care nu putem fi alungati (Jean Paul).

518.Vrem sa fim prietenii tuturor natiunilor, fara exceptie, dar in treburile noastre nu primim ca stapan decat pe noi insine (N. Titulescu).

519.Greseste grav cine-si inchipuie ca “prostimea” e proasta (Ileana Vulpescu).

520.Poti sa pierzi averi si ranguri, / Fericiri ce dau in spic, / Daca n-ai pierdut speranta, / N-ai pierdut inca nimic (Vasile Militaru).

521.Dragostea rezulta mai ales din aptitudinea de a iubi, existenta in noi insine, si nu neaparat din faptul ca partenerul are reale calitati pentru a fi iubit (J. Fowles).

522.Amintirile- o muzica ce ne vine de undeva de dincolo de orizont (G. Ibraileanu).

523.Unui om destept ii place sa invete. Unui prost, sa invete pe altii (Cehov).

524.Mangaiati cat mai mult frazele voastre si ele vor incepe sa surada (Anatole France).

525.Mare paguba aduc prostilor cei care ii lauda (Democrit).

526.Cine recenzeaza cartile? Niste oameni care n-au scris niciodata vreuna (Mark Twain).

527.Totul se plateste in aceasta lume, si mai ales placerea.

528.A scris pentru sertar, nu pentru masa, si a ramas in raft (G.Poverini).

529.Sufletele intelepte se pleaca chiar si in fata dreptei socoteli a vrajmasilor (D. Cantemir).

530.Noaptea, iubirea si vinul nu indeamna la nimic cumpatat (Ovidiu).

531.Cel mai puternic leac impotriva maniei este amanarea (Seneca).

532.Nu cred sa fie ceva mai placut si mai desfatator la vedere ca rodul vitei de vie (Cicero).

533.Un om este ce-si aduce aminte despre sine (Nichita Stanescu).

534.Podoabele nu fac pe cineva frumos, ci mai frumos. Invatatura nu te face intelept, ci mai intelept.

535.Cand pledeaza frumusetea, toti oratorii amutesc.

536.Si eroii trebuie sa se duca la culcare candva…(Enn Vetemaa).

537.Sa nu-ti descarci inima inaintea femeii tale: ceea ce ii spui tu afla toata lumea (Papirusul nr.10508-British Museum).

538.Cel mai nedrept lucru pe lume e sa ceri cuiva sa fie umil, pentru ca tu esti obraznic (Nicolae Iorga).

539.Ocupa locul ce ti se cuvine, ca sa nu fii nevoit sa te ridici (Cervantes).

540.Tot ce nu e prin noi, nu va fi pentru noi (N. Balcescu).

541.De la sublim la ridicol nu este decat un pas (Napoleon I).

542.Este mai usor sa fii intelept pentru altii decat pentru tine insuti (La Rochfoucauld).

543.Nu faceti altora ceea ce n-ati voi sa va faca e voua. Gusturile lor s-ar putea sa difere de ale dumneavoastra (G.B. Shaw).

544.Numai naturile grosolane nu rosesc de nici o idee care le vine in cap (G.Ibraileanu).

545.Prostia nu ocoleste, in general, pe nimeni, dar…dar ne salvam adesea luand-o in deradere la ceilalti si acceptand cu umor ca nici noi insine nu facem exceptie (Marin Preda).

546.Ironia nu usuca: arde numai buruienile (J. Renard).

547.Oamenii care nu glumesc niciodata au o vanitate puerila si insuportabila (George Sand).

548.Sunt oameni pe care nu cutezi sa-i ataci fiindca se ascund in murdaria lor proprie, ca sepia…(Lucian Blaga).

549.Democratia pretinde noblete de cultura si de caracter (Euripide).

550.Gandurile rele se alunga prin fapte bune (Nicolae Iorga).

551.Coltul de vipera nu-ti lasa miere.

552.Cu animalele, cu plantele si cu lucrurile putem comunica si fara cuvinte (Mihail Sadoveanu).

553.Cine bea cu sticla nu e om de pahar (Tudor Musatescu).

554.Marea calitate a unui sef de scoala este de a fi bucuros atunci cand este depasit de elevii sai.

555.Stiinta se razbuna ca o femeie: nu cand o ataci, ci cand o neglijezi.

556.Pentru elev, este esential cum rezolva problemele; pentru profesor, cum le pune (Grigore C. Moisil).

557. Decat multe calitati ascunse, mai bine una vizibila.

558.Moda este o forma de uratenie atat de greu de suportat, incat trebuie schimbata din sase in sase luni (O. Wilde).

559.Cea mai mare lovitura pe care civilizatia a dat-o unora este ca a inlocuit oala cu paharul (Tudor Musatescu).

560.Atunci vei cunoaste adevarul mai bine, cand vei departa orice patima de la tine (Proverb romanesc).

561.Realism inseamna a vedea lucrurile cum sunt, si nu cum ar trebui sa fie.

562.Cei care n-au nici o virtute invidiaza totdeauna virtutea altora (F.Bacon).

563.Nu fi crud fata de omul crud si asteapta sa vina ziua sa de osanda (Papirusul egiptean Insinger).

564.Vinul este dusmanul betivului si prietenul cumpatatului. Daca religia interzice nesocotitilor sa bea vin, ratiunea permite inteleptilor sa-l consume (Avicena).

565.Cinicul este un om care cunoaste pretul fiecarui lucru si valoarea nici unuia (O. Wilde).

566.Banii rascolesc imparatiile si marea cetati surupa (Miron Costin).

567.Omul bun are clipe de rautate; cel rau nu are clipe cand e bun.

568.Intelepciunea fara a cuteza e ca si cutezarea fara a cugeta (D. Bolintineanu).

569.Nimeni nu ajunge la intelepciune din intamplare (Seneca).

570.Este mult mai frumos sa stii cate ceva din tot, decat sa stii totul din ceva (Pascal).

571.Stiintele sunt usi, iar cheile lor sunt cercetarile (A. Pann).

572.Omul la tinerete traieste cu speranta, iar la batranete cu amintirile (I. Ghica).

573.Civismul presupune respectul legilor si promoveaza curajul civic si patriotismul (Pericle).

574.Ceasurile de extaz nu tin mai mult decat o clipa (V. Hugo).

575.Om liber este numai acela care stie cinsti si libertatea altora (L.Blaga).

576.Sufletul curat nu se poate murdari.

577.Nu te plange ca esti strivit, daca te-ai facut vierme (Kant).

578.Certurile indragostitilor dau iubirii prospetime (Terentiu).

579.E la fel de primejdios sa-i dai unuia ce si-a iesit din minti o sabie, ca si unui ticalos puterea (Euripide).

580.Vorba clevetitoare este semnul unui suflet rau (Pitagora).

581.Asa cum rugina macina fierul, la fel macina invidia sufletul stapanit de ea (Periandru).

582.Tot cainele iese din iarna, dar numai pielea lui stie (A. Pann).

583.A incerca sa impaci pe fanatici intre ei e ca si cum ai vrea sa amesteci apa cu focul, si inca cu mainile goale (Titus Raveica).

584.Omul, chiar cand este erudit, nu se umileste daca invata mereu si nu se indaratniceste niciodata (Sofocle).

585.Iti lipsesc toate cand iti lipsesc banii (Rabelais).

586.Poetul arata luna si prostul se uita la deget (Proverb indian).

587.Exista o masura in toate si mai ales anumite limite (Horatiu).

588.Excesul in orice este un defect (Proverb francez).

589.Ii bagi in cap prostului ca e destept, si te superi  ca te crede.

590.Constiinta! – ar trebui sa fim mandri de ea, daca n-am intrebuinta-o ca felinar de luminat gunoi si murdarie…(Lucian Blaga).

591.Om demn de admirat este cel care nu si-a pierdut inima sa de copil (Meng Tsen).

592.Sunt multe feluri de spaime pe lume…Dintre toate spaimele insa, nici una nu pune mintea si sufletul omului la mai grea incercare decat spaima zilei de maine (Ileana Vulpescu).

593.Nu ma gandesc niciodata la viitor –el vine destul de repede (E.Einstein).

594.Nu sunt nici atenian, nici grec, ci un cetatean al lumii (Socrate).

595.Nimic nu e mai dulce decat patria si parintii, atunci cand esti departe, printre oameni straini, despartit de ai tai, chiar cand locuiesti acolo intr-o casa plina de bunuri desfatatoare (Homer).

596.E mult mai usor sa faci o prostie decat s-o repari (H.Sienkiewicz).

597.Cei prevazatori scot invataminte din primejdiile altora (Fedru).

598.Betia o vindeca sapa si lopata (Anton Pann).

599.Frumusetea fara bunatate e ca o casa fara usa, ca o corabie fara vant, ca un izvor fara apa.

600.In razboi, ca si in dragoste, nu trebuie sa privesti prea departe (Napoleon Bonaparte).

601.”Lipitoare e femeia”, zise un nebun odata.

        O, sarmana lipitoare, cu ce-i ea asemanata!

        Numai sangele cel negru ti-l rapeste lipitoarea,

        Dar femeia-ti ia puterea, mintea, banii si onoarea (Rig-Veda).

602.Cel ce rade nu e intotdeauna superior acelui de care rade (M.Preda).

603.Cel slab lupta sa obtina victoria asupra altora, cel puternic asupra sa insusi.

604.Cand o femeie indrageste un crocodil, ea capata apucaturile lui.

605.Dragostea invinge totul (Vergiliu).

606.Lenea are castiguri mici, dar pretentii mari.

607.Nimeni nu intreaba de casa frumosului, ci de casa vrednicului.

608.Omul pornit spre violenta e cel care se indreapta spre o moarte rea (Papirusul egiptean Insinger).

609.Oricat de grea ar fi munca, ea devine placuta atunci cand este facuta cu pasiune si aduce satisfactii (V. Copacianu).

610.La iubire, animalul salbatic raspunde cu incredere. Asa incat, pe aceasta cale cotita a imprietenirii cu cele mai crancene fiare, omul poate va ajunge sa se imprieteneasca cu semenul sau, omul (M. Sadoveanu).

611.Oamenii harnici suporta greu subsolicitarea (situatiile cand sunt obligati la inactivitate). Din acest punct de vedere, lenesii le sunt “superiori”: ei se simt foarte bine cand nu fac nimic.

612.Paunul e frumos, dar picioarele-i sunt negre.

613.Asculta-i pe batrani, ei au fost si tineri!

614.Dupa o experienta de jumatate de secol stii ca:…Viata nu e nici buna, nici rea: este cum este.

615.Nu spune nimic bun despre tine, caci nimeni nu te va crede. Nu spune nimic rau despre tine, caci toti te vor crede (G. Ibraileanu).

616.Pe cat e de puternica sabia in lupta, pe atat cuvantul bun in treburile cetatii (Solon).

617.Oricare popor, intr-un anumit moment al carierei sale se crede ales. Atunci da si ce-i mai bun, si ce-i mai rau din el.

618.Intr-o noapte alba inveti mai multe decat intr-un an de somn. Cu alte cuvinte, o bataie zdravana e mult mai instructiva decat siesta.

619.Cand omul a uitat ca este muritor, se simte menit sa savarseasca fapte mari si, uneori, chiar izbuteste. Aceasta uitare, rod al lipsei de masura, este in acelasi timp si cauza nenorocirilor sale. “Muritorule, gandeste ca un muritor”. Antichitatea a inventat modestia tragica (Emil Cioran).

620.Cei care cer prietenia, fara a o da in schimb, sunt hoti de suflete (N. Iorga).

621.Iubirea fizica, fara preferinta psihica, preferinta care numai ea duce la exclusivism, la unicizare, nu are nici noblete, nici frumusete, nici trainicie (Cella Serghi).

622.O inima indragostita de frumos nu imbatraneste niciodata.

623.Pescuitul? Rabdare la inceput si resemnare la sfarsit (M.Sadoveanu).

624.Magar pe magar scarpina (Asinus asinum fricat)- Dicton latin.

625.Trebuie sa ai mare curaj ca sa fii drept.

626.Nu faci bine cuiva cand faci ce-i place si nu ceea ce trebuie.

627.Sufletele tarii nu sunt cele razimate pe multe proptele, ci acelea care stau numai pe temelia lor (Nicolae Iorga).

628.Cine nu stie cum sa bea (cand, cat si cum trebuie), nu stie nimic bun pe lume sa faca (Boileau).

629.Vulturul nu prinde muste (Aquila non capit muscas)- Dicton latin.

630.Nu trebuie numai sa ierti, trebuie sa si uiti (M-me de Stael).

631.Nu barba il face pe filozof (Plutarh).

632.In teoriile despre originea vietii, trebuie sa tinem minte ca nici materia nu e asa de moarta cum ne inchipuim si nici viata asa de vie cum credem (Lucian Blaga).

633.Stie ce e iubirea numai acela care iubeste fara speranta (Fr.Schiller).

634.Iubirea este o stofa a naturii brodata de imaginatie (Voltaire).

635.Pesimistul se teme ca toate femeile sunt usuratice; optimistul spera sa fie asa.

636.Intreaga viata este experimentare. Cu cat faci mai multe experiente, cu atat mai bine (R. Emerson).

637.Ati observat ca viciosii incearca sa para virtuosi, devenind astfel si ipocriti?

638.Prea adesea oamenii care fac mult bine semenilor lor nu sunt iubiti. De ce oare?

639.Fereste-te de omul in rasul caruia sesizezi ceva neplacut, ceva refulat.

640.Thomas Mann scria ca o voce umana e ceva dezbracat, intim, gol. Ascultand pe cineva fara sa-l privesti (de exemplu, la telefon), ii intelegi mai bine firea si mobilurile conduitei (prof. Rodica Anei).

641.Tamaierea afuma, dar nu conserva (O. Zitron).

642.Timpul, care intareste prieteniile, slabeste iubirea (La Bruyere).

643.Fierul cu fier se ascute (Ferrum ferro exacuitur)- Proverb latin.

644.Lingusirea stapanului este o veche-veche boala, mostenita de la robi. Legatura dintre stapan si sluga nu a disparut o data cu desfiintarea sclaviei. Un sclav puturos, numai zambet si cu ochii de unde sa apuce, motaie in multi (Constantin Toiu).

645.Norocul da multor oameni prea mult, dar nu da nimanui destul (Martial)

646.Cat de nedrepti judecatori sunt parintii fata de tineri! (Terentiu).

647.Diamantul scanteie si cand il farami supt picior (N. Iorga).

648.Cand lumea este de acord cu mine, simt intotdeauna ca nu am dreptate (O. Wilde).

649.Daca cel pacatos s-a pocait, feriti-va sa-i reamintiti vechile sale pacate (Talmudul).

650.Cel mai scurt drum spre sine insusi e acela imprejurul lumii (Hermann Keyserling).   

651.Cand e achitat un vinovat, atunci e condamnat, de fapt, judecatorul (Publilius Syrus).

652.Cine-l va pazi chiar pe paznic? (Iuvenal).

653.Spre deosebire de om, un caine mai puternic rar ataca pe unul mai slab.

654.In viata nu exista risc zero. Exista doar asa-zise riscuri rationale si asa-zise riscuri nerationale. Numai ca riscurile rationale pot deveni nerationale…si invers!

655.Oameni invata invatand pe altii (Seneca).

656.Un puscas tanar trebuie sa mearga totdeauna sub aripa unuia batran.

657.Adevaratul invatator ramane toata viata un student; adevaratul pedagog-un om intr-o vesnica formare (Heinrich Ernst Weber).

658.Din nefericire ne ramane un interval prea mic intre timpul in care suntem prea tineri si acela in care suntem prea batrani (Montesquieu).

659.Camasa e mai aproape decat haina (Plaut).

660.Cum ai semanat, asa vei culege (Cicero).

661.Era atat de sarac, ca nici amintiri nu avea (Franz Mutterlied).

662.Nu poti fi in acelasi timp prieten si lingusitor (Plutarh).

663.Prieten adevarat este acela care te sfatuieste de bine, iar nu care iti lauda nebuniile (Anton Pann).

664.Ingaduit-am vinul celor intelepti si l-am oprit nerozilor (Mahomed).

665.Cand vorbesc din pahar, toti betivii sunt oratori (T. Musatescu).

666.Nici un geniu nu a fost lipsit de un graunte de nebunie (Seneca).

667.Pictura este o poezie tacuta, iar poezia e pictura graitoare (Lessing).

668.Eroul: om care cunoaste lucruri mai de pret decat viata (Lessing).

669.Nu aveti incredere in bani, totusi puneti banii intr-un loc de incredere (O.W. Holmes).

670.Soarele straluceste pentru toti / Sol licet omnibus (Dicton latin).

671.Teapa spiritului, asemenea unui creion, trebuie ascutita fara incetare (Sainte-Beuve).

672.Tu insuti esti in primejdie cand arde peretele vecin (Horatiu).

673.Prea marea bunatate a parintilor pricinuieste pierderea copiilor (Charles Perrault).

674.Un prost savant este mai prost decat un prost incult (Moliere).

675.Vrei sa castigi ca ei, muncind ca tine?

676.Nu pentru scoala, ci pentru viata invatam (Seneca).

677.De om de caracter are nevoie statul, nu de destepti cu o morala indoielnica, caci ei propaga relatii de viclesug si brutalitate (M. Eminescu).

678.Ca sa alergi, inveti intai sa umbli; respecta pe cei care te-au invatat primii pasi.

679.Omul nu este decat o trestie, cea mai fragila din natura, dar este o trestie ganditoare (Pascal).

680.Desperarea a castigat deseori batalii (Voltaire).

681.Tot invatul are si dezvat. Dar de dezvat sunt in stare doar oamenii puternici, capabili sa procedeze altfel decat cei mai multi din jur.

682.Dintre toate zilele noastre, cea mai irosita este aceea in care n-am ras (Chamfort).

683.Icoanele cele mai frumoase nu sunt facute de pictorii cei mai piosi.

684.Daca omul stie sa se opreasca la timp, departe ajunge.

685.Inima isi are ratiunile ei, pe care ratiunea nu le cunoaste (Pascal).

686.Daca ai sta in locul meu, ai judeca altfel (Terentiu).

687.”Cunosti totul dintr-un gest: / Omul harnic dupa mers, / Lenesul dupa vorbire, / Pe cel prost dupa privire”.

688.Eu beau adesea vinul si sub forma de struguri (Louis Pasteur).

689.Boala nu se aprinde in cel ce pastreaza masura in hrana sa (Papirusul egiptean Insinger).

690.Sfatul bun dat unui om fara minte piere ca vantul (Papirusul egiptean Insinger).

691.Lupului nu-i pasa ca oile sunt numarate (Vergiliu).

692.Orice om curajos e om de cuvant (Corneille).

693.In oala acoperita nu cad gunoaie (Proverb romanesc).

694.Daca nu-i deprinzi pe copii sa munceasca, nu vor invata nici sa citeasca, nici sa scrie, nici muzica, nici gimnastica, nici ceea ce cuprinde intreaga virtute a omului: respectul, izvorat din exercitarea tuturor invataturilor de mai sus (Democrit).

695.Copiii au mai multa nevoie de modele decat de critici (J.Joubert).

696.A renunta sa formezi copilul inseamna a lasa ca personalitatea lui sa se dezvolte insusindu-si haotic din mediul inconjurator toate motivele vietii (A. Gramsci).

697.Tineti totdeauna seama de faptul ca mania este declansata la fel de “bine” de ceva real ca si de o perceptie gresita?

698.Cat timp vei fi fericit, vei numara multi prieteni; dar vei ramane singur daca zilele tale se vor acoperi cu nori (Ovidiu).

699.Cine se serveste singur e mai bine servit (Ch.G.Etienne).

700.Infrangerea unui esec e un succes.

701.Pizmasii mor pe lume, dar pizma niciodata (Moliere).

702.O gluma, o vorba de duh aduc adesea o dezlegare mai buna si mai durabila in lucruri mari decat asprimea (Horatiu).

703.Pentru un nenorocit, e o alinare sa aiba tovarasi in nefericire (Spinoza).

704.A manca pentru a trai, nu a trai pentru a manca (Socrate).

705.Corb la corb nu scoate ochii (Macrobius).

706.Viata este scurta chiar si pentru longevivi (Sarah Bernhardt).

707.Mania este o scurta nebunie (Horatiu).

708.Prefer o moarte cinstita unei vieti josnice (Tacit).

709.Bucuria si durerea masoara rau orele: prima le face secunde, cealalta secole (V. Hugo).

710.Stiinta nu este nimic altceva decat imaginea adevarului (Fr.Bacon).

711.Marele inconvenient al cartilor noi este ca ne impiedica sa le citim pe cele vechi (J. Joubert).

712.Trecutul este usa viitorului (B.P. Hasdeu).

713.Cand te crezi foarte destept e semn de prostie.

714.Inteleptul nu refuza nimic necesitatii (Publilius Syrus).

715.Nimeni nu poate trai fara prieteni, chiar daca stapaneste toate bunurile lumii (Aristotel).

716.Lucreaza de dragul muncii si invata de dragul invataturii. Nu face din cunostinte o coroana ca sa te impodobesti cu ea (Talmudul).

717.Este usor sa gasesti prieteni in fericire, foarte greu in nenorocire (Democrit).

718.Cate scoici pe tarm, atatea suferinte din dragoste (Ovidiu).

719.Sa nu se dea vin doicilor si gravidelor. El nu poate fi tolerat nici de tinerii sub 18 ani; numai de la aceasta varsta este permis, insa cu masura (Aristotel).

720.Este intelept nu acela care  se intristeaza de ce-i lipseste, ci acela care se bucura de ce are (Democrit).

721.Cuget, deci exist (Descartes).

722.Principiul democratic este virtutea politica care presupune dragoste de legi si de patrie si pretinde ca interesul public sa fie pus inaintea interesului personal (Montesquieu).

723.Cel ce deschide o scoala inchide o temnita (V. Hugo).

724.Inima nu-i fata de masa s-o asterni oricui (Proverb armean).

725.Prima dintre datorii este, fara indoiala, aceea de a fi drept (Voltaire).

726.Cand un caine nu te suporta, inseamna ca esti mai rau decat el.

727.Salata se face asa: darnicul ii pune untdelemn, zgarcitul otet, inteleptul sare si nebunul le amesteca (Proverb georgian).

728.Vinul este leacul care prieste deopotriva atat celor sanatosi cat si celor bolnavi, cu conditia ca sa fie baut cu masura, cand trebuie si potrivit cu constitutia individului (Hipocrat).

729.Bogatia experientei straine castigata din carti se numeste eruditie. Experienta proprie este intelepciune. Cel mai mic capital al acesteia este mai pretios decat milioane din cealalta (G. Lessing).

730.Cine tace este socotit ca consimte…(Popa Bonifaciu al VIII-lea).

731.Nici o durere nu e mai mare decat gelozia care nu poate gasi motive sa invinuiasca (G. Ibraileanu).

732.O femeie care iubeste pasionat nu glumeste niciodata in societate, cu barbatul iubit sau pe socoteala lui (G. Ibraileanu).

733.Nu traiti ca pasarea aceea ce se cheama cuc, care-si da ouale de le clocesc alte pasari si-i scot puii, ci fiti ca soimii si va paziti cuibul vostru (Neagoe Basarab).

734.Toata albina isi apara cascioara cu acele si cu veninul sau (G.Ureche).

735.Oricine are dreptul sa fie mandru de stramosii sai, daca e in stare sa-si indeplineasca datoria de a-i imita. Genealogia nu se proslaveste, ci se merita (N. Iorga).

736.Exista doua realitati, a caror imensa, zdrobitoare greutate nu o simtim, dar fara de care nu putem trai: aerul si istoria (L. Blaga).

737.Raul facut altuia e asemenea unui colet expediat cu ramburs.

738.Stiinta este fiica experientei (Leonardo da Vinci).

739.Cine se lasa cumparat se si vinde.

740.Am fost totul si simt ca totul e nimic (Alexandru cel Mare).

741.Omul e ceva nedesavarsit, care tinde necontenit la ceva mai bun si mai mare decat el insusi (Descartes).

742.Magarul da cu copita in leu-mbatranit (La Fontaine).        

743.Vedem unii oameni cazand dintr-o situatie inalta, datorita acelorasi cusururi prin care urcasera…(La Bruyere).

744.Avem toti destula tarie ca sa induram nenorocirile altora (La Rochefoucauld).

745.Cine nu stie sa se prefaca nu stie sa guverneze (Ludovic al XI-lea).

746.Ce nu vrei sa ti se faca tie, nu face nici tu altuia (Imparatul Alexandru Sever-208-235).

747.Fii atent la usile casei tale, ca nu cumva ele sa fie incuiate atunci cand te asezi sa mananci si sa bei (Talmudul).

748.Mediocritatile sunt ca taciunii, care scot fum mult fara sa incalzeasca si sa lumineze (V. Conta).

749.Egalitatea este sufletul prieteniei (Aristotel).

750.Prietenia cutreiera in ritm de dans pamantul si ne invita pe toti sa ne redesteptam pentru preamarirea fericirii (Epicur).

751.Prietenia intre oameni se reazema pe servicii, intre animale si pasari pe interes, intre prosti pe teama sau dorinta, intre cei buni pe cunostinta (Panciatantra).

752.Fara prietenie, viata nu exista (Cicero).

753.Putinta de a trai noi insine in sufletul altuia e singura adevarata valoare omeneasca (V. Parvan).

754.Odata faurita o lege, se naste si mijlocul de a o incalca / Inventa lege, inventa frauda (Dicton latin).

755.Daca vrei sa fii iubit, iubeste (Seneca).

756.Omului ii place sa cocheteze cu imposibilul (Arcadie Percec).

757.Asa cum te-ai purtat cu parintii tai, asa asteapta-te de la copiii tai (Thales).

758.Fata pe care ai iubit-o la optsprezece ani si pe care n-ai mai vazut-o de atunci, o iubesti toata viata (G. Ibraileanu).

759.Frica urmeaza crimei si e pedeapsa ei (Voltaire).

760.Crima nu iarta niciodata pe criminal (Victor Hugo).

761.Pentru o femeie toti barbatii sunt barbati, afara de acela pe care nu-l mai iubeste (G. Ibraileanu).

762.Omul nu traieste numai cu paine (Evanghelistul Matei).

763.Ce folos iaste a nu bea vin si a fi beat de vinul maniei? (Antim Ivireanul).

764.Ce nu spui la trezie, spui la betie (Proverb rusesc).

765.Unui om beat, marea-i vine numai pana la genunchi (Proverb spaniol).

766.Bachus a inecat mai multi oameni decat Neptun (Proverb elin).

767.Pentru bautorii de rand, calitatea vinului n-are insemnatate (Proverb chinez).

768.Vinul bun a doua zi dimineata se cunoaste (Al.O.Teodoreanu).

769.A te lasa descurajat de gandul mortii inseamna a te inchina ei atunci cand ii poti sta impotriva (N. Iorga).

770.Omul invatat isi poarta pururea bogatiile in cugetul sau (Fedru).

771.Cascada canta: Imi revars cu bucurie apele, daca un strop din ele ajunge insetatului (R. Tagore).

772.Prostul te poate jigni, nu prosti.

773.Daca taceai, filozof ramaneai! (Boetius).   

               

“Acum, cand frunzele mor, visurile noastre se nasc.

     Acum, cand vantul plange, sperantele noastre rad.

     Dar si cand acestea vor muri, noi nu vom mai exista unul pentru celalalt”.

   “Cand si ultima petala, dintr-a florii amintire,

     A cazut in uitarea cea adanca,

     (De uitarea cea adanca e cuprinsa),

      Poti iubi o alta floare

      Dar, te rog! Cu ea, fii mai atenta…”.

774.Nu poti merge privind la stele atunci cand ai o pietricica in pantof (Proverb chinezesc).

775.Prima sarcina a unei teorii este sa puna ordine in notiunile si ideile aruncate claie peste gramada si, se poate spune, foarte incalcite intre ele; si, abia dupa ce am cazut de acord, putem spune sa avansam cu limpezime si usurinta in analiza lucrurilor (Clausewitz).

776.Intr-o zi totul va fi bine, iata speranta noastra (Voltaire).

777.Speranta este bunul cel mai comun; cine n-are nimic, il are cel putin pe acesta (Thales).

778.Respecta patria oricarui om, dar pe-a ta iubeste-o! (Goethe).

779.Noutatea? Un semn de oboseala (Paul Valery).

780.Noutatea este partea cea mai perisabila a lucrurilor, pentru ca inceteaza automat si imediat de a mai fi noutate (Paul Valery).

781.O idee noua vine din comparatia a doua lucruri ce n-au fost comparate inca (Cl.A. Helvetius).

782.Si tiparul cel mai marunt viseaza sa ajunga balena (Proverb danez).

783.Pomul cu frunzis mult nu da intotdeauna roade bogate (Proverb brazilian).

784.Traind in dovleac te faci rotund, traind in bambus te faci lung (Proverb vietnamez).

785.Nu ciocni ulciorul gol cu cel plin (Proverb persan).

786.Inima nu-i fata de masa sa o asterni oricui (Proverb armean).

787.Lupul e tot lup, chiar daca nu ti-a mancat oaia (Proverb mongol).

788.Capul nu e pepene sa-l spargi ca sa vezi ce ganduri adaposteste (Proverb ghanez).

789.Nimic nu-i mai greu de dres decat stomacul gol (Proverb malgas).

790.Gura este poarta sanatatii (Proverb arab).

791.Mese lungi, viata scurta. Mese scurte, viata lunga (Proverb italian).

792.Cei mai buni doctori sunt: doctorul Regim, doctorul Calm si doctorul Veselie (Proverb englez).

793.Mandria zboara deasupra norilor, melancolia umbla pe jos.

794.Sanatatea usor o pierzi, dar greu o redobandesti (N.Volckmar,1601).

795.Sanatatea si constiinta curata mai mult face decat averea toata (G.Knapski, 1632).

796.Saracia te-nvata intelept sa fii in viata (J.Bardzinski, 1691).

797.Cand saracia te-ajunge, prietenul fuge (Proverb polonez, sec.XIX).

798.Cine saracia n-o cunoaste, nu stie fericirea cat face.

799.Saracia are picioare, iar desfatarea coarne.

800.Cand saracia sta la masa, greu e s-o dai afara din casa.

801.Pe sarac vantul il bate totdeauna din fata.

802.Numai cine stie sa savureze vinul prin prizma intelectualitatii si esteticii lui creatoare gaseste in el picaturi de geniu si sclipiri de umor (Charles Baudelaire).

803.Putin vin bun ascute mintea. Mai mult o toceste (M. Eminescu).

804.A sti sa savurezi un vin bun cu toate simturile (inclusiv al saselea-bunul simt) e cea mai desavarsita intelepciune, arta si stiinta. Cu gura o stiu toti. Dar asta inseamna bautura si nu cultura (J.W. Goethe).

805.Dupa un pahar de vin cunosti mai bine caracterul oamenilor si chiar virtutile. Vinul imblanzeste firile superioare si le inraieste pe cele mici (M. Sadoveanu).

806.Cand un adevar e spus frumos e de doua ori adevarat.

807.Cand esti singur si ai langa tine un caine, poti vorbi cu glas tare, fara teama ca vorbesti singur.

808.Longevivii trebuiesc pretuiti macar ca spargatori de norma!

809.Oamenii care iubesc cainii cauta in sufletul acestora sentimente pe care nu le-au putut gasi in sufletele oamenilor.

810.Pentru batrani, lucrurile par a se scumpi in fiecare luna, afara de timp care pentru ei se scumpeste in fiecare zi.

811.Exista un Waterloo pentru fiecare ambitie…

812.Omenirea moare cu fiecare om care nu e lasat sa traiasca.

813.Ma uit la el cum munceste si ma mir ca nu cade din pat.

814.Munca e motorul vietii. Din pacate unii mai folosesc carul cu boi.

815.Cainele latra uneori si din cauza lantului.

816.Asa-i lumea: si buna si rea, nici buna, nici rea.

817.Daca te fac sa razi nu-ti arata coltii.

818.Iubirea lor s-a sfarsit cu bine: s-au casatorit.

819.Din munca lui se vede numai jumatate: partea  pe care n-a facut-o.

820.Pentru ca nu stie cum arata un dusman a inceput sa se teama de prieteni.

821.Cine umbla dupa cai verzi da pana la urma si de Pegas.

822.I-am spus ca e un prost fara pereche si de atunci nu se mai desparte de mine.

823.Adevarul cu prea multi avocati devine suspect.

824.Sa nu lasam corbii sa arate locul unde ne-a murit un vis.

825.Toate prapastiile ar trebui declarate monumente ale naturii. Ca sa poata fi observate la timp.

826.Recunostinta e floare rara. Pana cand o gasesti uiti cui trebuia sa o dai.

827.N-are rost sa rad de mine. Tot nu m-as distra.

828.Suntem mai putin vulnerabili cand suntem singuri pentru ca avem curajul de-a ne recunoaste greselile.

829.Sapa groapa altuia si zice ca ii planteaza lauri.

830.Frumusetea lumii n-are nevoie de cosmetice. E frumoasa de la natura.

831.Dupa mine potopul (Marchiza de Pompadour).

832.Ori Cezar, ori nimic /Aut Caesar, aut nihil (Cardinalul italian Cezar Borgia).

833.Imparte si stapaneste (Regele Filip al Macedoniei).

834.Grabeste-te incet /Festina lente (Imparatul roman Augustus).

835.Nu mult, ci multe (Retorul roman Marcus Fabius Quintilianus).

836.Am pierdut o zi (Imparatul roman Titus: 79-81 e.n.).

837.Pentru rege, adesea; pentru patrie totdeauna (Deviza lui Colbert: 1618-1668, ministrul al finantelor in timpul lui Ludovic al XIV-lea).

838.Regele pentru regat si nu regatul pentru rege! (Regele Ludovic al IX-lea cel Sfant: 1226-1270).

839.Cine nu stie sa se prefaca nu stie sa domneasca (Regele Ludovic al XI-lea: 1423-1483).

840.Statul sunt eu ! (Regele Ludovic al XVI-lea).

841.Suntem singuri ori de cate ori ne gandim ca suntem singuri.

842.Istoria e scrisa de luptatori. Cronicarii adauga doar punctuatia!

843.Prietenii se cunosc la nevoie, dusmanii de nevoie.

844.Rasul nu-i opusul plansului, ci urmarea lui.

845.Rudele bogatului se aduna la ospete. Ale saracului la lupta.

846.Inteleptul isi alege singur prietenii. Prostul are nevoie de recomandari.

847.De incapatanarea busolei depinde bunul mers al calatoriei.

848.Nebunul nici la sah nu merge drept.

849.Daca ni s-ar realiza toate visele n-am mai avea timp sa dormim.

850.Nu-ti imprumuta sufletul celor care si l-au cheltuit pe al lor.

851.Cautand ceea ce nu merge dam intotdeauna peste unul care sta.

852.Daca nu poti vorbi ca Socrate asculta, macar, ca Alexandru.

853.Demagogul vorbeste ca sa nu taca.

854.Meritul geniului: are talent in toate.

855.La flacara talentului multi vin doar sa-si incalzeasca picioarele.

856.Tot ceea ce am realizat se datoreste unui mic sentiment de invidie pe care nu l-am lasat sa ajunga mare.

857.Insulta doare mai tare ca rana (P. Skarga, 1603).

858.Defaimatorului nu-i umpli gura nici c-un stog de paie (Proverb, sec.XIX).

859.Cainele te latra-n fata, defaimatorul pe la spate (Proverb, sec.XIX).

860.E important sa ne pazim de micile defecte ale oamenilor mai mult decat de cele mari, dupa cum mai des ne ferim de pureci decat de lei (Aleksander Swiatpokswski, 1928).

861.Talentul e un fel de boala. Din nefericire necontagioasa.

862.Viata unei plante incepe cu o inmormantare.

863.Moartea este, oarecum, un joc de societate: o loterie cu toate numerele castigatoare.

864.Barbatii alearga dupa femeile care le mananca banii si fug de femeile care le mananca zilele.

865.Generozitatea infloreste in gradina mizeriei.

866.Bretelele-s pentru el singura marturie ca are sira spinarii (Jan Czarny, 1960).

867.Aproba cea ce nu necesita aprobarea lui (Wieslaw Brudzinski, 1970).

868.Pe fricosi ii mananca cateii (Manuscris, sec.XV).

869.Ceea ce nu poti face in piele de leu, fa intr-una de vulpe(S.Koszutski, 1558).

870.Norocul ajuta pe cel viteaz (G. Knapski, 1632).

871.Sahul este un lac in care se poate scalda un tantar si se poate ineca un elefant (Proverb indian).

872.Urmeaza-i pe inteleptii sahului! Ei stiu sa joace tare…(Proverb indian).

873.In lupta de sah, mai bine un gram de minte decat o caruta de noroc (Schafer).

874.In viata e ca in jocul de sah: adesea se da sah, dar numai o data…mat! (Proverb rusesc).

875.Ruptura sentimentala in dragoste – in fiece zi! Ruptura sentimentala in sah – imposibil! (K. Euler).

876.Primele arme utilizate de femeie impotriva barbatului au fost: marul si, dupa catva timp, facaletul.

877.Dupa festivitatea de premiere, unii scriitori trebuie sa spuna multumesc. Altii, bogdaproste.

878.Pana la infinit, te trag de picioare toti finitii.

879.Numai un creier gol permite stomacului sa fie prea plin.

880.Nimeni nu ne-a putut defrisa muntii de doine.

881.Nu placerile ne epuizeaza, cat goana dupa ele.

882.Barbatii admira femeile inteligente si le prefera pe cele frumoase.

883.La ideal, ajung unii prin indoieli. Altii prin plecaciuni.

884.Unii oratori beau totusi putina apa fata de cat mananca.

885.Iubirea – marea funie care inca ne-ar putea scoate din abis.

886.Natura nu a avut curaj sa lase toate femeile sa opteze intre frumusete si intelepciune.

887.Desi tine de subsol, barfa poate urca la orice etaj.

888.Destinul nu te avertizeaza cand trebuie sa-ti imbraci armura.

889.Oedip tipa la zei. Noi - unii la altii.

890.Unii devin nimic dupa moarte. Altii – mult mai devreme.

891.Trebuie sa ajungi pe esafod, ca sa ai dreptul la ultima dorinta.

892.Alcoolul asigura verva discutiilor. Nu si calitatea lor.

893.Pot trece drept curajosi si cei care nu au inteles intrebarea.

894.Ne-am gandit ca e de preferat sa ne mancam noi, decat sa ne inghita alte specii.

895.Cel mai divin instrument ramane tot trupul femeii indragostite.

896.Saptamana chioara – adica perioada cand ingerul pazitor al barbatului se afla in concediu.

897.Castelul Elseneur asteapta inca un raspuns.

898.Nici o epoca nu scoate pe piata costume de lup si de miel in cantitati egale.

899.Principalul scop al modei e sa-i imbolnavesti pe ceilalti.

900.Un arcas bun atinge tinta chiar inainte de a trage (Ch’ao Pu-che).

901.Inainte de a intinde mana unui om, intreaba-te daca acel om nu te va lovi intr-o zi (Omar Khayyam).

902.Cine roaga (pe cineva) cu sfiala, (il) invata sa refuze (Seneca).

903.La unii aroganta tine loc de maretie, neomenia de fermitate si viclenia de spirit (La Bruyere).

904.Adevarul e accesibil tuturor; inca nu e ocupat. Din el a ramas mult, chiar si pentru cei care vor veni de acum inainte (Seneca, Epist.33,11).

905.Inainte de a ataca un abuz, trebuie vazut daca i se pot ruina temeliile (Vauvenargues).

906.Legile sunt ca panzele de paianjen care prind musculitele si lasa sa treaca viespile (Jonathan Swift).

907.Cand un adevarat geniu apare pe lume, il puteti recunoaste dupa acest semn: toti prostii se aliaza contra lui (Jonathan Swift).

908.Cei buni lasa la o parte ce-i rau si iau ce-i bun, ca vanturatoarea; pe cand cei rai iau ce-i rau si lasa ce-i bun, ca sita (Kalidasa).

909.Adevarul, o perla care iubeste adancul (Byron).

910.Cand cineva iti lauda calitatile pe care nu le ai, sa nu crezi ca se va sfii sa te acuze de cusururi pe care nu ti le stii (Wahhb Ibn Monabbih, 656-732).

911.A fi drept numai o ora, cand ai in mana puterea suprema, pretuieste mai mult decat sa-l slavesti pe Dumnezeu saizeci de ani in sir (Wahhb Ibn Monabbih, 656-732).

912.A te mania, e ca si cum s-ar razbuna pe tine greseala altuia (Swift).

913.A nu te mania, este semn de mare intelepciune (Platon).

914.Mania e o nebunie de scurta durata (Seneca).

915.A face ceva in clipe de manie, inseamna a te sui pe corabie pe timp de furtuna (Dos Passos).

Napoleon despre:

916.El: Sunt ca o fata care naste. Dar cand ma hotarasc uit totul.

917.Casnicie: Pentru a fi fericita casnicia, se cere un schimb permanent de transpiratie.

918.O femeie care vrea sa exercite o influenta asupra sotului ei trebuie intotdeauna sa imparta patul cu el.

919.Femei: O femeie frumoasa place ochilor, o femeie buna place inimii; una este un giuvaer, cealalta o comoara.

920.Femeile sunt toate sau mult mai bune, sau mult mai rele decat barbatii.

921.Femeile au doua lucruri care le stau bine: rujul si lacrimile.

922.Nu trebuie sa te infurii niciodata pe femei, trebuie sa le asculti in tacere cand bat campii.

Murphologie:

923.Regulile de fier ale lui Ray: Masoara cu un micrometru, precis. Inseamna cu o creta, discret. Taie cu o secure, definitiv.

924.Legi pentru birouri: a) Masinile defecte vor functiona perfect cand va aparea reparatorul. b) Plicurile si timbrele care nu se lipesc cand le umezesti tu, se vor lipi de alte lucruri, cand nu vrei tu.

925.Stie sa se descurce in viata. La usile deschise procedeaza cu politete, la cele inchise, cu umarul (Gavco).

926.Cine se scoala cu noaptea-n cap, toata ziua casca (Ioan Ernest Ilea).

927.Sunt la moda sambetele: se poarta (Ion Marinescu).

928.Scoasa din fire, orice marioneta cade (Daniel Militaru).

929.Desteptii circula si prostii misuna (Tudor Musatescu).

930.O intentie nu-i niciodata atat de rea incat sa nu mai poata fi imbunatatita (Theodor Rosu).

931.Am cladit castele atat de magnifice incat m-as multumi chiar si cu ruinele lor (Jules Renard).

932.Era atat de pocit, incat in momentul in care se stramba incepea sa arate mai bine (Jules Renard).

933.Pacat ca gustul nostru avanseaza, in vreme ce talentul nu da semne sa se clinteasca (Jules Renard).

934.Zarurile au fost aruncate / Alea iacta est (Cezar).

935.Dupa mine, potopul / Apres moi, le deluge.

936.Lucrurile repetate plac / Bis repetitia placent.

937.Sperantele sunt visele omului treaz (Tolstoi).

938.Pentru a privi inainte cu acuitate, trebuie mai intai sa privesti inapoi cu onestitate.

939.Viata neanalizata / neexaminata nu este traita eficient (Socrate).

940.De fiecare data cand invatam un copil ceva, noi il tinem departe de a inventa aceasta el insusi (Jean Piaget).

941.Experientele nu sunt cu adevarat ale tale pana cand nu te gandesti la ele, le analizezi, le examinezi, le chestionezi, reflectezi asupra lor si, in final, le intelegi.

942.Adevaratul rol al liderului este sa descopere cum sa faca oameni diferiti si elemente diferite sa lucreze impreuna (John Sculley).

943.Norocul este o combinatie de pregatire si oportunitate.

944.Norocul favorizeaza pe cel curajos (Machiavelli).

945.Telul analizelor este sa faca inconstientul constient (Freud).

946.Reflectarea ne permite sa procesam sentimentele noastre, sa le intelegem, sa rezolvam intrebarile noastre si sa continuam munca noastra.

947.Dezvoltarea noastra este o serie de conflicte rezolvate, unul pentru fiecare stadiu al vietii. Noi suntem subiect al acestor conflicte tot timpul vietii noastre si felul in care le rezolvam, determina cum vom trai (Erik Erikson).

948.Sunt doua feluri de adevar: mic adevar si mare adevar. Poti recunoaste un adevar mic deoarece opusul sau este o falsitate / minciuna. Opusul unui mare adevar este un alt adevar (N. Bohr).

949.Conducerea fara perspectiva si un punct e vedere, nu este conducere – si, desigur, aceasta trebuie sa fie propria ta perspectiva, propriul tau punct de vedere.

950.Unii oameni se nasc stiind ce doresc sa faca si, chiar, cum sa faca aceasta. Restul dintre noi nu sunt asa de norocosi. Noi trebuie sa irosim ceva timp pentru a realiza ce sa facem cu vietile noastre.

951.Noi toti dorim sa invatam cum sa folosim propriile noastre voci / chemari interioare si aceasta a condus pe unii dintre noi pe varfuri si pe altii dintre noi in abisuri.

952.Geniul are abilitatea sa dea totul si sa nu ceara nimic in schimb.

953.Daca nu esti caine conducator, scenariul niciodata nu se schimba (Proverb vechi).

954.Diferenta principala dintre un om obisnuit si un luptator este aceea ca un luptator ia totul ca pe o provocare, pe cand un om obisnuit ia totul ca pe o binecuvantare sau un blestem (C. Casteneda).

955.Trebuie sa ai grija de propria crestere, indiferent cat de inalt este bunicul tau (Proverb scotian).

956.Un lider este, prin definitie, un inovator. El face lucruri pe care alti oameni nu le-au facut sau nu le fac. Invatand din trecut, el traieste in prezent, cu un ochi spre viitor.

957.Adversitatea da mult de furca dezvoltarii liderilor. Ori te elimina, ori devii o mai mare si mai buna persoana (Alfred Gottschalk).

958.Daca esti puternic, poti invata de la sefii rai, insa daca nu esti puternic, aceasta este dificil (A. Bryant).

959.Daca ne gandim mai mult la nereusita a ceea ce facem decat la ce facem, nu vom reusi.

960.Acestea sunt vremurile grele in care un geniu ar dori sa traiasca…Nevoile / cerintele mari cer lideri mari (Abigail Adams).

961.Mai degraba as prefera sa incerc sa conving un om / persoana sa mearga mai departe/  sa continue, deoarece, odata ce eu l-am convins, el / ea se va mentine. Daca-l sperii, va continua doar atata timp cat este speriat, apoi se pierde (Eisenhower).

962.Vietile marilor oameni, toate ne amintesc / Ca noi ne putem face vietile noastre sublime, / Si, plecand, lasam dupa noi / Urme pe nisipurile timpului (Henry Wadsworth Longfellow).

963.Cel care doreste sa manance fructul, trebuie sa se urce in pom (Proverb scotian).

964.Holurile celebritatii sunt larg deschise si ele sunt intotdeauna pline. Unii intra pe usa pe care scrie “Impinge”, iar altii pe usa pe care scrie “Trage” (Stanley Baldwin).

965.Un om educat poate capata experienta intr-o zi mai mult decat un om needucat intr-o viata (Seneca).

966.Spune-mi si voi uita; arata-mi si s-ar putea sa-mi amintesc; implica-ma si voi intelege (Proverb chinezesc).

967.Oricine se opreste a invata este batran, fie la 20 sau 80 de ani. Oricine continua sa invete ramane tanar. Cel mai important lucru in viata este sa-ti pastrezi mintea tanara (Henry Ford).

968.Conducerea si invatarea sunt inseparabile (John F. Kennedy).

969.Aminteste-ti diferenta dintre un sef si un lider: un sef spune: “Du-te!”; un lider spune: “Sa mergem!” (E. M. Kelly).

970.Niciodata nu te destainui complet altor persoane; pastreaza ceva in rezerva, astfel incat oamenii sa nu fie niciodata prea siguri daca te cunosc cu adevarat (Michael Korda).

971.Hraneste-ti mintea cu lucruri marete / importante. A crede in erou, naste eroi (Benjamin Disraeli).

972.Trebuie sa dai tonul, sa definesti obiectivele si strategiile, sa demonstrezi prin exemplul personal ce astepti de la altii (Stanley Gault).

973.Ai incredere in oameni si ei vor fi cinstiti cu tine;  trateaza-i cu importanta si-ti vor arata ca sunt importanti (Ralph Waldo Emerson).

974.Trebuie sa arati loialitate la cei de jos, daca doresti loialitate la cei de deasupra ta (Donald T. Regan).

975.Daca actionezi ca un magar, nu te simti insultat daca oamenii te incaleca (Proverb evreu-idis).

976.Lucrurile marunte afecteaza mintile marunte (Benjamin Disraeli).

977.Gloata / multimea va urma un lider care marsaluieste 20 de pasi inainte; insa daca el este 1000 de pasi inaintea lor, ei nu-l vad si nu-l urmeaza (Georg Brandes).   

978.Cel care are putere mare, ar trebui sa o foloseasca cu usurinta (Seneca).

979.Cand noi credem ca noi conducem, suntem aproape condusi (Lord Byron).

980.Adevaratul lider trebuie sa se scufunde el insusi in fantana poporului (Lenin).

981.Intrebarea “Cine ar trebui sa fie sef?”, este precum ai intreba “Cine ar trebui sa fie tenor intr-un cvartet?”. In mod evident, omul care poate canta tenor (Henry Ford).

982.Daca orbul conduce orbul, ambii vor cadea intr-o groapa (Biblia, Matei 15:14).

983.Prima metoda pentru estimarea inteligentei unui conducator este sa privesti la oamenii pe care-i are in jurul sau (Machiavelli).

984.Fereste-te de omul care nu are grija de propria reputatie, deoarece este probabil ca nu va avea nici una pentru a ta (George Shelley).

985.Numai mediocritatile se ridica la varf, intr-un sistem care nu va tolera schimbarea (Laurence J. Peter).

986.Atat de apropiata este o falsitate de adevar, incat un intelept isi va da toata silinta pentru a nu se increde in ingusta separatie / despartire intre ele (Cicero).

987.Imi reprosez nu faptul ca n-am controlat evenimentele, ci ca evenimentele m-au controlat (Abraham Lincoln).

988.Cand ai epuizat toate posibilitatile, aminteste-ti aceasta: nu le-ai epuizat! (Robert H. Schuller).

989.Cel mai bun mod de a avea o buna idee este sa ai o multime de idei (Dr.Linus Pauling).

990.Cel care are un “de ce” sa traiesti, poate sa se obisnuiasca cu aproape orice “cum” (Nietzsche).

Napoleon despre:

991.Dragoste: In dragoste, singura victorie este fuga.

992.Inamic: Este primejdios sa te predai inamicului, dar e mai bine sa te bizui pe onoarea lui, decat sa cazi in mainile lui ca prizonier de drept.

993.Politica: In politica exista situatii din care nu se poate iesi decat savarsind greseli.

994.Libertatea politica: Daca stai s-o analizezi bine, libertatea politica este o minciuna conventionala nascocita de guvernanti pentru a-i adormi pe cei guvernati.

995.Oameni de geniu: Omul de geniu se regaseste intotdeauna dupa o greseala sau dupa o nenorocire.

996.Regi (pe vremea cand nu aveau puterea suprema): Nu exista decat foarte putini regi care sa nu merite sa fie detronati.

997.Tron: Un tron nu este decat o scandura garnisita cu catifea.

998.Timp: Timpul intra in orice, este elementul din care se compun toate lucrurile.

999.Lucruri: Nu faci bine decat ce faci tu insuti.

1000.Maretie: Adevarata maretie nu consta in a umbla imbracat in purpura sau intr-o haina cenusie, ea consta in a sti sa te situezi mai presus de conditia ta.

1001.Prietenie: Nu omul are prieteni ci fericirea lui.

1002.Soarta: Profitati de favorurile soartei cand capriciile ei va sunt prielnice. Temeti-va ca ea sa nu se schimbe: doar e femeie.

1003.Putere: Amanta mea este puterea. Am facut prea multe pentru a o cuceri ca sa las acum sa-mi fie rapita sau sa ingadui macar a fi ravnita.

1004.Puterea divina: Nu exista in lume decat doua puteri: spada si spiritul…In cele din urma, spada este intotdeauna invinsa de spirit. 

1005.Voiti sa aveti multi care sa va ajute? Cautati sa n-aveti nevoie de ei (Manzoni).

1006.Inainte de a acuza pe aproapele tau, cerceteaza mai intai propriile tale cusururi (Menander).

1007.Dupa ce ai mintit, iti trebuie o buna memorie (Corneille).

1008.Sa traiesti cu inferiorul, asa cum ai vrea sa se poarte superiorul cu tine (Seneca).

1009.Alianta cu cineva mai puternic decat tine este o mare primejdie, in afara cazului cand esti atacat de un dusman. Daca ai bani, ai si aliati (Kautilya).

1010.Esecul se datoreaza examinarii obstacolelor. Reusita se datoreaza examinarii mijloacelor (Pantcha-Tantra).