Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Argumenteaza caracterul romantic al unei poezii studiate, apartinand lui Mihai Eminescu

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic


Argumenteaza caracterul romantic al unei poezii studiate, apartinand lui Mihai Eminescu

Romantismul apare ca o reactie la clasicism la sfarsitul secolului al XVIII-lea in Anglia si in Germania. In secolul al XIX-lea se manifesta in Franta, dupa care se extinde in aproape toate tarile lumii.

Romanticii abordeaza teme specifice ca : “iubirea si natura”, “conditia nefericita a omului de geniu intr-o lume superficiala”, “istoria nationala” etc.

Dintre motivele romantice preferate se pot enumera misterul, inserarea, noaptea, luna, codrul si starea de visare.

De asemenea apar noi specii literare cum sunt drama romantica, meditatia, poemul filozofic, nuvela istorica etc.

Adesea romanticii folosesc folclorul, inclusiv lexicul popular in realizarea unor opere care sa valorifice filonul (zacamant) autohton.

In operele romantice primeaza subiectivismul, pasiunea, fantezia. Se foloseste antiteza in structura poeziei si in conceperea personajelor.

Eroul romantic are calitati exceptionale si evolueaza in situatii deosebite.

Poezia “Sara pe deal” de Mihai Eminescu este o idila cu puternice note de pastel, o creatie romantica.

„Sara pe deal” face parte din prima etapa a poeziei erotice eminesciene, aceea a idealului de iubire in armonie cu natura ocrotitoare.

Titlul anunta elemente de pastel, sugerand locul si timpul in care urmeaza sa se desfasoare episodul.

Tema poeziei, specific romantica, o constituie aspiratia pentru dragostea ideala, imaginata in cadru rustic.




In primele patru strofe predomina descrierile de natura terestra si cosmica; in ultimele doua strofe se intensifica elementele de idila, finalul fiind impresionant prin valoarea absoluta pe care o are iubirea. In numele acesteia poetul este gata sa se sacrifice: „Astfel de noapte bogata/ Cine pe ea n-ar da viata lui toata?”. Aceasta idee a sacrificiului suprem in numele unui ideal este una profund romantica. La fel, si Luceafarul doreste sa renunte la nemurire pentru a cunoaste iubirea.

In afara de relatia iubire – natura, se remarca impletirea elementelor terestru si cosmic. Se poate considera ca planurile terestru si cosmic sunt termenii unei antiteze. Scriitorii romantici utilizeaza adesea tehnica antitezei in constructia operelor.

Relatia dintre spatiul terestru si cel cosmic prezinta metaforic aspiratia omului catre iubire ca sentiment absolut. Spatiul terestru, un cadru mitic (atmosfera specific romantica), pare sa se deplaseze spre nemarginirile cerului: „Sara pe deal buciumul suna cu jale/ Turmele-l urc, stele le scapara-n cale”; „Stresine vechi casele-n luna ridica”.

Poetul valorifica in aceasta poezie in spirit romantic si limbajul popular. Astfel, Eminescu realizeaza o comparatie care cuprinde o sintagma specifica: “Sufletul meu arde-n iubire ca para”.

Dintre motivele specific romantice cuprinse in acest text, pot fi enumerate “luna”, “inserarea”, “stelele” si starea de visare in asteptarea iubitei (“Langa salcam sta-vom noi noaptea intreaga/ Ore intregi spune-ti-voi cat imi esti draga!”

Prozodia textului este deosebita prin masura de 12 silabe si ritmul alcatuit dintr-o succesiune de coriamb, doi dactili si un troheu. Rima este pereche si feminina. Aceste elemente confera versurilor delicatete si solemnitate.


loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1276
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2018 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site