| CATEGORII DOCUMENTE |
| Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
| Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
| Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Wilhelm Steintz a dezvoltat o metodǎ total deosebitǎ pentru aprecierea pozitionalǎ. El a defalcat mai intai pozitia in elemente separate, pe care apoi le-a supus unei analize independente. Aceasta reprezenta pentru el baza aprecierii pozitionale. In functie de aceastǎ apreciere, el elabora mai departe planul de joc.
In secolul al XX-lea aceastǎ metodǎ a primului campion mondial a fost perfectionatǎ de generatii de sahisti si practicieni. Ca rezultat al acesteia, au fost treptat formulate sapte puncte de vedere generale de apreciere, care ar putea fi puse la baza analizǎrii oricǎrei pozitii dorite:
raportul material de forte;
prezenta amenintǎrilor nemijlocite;
pozitia regilor (expunerea lor);
stǎpanirea liniilor deschise;
structura pionilor, campuri slabe si tari;
centrul si spatiul;
dezvoltarea si amplasamentul figurilor;
Prin intermediul acestor sapte criterii, sahistul comparǎ posibilitǎtile sale cu cele ale adversarului, apreciazǎ pozitia si deduce planul de joc. Dupǎ aceasta cautǎ mutǎrile concrete si abia atunci incepe calculul variantelor.
In capitolele 3-7, vom privi amǎnuntit fiecare din aceste sapte criterii de apreciere. Pentru inceput vrem insǎ sǎ ne ocupǎm cu folosirea lor practicǎ in aprecierea pozitiei.
Prima etapǎ a aprecierii pozitionale constǎ in aceea cǎ se evalueazǎ pozitiile ambelor pǎrti si se comparǎ cu cele sapte criterii enuntate.
|
|
Winter-Alehin |
Analizǎ comparativǎ
Pe tablǎ domneste egalitatea materialǎ;
Amenintǎri periculoase nu existǎ;
Pozitia regilor nu are o influentǎ esentialǎ asupra aprecierii pozitionale, pentru cǎ ambii regi nu pot fi atacati, deocamdatǎ. In perspectivǎ, pozitia regelui alb poate fi apreciatǎ ca ceva mai rea, cǎci mutarea c2-c3 reprezintǎ pentru moment o slǎbiciune;
Singura magistralǎ deschisǎ in aceastǎ pozitie este coloana e. Ea incǎ nu este ocupatǎ de nici una din pǎrti, dar negrul ar putea sǎ fie mai devreme capabil sǎ ia sub control;
Albul controleazǎ campurile tari c5 si e5, iar negrul pe cele de la c4 si e4. Albul are slǎbiciuni pe flancul damei, negrul pe flancul regelui;
Ambele pǎrti stǎpanesc in mǎsurǎ aproximativ egalǎ centrul si nici una nu dispune de mai mult spatiu;
Amplasamentul figurilor este aproximativ simetric si, in prezent, nu este avantajos pentru nici una din pǎrti.
Concluzie generalǎ: pozitia este aproximativ egalǎ. Negrul dispune de avantajul minim cǎ poate ocupa mai devreme coloana deschisǎ e.
16.Thf1 h5!
Negrul putea preintampina amenintarea albului f4-f5 doar cu mutarea din text.
Calcularea concretǎ a variantelor a arǎtat cǎ acum, in cazul 17.f5 h4 18.f6 Cg8 19.Ch1 Te8, urmat de Te6, albul pierde pionul f6. Cu aceasta intentiile albului ar fi impiedicate si el trebuie sǎ caute o altǎ cale.
17.Cg1 h4 18.C3e2 Cf5 19.Cf3 f6
Negrul ia sub control centrul si pregǎteste ocuparea coloanei e.
20.Ch2
Dovada si urmarea unei aprecieri false a pozitiei. Era neapǎrat necesarǎ 'opozitia' pe coloana e.
20...Tde8 21.Nd2 Te6 22.Cg4 The8 23.Tde1 T8e7
Negrul a ocupat definitiv coloana e. Dama este asezatǎ in spatele turnurilor si, prin aceasta, presiunea pe coloana e actioneazǎ la maxim.
24.Rd1 De8 25.Df3 Ca5!
|
|
Doar zece mutǎri s-au fǎcut de la diagrama precedentǎ si, dintr-o situatie egalǎ, s-a ajuns la o pozitie castigǎtoare pentru negru. Cauzele trebuie cǎutate in aprecierea falsǎ a pozitiei de conducǎtorul pieselor albe. El a subapreciat importanta coloanei deschise e si - cu manevra infructoasǎ Ch2-g4 - a pierdut doar timpul. Aprecierea pozitionalǎ falsǎ a dus in final si la elaborarea unui plan de joc eronat. |
In loc de 16.Thf1, trebuia cu 16.The1 sǎ ducǎ lupta pentru coloana e, ceea ce - dupǎ Cf1, Nd2 si Cf3 - ar fi condus la un joc egal.
Acum nu se poate juca 26.Dxd5, din cauza 26.Txe2! 27.Txe2 Txe2 28.Dxa5 Cg3 29.Tf3 De4! cu atac irezistibil pentru negru.
26.b3 Cc4!
Pentru ca luarea calului ar fi fost evident rea pentru alb, din cauza 27.Da4+ 28.Rc1 Na3+ 29.Rb1 Tb6+, calul pǎtrunde acum la e3 si asigurǎ negrului avantaj pozitional decisiv. Albul a cedat dupǎ mutarea a 39-a.
Capablanca - Alehin
Meci Campionat Mondial - 1927
|
|
Analizǎ comparativǎ 1. Pe tablǎ domneste echilibrul material; 2. Nu existǎ amenintǎri concrete; 3. Regii sunt apǎrati sigur, pozitiile lor nu influenteazǎ aprecierea pozitionalǎ; 4. Cele douǎ coloane deschise sunt controlate de ambele pǎrti; |
5. Structura pionilor este simetricǎ. Prin aceasta, ambii parteneri stǎpanesc campuri de mijloc puternice - albul, d4 si c5, negrul, d5 si c4;
6. In centru posibilitǎtile celor doi jucǎtori pot fi apreciate ca aproximativ egale;
7.Figurile grele sunt ordonate simetric. Albul dispune de cai ceva mai activi, negrul,in schimb, de nebuni ceva mai activi.
Concluzie generalǎ
Pozitia oferǎ ambelor pǎrti cam aceleasi sanse. In cazul jocului corect, partida ar trebui sǎ se termine remizǎ. De aceea, nǎzuinta celor doi concurenti este orientatǎ spre ocuparea campurilor cheie c5 si c4.
Negrul este deja gata pentru manevra Cd7-e5-c4 sau Cd7-b6-c4, totusi albul ar trebui sǎ gǎseascǎ posibilitǎti de echilibrare a jocului.
16.Ng3
Acesta impiedicǎ doar manevra unui cal. Prin Cd4-b3-a5 puteau fi neutralizati amandoi.
16.Cb6 17.Db3 Cfd5
Lupta se duce pentru campul c4. Dupǎ schimbul 18.Cxd5 Nxd5, nebunul ar cǎpǎta posibilitatea sǎ controleze acest camp important. In afarǎ de aceasta, negrul a creat acum amenintarea pozitionalǎ 18.Cxc3 19.Txc3 Nd5 2O.Db2 Txc3 21.Dxc3 Da8, urmat de 22.Tc8, prin care s-ar cuceri diagonala mare si coloana c.
18.Nf3 Tc4!
|
|
In comparatie cu pozitia initialǎ, s-au schimbat multe in avantajul negrului. Figurile sale au cucerit puncte puternice si un schimb la d5 ii dǎ posibilitatea sǎ ocupe repede coloana deschisǎ c. Albul trebuie acum sǎ se intoarcǎ cu nebunul la e2. 19.Ce4 Dc8 20.Txc4 Aceasta constituie deja o gresealǎ serioasǎ. Prin 20.Db2 lupta pentru verticala c ar fi trebuit continuatǎ. |
20.Cxc4 21.Tc1 Da8!
Se amenininta 22.Cxb4 sau 22.Cdxe3
22.Cc3 Tc8 23.Cxd5 Nxd5 24.Nxd5 Dxd5
Avantajul negrului se cristalizeazǎ tot mai clar. Se amenintǎ castig de spatiu prin 25.e5.
25.a4 Nf6 26.Cf3 Nb2!
Pentru aprecierea pozitionalǎ concretǎ, deja acum pozitia regilor joacǎ un rol important. Spre deosebire de cel alb, regele negru a deschis o 'ferestruicǎ', de aceea, la 27.Tb1 este deja posibil 27..Ca3!, in timp ce 27.Td1 pierde un pion din cauza 27. bxa 28.Dxa4 Cb6 29.Txd5 Cxa4 30.Td1 Cc3 31.Te1 Tc4
27.Te1 Td8 28.ab ab 29.h3 e5 30.Tb1 e4 31.Cd4 Nxd4 32.Td1 Cxe3. Albul cedeazǎ.
Fischer-Larsen
Palma de Mallorca 1970
|
|
Analizǎ comparativǎ Pe tablǎ domneste egalitatea materialǎ; Nu existǎ amenintǎri concrete; Ambii regi sunt incǎ in afara pericolului, desi prin rocadele opuse este deja programat un atac de pioni; Albul exercitǎ presiune pe coloana semi-deschisǎ d, iar negrul pe cea semideschisǎ c; |
Negrul are un pion slab la d6. El ar trebui de aceea sǎ pregǎteascǎ ocuparea campului slab c4 din tabǎra albului;
Albul are mai mult spatiu, iar in centru stǎ ceva mai activ;
Figurile celor douǎ pǎrti sunt ordonate aproape egal, totusi negrul trebuie sǎ se ocupe de dezvoltarea nebunului din c8.
Concluzie generalǎ: pozitia este oarecum in echilibru dinamic; micul avantaj de spatiu permite albului sǎ dezvolte un plan activ. Acesta, care se bazeazǎ pe o apreciere corespunzǎtoare a situatiei (pozitia regilor), ar trebui sǎ constea dintr-un joc combinat pe flancul regelui si in centru (punctul slab d6).
Ar fi posibil urmǎtorul curs al partidei:
12.g5 Cc5 13.Dh5 Albul organizeazǎ un asalt de figuri si pioni impotriva citadelei adverse. 13..Td8. Fireste, aceastǎ mutare nu este neapǎrat necesarǎ.
Aici analizǎm doar o variantǎ posibilǎ. 14.Cf5! Cxb3+ (14..exf pierde din cauza 15.Nxf7+ Rf8 16.g6 hg 17.Nxg6) 15.cb! ef 16.Cd5 Dd7.(La 16..Da5 este neplǎcut 17.a4!, in timp ce 16.Db8 duce la pierdere: 17. Thg1 fe 18.Cf6+ gf 19. gf+ Rf8 20. Tg8+) 17. Thg1 De6 18.e5!
Nici acum, nici la mutarea urmǎtoare, nu este avantajos pentru alb Cc7, cǎci, dupǎ Dxe4 si f5-f4, negrul are la dispozitie amenintǎrile periculoase Nc8-f5 si Cc6-b4.
18..Cxe5 (La 18.de ar urma totusi 19.Cc7.
De asemenea, 18..Dxe5 este dezavantajos pentru negru din cauza 19.Nf4 si 20.Cc7) 19.Nb6, cǎci nu i-ar fi usor acum sǎ respingǎ toate amenintǎrile albului.
Fischer a ales insǎ in partidǎ un plan mai putin spectaculos. Asaltul pionilor sǎi pe flancul regelui de-abia dacǎ promitea vreun succes, cǎci negrul nu avea slǎbiciuni in structura pionilor si dispunea de un centru suficient de intǎrit. In partidǎ a urmat:
12.h4 Cc5 13.g5 b5 14.f3 Nd7 15.Dg2 b4 16.Cce2 Cxb3+ 17.ab a5 18.g6 fg 19.h5 Cxd4 20.Cxd4 g5! (Negrul invarte frigǎruia!) 21.Nxg5 Nxg5+ 22.Dxg5 h6 23.Dg4 Tf7 24.Thg1 a4 25.ba e5! 26.Ce6 Dc4! etc.
Exemplele prezentate dovedesc cǎ si pentru jucǎtorii de superclasǎ aprecierea pozitionalǎ corectǎ este un factor serios in drumul spre obtinerea victoriei.
In orice situatie aprecierea pozitionalǎ obiectivǎ, in vedere alegerii unui plan (de atac sau de apǎrare), joacǎ un rol decisiv. Desi in mod obisnuit pozitiile nu se repetǎ si se deosebesc mereu prin specificitate, existǎ anumite principii pentru deducerea unui plan in diferite momente.
Dacǎ se are avantaj de dezvoltare, trebuie sǎ se incerce sǎ se impiedice adversarul sǎ-si mobilizeze fortele. Dupǎ posibilitǎti, ar trebui sǎ se aleagǎ mutǎrile care contin amenintǎri concrete si il forteazǎ pe adversar sǎ consume timp pentru respingerea lor. Adesea, aceste mutǎri sunt impletite cu rǎsturnǎri tactice, prin care jocul se deschide rapid si se pǎtrunde adanc in dispozitivul regelui advers.
Smaslov-Kottnauer
|
|
Greselile din deschidere au dus la o intarziere in dezvoltarea negrului cu douǎ tempouri: Ne7 si 0-0. Dacǎ se reuseste, fǎrǎ concesii mai mari, sǎ se facǎ si aceste douǎ mutǎri, pozitia ar fi egalatǎ. De aceea, albul initiazǎ o luptǎ pentru timp si incearcǎ cu fiecare mutare sǎ ameninte ceva. 13.e5! Cxe5 14.Nxb7 Txb715.Dxa6 Db8 |
16.Cc6 Cxc6 17.Dxc6+ Cd7 18.Cc5! ! dc
La 18..Ta7 ar urma 19.Cxd7 Txd7 20.Ta8
19.Nf4! Nd6 (sau 19..Dxf4 20.Dc8+ Re7 21.Dxb7 Rf6 22.Txd7 cu castig) 20.Nxd6 Tb6 21.Dxd7+!
Negrul a cedat. El nu a reusit sǎ execute mutǎrile de dezvoltare necesare.
Larsen-Spasski
Belgrad 1970
|
|
Jocul inexact in deschidere a fost si in aceastǎ partidǎ cauza intarzierii dezvoltǎrii albului, cǎruia ii lipsesc douå tempouri: Cc3 si 0-0. La fel ca si in exemplul precedent, si aici negrul capǎtǎ avantaj pentru cǎ amenintǎ cu fiecare mutare ceva, nelǎsand adversarului rǎgazul sǎ rǎsufle si sǎ-si termine dezvoltarea. 10..Cg4 |
Pentru 11.Cc3 este deja prea tarziu: 11..Dh4+ 12.g3 Dh3
11.g3 h5 (Acum albul trebuie så facǎ ceva contra amenintǎrii 12..h4) 12.h3 h4! 13.hg hg 14.Tg1 Th1! ! 15.Txh1 g2 16.Tf1 Dh4+ si negrul a castigat.
Cel care stǎ mai rǎu cautǎ adesea salvarea in complicatii tactice. Regula de bazǎ in pozitiile mai rele sunǎ astfel: marsului inainte al figurilor atacatoare ale adversarului ii trebuie opusǎ o rezistentǎ maximǎ, forta sa de soc trebuie temperatǎ. O metodǎ potrivitǎ pentru aceasta constǎ in simplificarea pozitiei prin schimbul figurilor atacatoare. Dacǎ forta de atac a inamicului este opritǎ, nu trebuie in nici un caz uitat cǎ cea mai bunǎ apǎrare este atacul!.
|
|
Negrul dispune de un pion in plus, pentru care albul nu are nici un fel de compensatie. Un plan de perspectivǎ pentru negru constǎ in desfǎsurarea initiativei in centru si pe flancul damei, prin Nc5 si apoi Nd4 (respectiv Nb6), si in inaintarea pionilor sǎi. Planul de apǎrare al albului prevede indepǎrtarea figurilor adverse de pe flancul damei. |
27.Th7 Tf8 (mai bine era 27.Nc5, urmat de 28.Td7) 28.Nf4 Dd8 29.Nd3 Th8 30.Txh8
Desigur, nu mergea 30.Txf7, din cauza 30.De8
30.Dxh8 31.Da5!
Dama neagrǎ a fost atrasǎ pe flancul regelui, albul, dimpotrivǎ, organizeazǎ cat mai rapid posibil contrajocul pe aripa damei. La 31.Rb7, urmeazǎ acum 32.Nxb5! cb 33.Dxb5+ Rc7 34.Da5+ Rc8 35.Dxa7, cu contrasanse reale.
31.Dh1+ 32.Ra2 Dxf3 33.Da6+ Rb8 34.Dxc6! Dxf4 35.Nxb5 Dxe5 36.De8+ Rb7 37.Dc6+.
Jumǎtatea de punct a fost salvatǎ, cǎci albul are sah etern.
Taimanov-Uhlmann
Belgrad 1970
|
|
Albul tocmai a jucat aici 19.Ng3, dupǎ care negrul nu mai poate evita pierderea pionului. 19.Td8 20.de Nxe5 21.Nd5 De7 22.Dxf7+ Dxf7 23.Nxf7+ Rxf7 24. Nxe5 Tb7 25.Nf4 Te8 26.f3 (intentioneazǎ sǎ pǎstreze avantajul cu 27.e4) 26.c4! |
La prima vedere, aceasta aratǎ a deznǎdejde, cǎci albul poate castiga, nepedepsit, acest pion. Dupǎ 27.Td4, inaintarea 27.b5 ar fi rea din cauza 28.ab si albul ar ocupa coloana a. In pofida tuturor, 26.c4 este o mutare rafinatǎ, care-l deturneazǎ pe alb de la planul sǎu initial corect.
27.Td4 Cc5 28.Txc4 Ne6 29.Tb4 a5 3O.Tb2 Nd7 31.Tba2 Cb3 32.Td1 Cc5 33.Td4 Ce6 34.Tc4 g5
Intr-adevǎr, albul a castigat al doilea pion, in schimb colaborarea armonioasǎ a figurilor sale a fost deranjatǎ in mod considerabil.
35.Nd6 Cc5 36.Cd4 (la 36.Nxc5 negrul are timp pentru 36.Ne6!) 36.Cxa4! 37.Tcxa4 Nxa4 38.Txa4 Txe3 39.Cb5 Te1+ 40.Rf2 Tb1 41.c4
Negrul a reusit sǎ destabilizeze situatia de pe tablǎ, de aceea nu lipsesc mutǎrile imprecise. Mai bine ar fi fost 41.Cd4.
41.Td7 42.Ne5 Td2+ 43.Re3
Deja aici albul ar fi putut sǎ calce usor pe de lǎturi: 43.Rg3 Tg1 44.Rg4 Rg6 si regele sǎu este incercuit.
43.Txg2 44.Re4 Tb4!
Prin formarea pionului liber negrul si-a asigurat contrasanse. Partida s-a terminat nedecis dupǎ 64 de mutǎri.
2.2.3. In pozitii egale
Aici lupta are un caracter deosebit. In mod obisnuit, la inceput decurge linistit, cǎci o neatentie poate strica totul. Ambele pǎrti incearcǎ, inainte de toate, prin manevre lungi, sǎ evite slǎbiciunile in propria tabǎrǎ si, dimpotrivǎ, sǎ-i provoace adversarului astfel de slǎbiciuni.
Alehin-Feigin
Kemeri 1937
|
|
Ambele pǎrti au depǎsit problemele de deschidere si dispun de sanse aproximativ egale. Nici unul din parteneri nu are slǎbiciuni evidente, de aici derivǎ si planul ambelor tabere: prin manevre iscusite trebuie incercat sǎ se creeze slǎbiciuni adversarului sau sǎ se deranjeze armonia in desfǎsurarea fortelor acestuia. |
15.Tfe1 Dd7 16.Nh2 Cfd5 17.Ce2 Tfd8 18.Cf4 Nf5
O mǎruntǎ inexactitate, care permite albului o micǎ imbunǎtǎtire a pozitiei sale. Mai exact ar fi fost 18.Cxf4 19.Dxf4 Cd5, urmat de 20.b5, si negrul ar mentine jocul in echilibru.
19.Cxd5 Cxd5 20.Nc4! Ne6 21.a4 Tac8 22.Nb3 Dc7 23.a5
Manevrele negrului par - probabil - intamplǎtoare, albul, dimpotrivǎ, si-a subordonat intreaga sa activitate ideii principale susmentionate. Prin aceasta a reusit sǎ-si stramtoreze intrucatva adversarul.
23.Dd7 24.Na4 De7 25.Ng3 Tc7 26.Nb3 Dd7 27.Nh4 Tb8 28.Na4 Dc8 29.Tac1
Albul a obtinut un alt avantaj. Figurile grele ale negrului au pǎrǎsit liniile centrale si turnul sǎu din b8 stǎ destul de nefericit. Cu toate acestea, jucand 29.b5, negrul ar mai fi putut sǎ obtinǎ echilibrul.
29.Tc4 30.Ng3 Nf8 31.h4
Albul foloseste imprejurarea cǎ figurile negrului au fost retrase de pe flancul regelui si incepe un joc indreptat impotriva suveranului advers.
31.Cf6 32.Nb3 Txc1 33.Txc1 Dd7
Inainte de toate, regele este in sigurantǎ, totusi albul a obtinut mai departe superioritate: a luat sub control coloana c, iar campul b6 este slab.
34.d5 Nf5 35.Db4 Ne4 36.Dd4! Df5 37.Cd2 Nxd5 38.Nxd5 Cxd5 39.Ce4 Ng7 (se amenin¡a 40.Dxd5 40.Cxd6 De6 41.Dd2 Cf6 42.Dc2 b6 43.Dc7 Cd7 44.Cxf7 Tf8 45.Cd8 Df6 46.Td1
Negrul a cedat. Desi, la o primǎ privire, manevrele albului nu aveau un caracter evident fortat si negrul nu a comis nici o gresealǎ grosolanǎ, albul a obtinut avantaj mare si, in final, victoria.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2712
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
