Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Optica geometricǎ, Mecanica - Tabel recapitulativ al marimilor fizice invǎtate in clasa a IX-a

Fizica



+ Font mai mare | - Font mai mic



Tabel recapitulativ al marimilor fizice invǎtate in clasa a IX-a



Optica geometricǎ

Nr. crt.

Denumire

Simbol

Unitate de mǎsurǎ

Formula de definitie

Formule, expresii de calcul

Indicele de refractie

n

adimensional

n=c/v

Formula fundamentalǎ a dioptrului sferic

n2 /x 2 -n1/x1= (n2-n1) /R

f 1= (- n1R) / (n2-n1) distanta focalǎ obiect

f 2= (n2R)/(n2-n1) distanta focalǎ imagine

Mǎrirea liniarǎ transversalǎ

β= y2/y1

β= x2/x1*n1/n2

Formula fundamentalǎ a oglinzilor sferice

1/x1+1/x2=2/R

f=R/2

Mǎrirea liniarǎ transversalǎ pentru oglinzile sferice

β= -x1*x2

Formula fundamentala pt lentile subtiri

1/x2-1/x1=1/f

Mǎrirea liniarǎ transversalǎ pentru lentilele subtiri

β= y2/y1

β=x1*x2

Formula constructorului de lentile

1/f=(n-1) ( 1/R1-1/R2)

Convergenta lentilelor

C

δ (dioptrie)

C=1/f

Mǎrirea liniarǎ transversalǎ pentru un sistem de lentile

β= y2'/ y1

Sisteme de lentile acolate

1/Fs=1/f1+1/f2

Convergenta sistemelor de lentile acolate

C

δ (dioptrie)

CS=C1+C2

Sistem afocal de lentile

f2/f1=d2/d1

Mǎrirea liniarǎ transversalǎ pentru un sistem afocal de lentile

β= f2/f1

Principile opticii geometrice

principiul independentei razelor de lumina: razele de lumina ce ajung simultan intr-un punct se propaga mai departe fara a se influenta reciproc

principiul reversivitatii razelor de lumina: drumul parcurs de lumina de-a lungul unei raze de propagare nu depinde de sensul de propagare a luminii

principiul fundamental al opticii geometrice (Fernat): lumina se propaga intre doua puncte dintr-un mediu dat pe drumul care corespunde duratei minime

principiul propagarii rectilinii a luminii: intr-un mediu omogen si transparent lumina se propaga in linie dreapta

Reflexia luminii - schimbarea directiei de propagare a luminii la suprafata de separatie dintre doua medii, lumina revenind in acelasi mediu.

Refractia luminii - schimbarea directiei de propagare a luminii la trecerea dintr-un mediu transparent in altul. n1 * sini      = n2 * sinr

Reflexia totala - este un fenomen care poate sa apara la trecerea luminii dintr-un mediu dat in altul mai putin refringent (in cazul refractiei cu departare de normala).

Unghiul limita reprezinta acel unghi de incidenta pentru care unghiul de refractie este de 900

Mecanica

Nr. Crt.



Denumirea

Simbol

Unitatea de mǎsurǎ

Formula de definitie

Formule, expresii de calcul

Vectotul deplasare

x

m

Δx= x2-x1

Miscare rectilinie uniformǎ:      x=x0+v(t-t0)

x=x0+vt

x=vt

Miscare rectilinie uniform variatǎ:

x=x0+v0(t-t0) +1/2*a(t-t0)2

x=x0+v0t+ at2/2

x=v0t + at2/2

x=at2/2

Vectorul vitezǎ

v

m/s

vmediu=(x2-x1)/(t2-t1)

Miscare rectilinie uniform variatǎ:

v=v0+a(t-t0)

v=v0+_at

v=at

Acceleratia miscarii

a

m*s2

am=(v2-v1)/(t2-t1)

Ecuatia lui Galilei

v2=v02+2ad

Principiul I al mecanicii

F

N(kg*m/s2)

ΣF=0

Principiul al II-lea al mecanicii

F

N

ΣF=m*a

Forta elastica

Fe

N

Fe=k * Δl

Forta de frecare

Ff

N

Ff= μ* N

Forta de greutate

G

N

G=m * g

Modulul de elasticitate

E

N/m2

E=(F*l0)/(S*Δl)

σ = E*ε

Forta centripeta

Fcp

N

Fcp=m *a cp

Fcp=m*ω2R

Fcp=m* v2/R

Frecventa

Hz(hertz)

γ =N/Δt

γ=1/T

Lucrul mecanic

L

J

F*d

L=F*d *cosά >0 (motor, α Є (0o-90o)

L=F*d*cosα <0 (rezistent, α Є (90o-180o)

LG=mgh (la coborare)

LG=-mgh (la urcare)

LFdef=kx2/2(>0, motor)

LFe=-kx2/2(>0, rezistent)

Legea atractiei universale a lui Newton

N

F=K*mA*mB/r2

Intensitatea campului gravitational

m/s

Γ=F/m

Γ=K*m/r

Puterea mecanica

P

W(J/s)



P=L/Δt

P=F*v*cosα

Randamentul mecanic

adimensional

η = Lu/Lc=Pu Δt/Pc Δt= Pu/ Pc

Energia mecanica-cinetica

Ec

J

Ec= mv2/2

ΔEc=Ltotal => Ecfin-Ecin =L1+ L2+.+Ln

Energia potentialǎ gravitationalǎ

Epg

J

Epg=mgh

ΔEpA-B=-LG

Energia potentialǎ elasticǎ

Epe

J

Epe= kx2/2

ΔEpA-B=-LG

Energia mecanica totala

E

J

E=Ec+Ep

Ei=Efin+|LFf|

Impulsul mecanic

p

N*s

p=F*Δt(impulsul fortei)

p=m*Δv(impulsul punctului material)

F*Δt=Δp

P= p1+p2

(F1+F2)* Δt = Δ(p1 +p2)

Ciocnirea plastica

m/s

v1'=(m1v1+m2v2)/(m1 m2)

Q= -ΔEc

mr=m1m2/(m1+m2)

Q=(m1v12)/2+(m2v22)/2-(m1+ m2)* v'2/2

Q=1/2 mr*vr21,2

Ciocnirea elastica

m/s

m1v1+ m2v2= m1v1'+ m2v2'

(m1v12)/2+(m2v22)/2= (m1v1'2)/2+(m2v2'2)/2

v1'=2* [(m1v1+ m2v2)/ m1+m2]-v1

v2'=2* [(m1v1+ m2v2)/ m1+m2]-v2

Legi,definitii, enunturi si observatii privind stiudiul mecanicii

  • Vectorul viteza medie este definit ca fiind vectorul deplasare supra intervalul de timp.
  • Miscarea rectilinie uniformǎ se parcurge pe linie dreaptǎ, tot timpul pe aceeasi directie si sens, iar distantele sunt egale in intervale de timp egale.
  • Principiile mecanici newtoniene:

Principiul I(Principiul inertiei):

Un corp isi mentine starea de repaus sau de M.R.U. atat timp cat asupra lui nu actioneaza alte corpuri care sa-i schimbe aceasta stare. Proprietatea corpurilor la care face referire principiul I se numeste inertie.

Principiul fundamental al mecanicii

Vectorul forta este egal cu produsul dintre masa corpului si vectorul acceleratie.

Principiul actiunii si reactiunii

Daca un corp A actioneaza cu o forta (actiune) asupra unui alt corp B atnci cel de-al doilea corp, B va actiona asupra lui A cu o forta (reactiune) avand acelasi modul, aceeasi directie, dar sens diferit.

Inertia este proprietatea tuturor corpurilor de a-si mentine starea de repaus sau M.R.U. daca asupra lor nu actioneaza alte corpuri care sa le schimbe aceasta stare.

Pentru un corp aflat in repaus sau M.R.U. ΣF=0

Interactiunea este actiunea reciproca dintre doua corpuri. Forta este marimea fizica ce masoara taria interactiunii dintre corpuri (marime vectoriala).

Intr-un corp elastic supus actiunii unor forte deformatoare, iau nastere forte elastice care se opun deformarii.

Fortele de frecare sunt forte ce se exercita in planul suprafetei de contact si se opun miscarii reciproce a unui corp fata de celalalt.

Legile frecarii:

Masurand forta de tractiune putem evalua marimea fortei de frecare la alunecare.

Forta de frecare de alunecare este direct proportionalǎ cu marimea fortei de apasare normala exercitata de un corp pe suprafata celuilalt.

Coeficientul de frecare la alunecare dintre doua corpuri depinde de natura suprafetelor care vin in contact (natura materialului si gradul lor de slefiure).

Forta de frecare de alunecare dintre doua corpuri nu depinde de marimea suprafetei de contact dintre cele doua corpuri.

Modulul de elasticitate reprezinta marimea unei forte care actionand asupra unui corp cu sectiunea egala cu unitatea ii dubleaza lungimea.

Alungirea relativa, epsilon este proportionala cu marimea efortului unitar daca nu se depasesc limitele de elasticitate ale corpului.

Se numeste forta centripeta acea forta care aplicata unui corp ii modifica in permanenta traiectoria obligandu-l sa evolueze pe o traiectorie circulara.

Obs: Forta centripeta nu este un nou tip de forta. Orice forta, din cele invatate poate juca la un moment dat rolul de forta centripeta.

Lucrul mecanic efectuat de o forta constanta al carei punct de aplicatie se deplaseaza rectiliniu pe distanta d, este definit ca produsul scalar dintre vectorul forta si vectorul deplasare.

Lucrul mecanic al fortei de greutate nu depinde de drumul urmat, ci numai de pozitia initiala si finala a corpului (si de diferenta de nivel h dintre cele doua pozitii). O forta al carei lucru mecanic nu dpeinde de drumul urmat, depinzand numai de pozitia corpului,se numeste forta conservativa (ex: G,Fe,Felectrostatica, Ff nu este forta conservativa).

Spunem despre un sistem fizic ca poseda energie mecanica intr-o anumita stare a sa daca fara interactiuni din exterior poate parasi acea stare, evoluand catre alta, in timpul acestei transformari actionand, adica efectuand lucru mecanic.

Un corp ce poseda intr-o anumita stare energie poate efectua lucru mecanic si ca urmare energie lui scade. Daca asupra unui corp se efectueaza lucru mecanic energie lui creste. Variatia energiei mecanice a unui sistem fizic intre doua stari depinde numai de starea initiala si starea finala a sistemului (nu depinde de transformarea ce conduce de la o stare la alta).

Variatia energiei cinetice al unui punct material in raport cu un sistem de referinta inertial este egala cu lucrul mecanic al tuturor fortelor care au actionat in timpul acestei variatii.

Intr-un camp de forte conservatice, energia potentiala a sistemului intr-o anumita stare este egala cu lucrul mecanic efercuat de forta conservativa pentru a aduce sistemul in starea de energie nula.

Variatia energiei potentiale a unui sistem intre doua stari date este egala cu lucrul mecanic al fortelor conservative ce au actionat asupra sistemului luat cu semn schimbat.

Intr-un sistem fizic izolat, intre partile caruia au loc numai interactiuni conservative energia mecanica a sistemului ramane constanta in orice stare in care evolueaza sistemul.

Impulsul este o masura a efortului depus pentru schimbarea starii de miscare.

Pentru un punct material izolat (asupra lui nu actioneaza nici o forta sau suma fortelor este nula) rezulta variatia impulsului material se conserva.

Daca rezultanta fortelor externe ce actioneaza asupra unui sistem de doua puncte materiale este nula, impulsul total al sistemului se conserva

Powered by https://www.preferatele.com/

cel mai tare site cu referate





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



});

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3582
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved