Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CAMIL PETRESCU JOCUL IELELOR

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Opinii privind formarea si evolutia limbii romane
SCOALA ARDELEANA
SCRIE UN ESEU DE 2 – 3 PAGINI, IN CARE SA PREZINTI TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME, REFLECTATE INTR-UN TEXT POETIC STUDIAT, APARTINAND LUI TUDOR ARGHEZI
Conditiile istorico-sociale in care s-au format limba romana si poporul roman
SCRIE UN ESEU DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE RELATIILE DINTRE DOUA PERSONAJE ALE UNUI TEXT NARATIV STUDIAT, APARTINAND LUI CAMIL PETRESCU
Rolul lui Titu Maiorescu in impunerea unei noii directii in literatura romana
Ilustreaza conceptul operational narator omniscient, prin referire la un text narativ studiat
LUCEAFARUL
SCRIE UN ESEU DE 2 - 3 PAGINI, DESPRE TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME INTR-UN TEXT POETIC STUDIAT/ IN TEXTE POETICE STUDIATE, CARE APARTIN LUI G. BACOVIA
Calea magului - Deepak Chopra

TERMENI importanti pentru acest document

: tema si viziunea despre lume jocul ielelor : viziunea despre lume jocul ielelor : jocul ielelor scene semnificative : Jocul ielelor structura si compozitie :

CAMIL PETRESCU JOCUL IELELOR

Context literar. Exegetii au inclus piesele lui Camil Petrescu in clasa teatrului de idei, initiat de Henrik Ibsen, imbogatit si diversificat prin contributia lui Friedrich Durrenmatt, Jean Paul Sartre, Albert Camus,   George   Bernard   Shaw,   Bertolt   Brecht.   Din   aceasta perspectiva, in Jocul Ielelor drama personajelor rezulta din confruntarea ideilor cu viata, confruntare procustiana care tradeaza o nepotrivire flagranta.

Dar Jocul ielelor a fost considerata si o drama a absolutului. in iubire si in justitie, Gelu Ruscanu cauta absolutul, din imaginea tatalui el isi face.un model absolut, aceasta raportare determinand o serie de conflicte la nivelul constiintei. Cauzalitatea dramatica este inerenta constiintei si personajul se lupta, in primul rand, cu datele interioare ale constiintei sale. in plus, chiar autorul mentioneaza intr-o nota care insoteste textul: „Lucrarea care urmeaza nu vrea sa fie decat acest lucru contradictoriu, ca o drama a absolutului', iar in Addenda la Falsul tratat el dezvolta si descrie conceptul alaturi de alte elemente fundamentale ale ideologiei sale literare (substantialism, autenticitate, anticalofilie).

Specificul speciei. Drama de idei, drama substantial ista, inspirat' de doctrina filozofica bergsoniana, sau drama a absolutului, in viziunea criticii liteWe, Jocul Ielelor poate fi privita si ca o drama a cunoasterii, responsabilitatii si luciditatii. Laitmotivului operei („Cat luciditate atata existenta si deci atata drama') i se opune tema complicitatii, a compromisului. Martor al crimei lui Sinesti, al uciderii lente a lui Petre Boruga, al asasinarii prin mizerie a familiei pianistului Lipovici. Gelu Ruscanu ajunge prin tacere complice. Datorita complicitatii, tulburat de luciditate si de sentimentul responsabilitatii, el se sinucide.

Titlul piesei este inspirat de mitul autohton al ielelor, fecioare frumoase, dar neinduratoare, care apar noaptea in locuri izolate si care se razbuna pe cei care le privesc jocul, schilodindu-i.

in aceasta drama „cel care vede ideile', omul subjugat de absolut, este pedepsit ca si cand ar fi zarit, fara voie, jocul ielelor. in actul III, tabloul XII, scena I, Gelu Ruscanu, la observatia lui Penciulescu („Nu mai e nimic de facut cu el. S-a destramat hora ielelor. E omul care a vazut idei'), marturiseste esecul aspiratiei sale spre absolut: „Jocul ielelor? Lin joc si eu sunt victima acestui joc victima acestui negot de idei!'.

Subiectul

Actul I. Gelu Ruscanu, directorul ziarului socialist „Dreptatea sociala' si un impatimit al ideii de dreptate absoluta, desfasoara in presa o campanie impotriva lui Serban Sinesti, ministru al justitiei. Personajul se afla in posesia unei scrisori de dragoste, primita de la Maria Sinesti in care aceasta ii dezvaluie faptul ca sotul ei a asasinat-o pe batrana doamna Manetti, pentru a-si insusi un milion de lei de aur.

Actul II. Afland ca Gelu Ruscanu intentioneaza sa publice scrisoarea care l-ar fi distrus definitiv pe sotul ei, dar ar fi discreditat-o si pe ea,

Maria incearca sa-si convinga barbatul sa demisioneze. Serban Sinesti are insa mijloacele sale pentru a impiedica denigrarea sa in presa:

Irina Romescu, cea care l-a crescut pe Gelu Ruscanu, intervine prima pe langa acesta pentru a pune capat atacurilor impotriva lui Sinesti. Ea ii dezvaluie nepotului un amanunt din trecut. Tatal lui Gelu Ruscanu, Grigore Ruscanu, avocat si om politic, delapidase cu ani in urma, o suma de bani, pentru a scapa de o datorie facuta la jocul de carti. in aceasta situatie Sinesti a fost cel care a salvat reputatia vinovatului, acoperind suma lipsa din banii lui. Desi zguduit de aflarea acestei vesti, Gelu nu renunta totusi la ideea tiparirii probei compromitatoare.

Actul III. Un impact deosebit asupra lui are insa vizita pe care i-o face la redactie Serban Saru-Sinesti. Acesta-i arata scrisoarea de sinucigas a lui Grigore Ruscanu. Tatal lui Gelu Ruscanu nu murise intr-un accident de vanatoare, cum stia tanarul, ci se impuscase cu revolverul pe care i-l trimisese, in chip de adio, iubita sa, o actrita vulgara.

Confruntarea lui Ruscanu cu Sinesti constituie punctul culminant al dramei. Din acuzat, ministrul devine acuzator, el ii demonteaza sistematic lui Gelu toate incriminarile, demonstrandu-i ineficienta juridica a actiunii sale.

Profund afectat de ceea ce aflase, de surparea imaginii ideale pe care si-o construise despre tatal sau, vulnerabil in fata perfidiei si caracterului diabolic al lui Sinesti, incapabil sa-l respinga, dar si sa accepte vinovatia femeii pe care a iubit-o, Maria Sinesti, si pe care a impins-o spre adulter, Gelu Ruscanu se sinucide.

Caracterizarea personajelor. Tipuri si relatiile dintre ele

Gelu Ruscanu. Spirit neocratic, insetat de absolut, personaj dramatic cu o constiinta tensionata, Gelu Ruscanu crede in utopia unei lumi perfecte, in dreptatea care este ,, una pentru toata lumea si toate timpurile' si intr-o iubire „care este eterna'. Pentru ca nu reuseste sa, impace in sufletul sau o serie de contradictii etice, afective si familiale, se sinucide.

EI trebuie sa decida daca publica sau nu o scrisoare, daca salveaza sau nu astfel ideea de justitie. insa aceasta decizie implica si raspunsul la alte dileme morale: sa o expuna pe Maria unui scandal public cu efecte dezastruoase asupra ei; sa renunte la datoria morala pe care o are fata de Sinesti fiindca acesta contribuise la mentinerea reputatiei tatalui sau pe care-l idolatriza; sa asiste neputincios la actul de nedreptate ce i se facea lui Petre Boruga, insemnat luptator al muncitorimii, aflat in inchisoare?

Credinta in absolut il lasa pe erou descoperit in fata imperfectiunii vietii si realitatii pe care le masoara dupa un tipar ideal. Hybris-u

nemasurat il conduce spre moarte, vorbele prietenului sau Praida, in finalul piesei, sunand ca o ssntinta care justifica destinul tragic al personajului: „A mut trufia sa judece totul'.

Praida. Activist cu experienta, raisonneur al presei, Praida crede in dreptate, dar nu in sensul ei absolut: „Si noi pretuim ideile. Dar le cunoastem intelesul. Ideile sunt asa ca Steaua Polara, sa mearga oamenii spre ele, cand au carmaci bun dar nimeni nu s-a gandii vreodata sa ancoreze in Steaua Polara'.

Maria Sinesti. Casatorita cu un sot pe care il uraste, ea il iubeste pe Gelu Ruscanu, dar cocheteaza cu un altul, pierzand increderea acestuia. Nesigura, anxioasa, ea are sentimentul desertaciunii existentei: „Nu e frumusete pe lume nu e nici un sprijin'.

Este constienta de dualitatea ei funciara: ,, Gandesc uneori in mine doua fiinte: una josnica, marginita si lase si totusi e in mine o fiinta care sufera, care plange care sangereaza pentru toate josniciile celeilalte'.

Serban Saru-Sinesti. Suflet tare, pentru care puterea reprezinta idealul suprem („Nu stii ce puternic este sentimentul superioritatii cand stii lucruri pe care cei interesati cred ca nu le stii'), Serban Sinesti este un patron al justitiei care nu ezita sa nesocoteasca imperativul dreptatii.

Grigore Ruscanu. Desi absent de pe scena, este un personaj important al dramei. Model absolut pentru fiul sau, care are o structura interioara asemanatoare, el se caracterizeaza prin aceeasi ,,nebunie a absolutului'. Este evocat de Nasianu, lrena si Sinesti, portretul sau fiind realizat in maniera camilpetresciana, printr-o suma de contradictii: „bun spadasin, stralucit orator', „foarte orgolios si foarte irascibil', ,,un om neasemanat', ,,era de o inspaimantatoare inteligenta, „pre marea lui inteligenta il paraliza'.

Structura - compozitie. Piesa Jocul Ielelor este alcatuita din trei acte, divizate insa in multe scene si tablouri, cu numeroase episoade periferice, gratuite si cu personaje cu simplu rol de figurant. Astfel, autorul pastreaza topografia complicata a teatrului clasic, dar renunta la crearea unor caractere, in favoarea realizarii unor individualitati puternice, prin sugerarea framantarilor ce au loc la nivelul constiintelor.

Didascaliile extrem de bogate in sugestii de atmosfera, dar si in elemente de analiza psihologica, transforma piesele lui Camil Petrescu in piese de lectura, de biblioteca. Caracterizarea personajelor se produce mai ales prin intermediul acestor lungi indicatii parantetice, care fixeaza totodata si datele de baza ale conflictului.

Receptare critica

„()   la  Camil   Petrescu  avem   de-a  face  cu  un  «teatru  de

semnificatii» in care dramatismul sta in descoperirea semnificatiei fiecarui gest si in confruntarea ei cu semnificatiile asteptate si dorite. Pentru personajul unui astfel de teatru, in care tragedia se declanseaza nu din intensitatea sau irevocabilitatea evenimentelor exterioare, ci exclusiv din confruntari de constiinta, datul aprioric fundamental este trairea prin intelect'.

(Roxana Sorescu, Postfata la Camil Petrescu, Jocul Ielelor)

„Urmand scoala lui Ibsen, unde temele fundamentale au fost inlocuite cu conflicte problematice. Camil Petrescu deduce situatiile personale din idei sociale, de care eroii teatrului sau sunt tinuti sa ia act'.

(Ion Negoitescu, Istoria literaturii romane)

Fragment semnificativ comentat

,, Praida (cit totul nedumerit): Te-a tulburat anume, descoperirea ca tatal dumitale s-a sinucis? Ca n-a fost un simplu accident asa cum credeai? larta-ma, dar nu vad nici o deosebire.

Gelu: E deosebirea de la traire la constiinta Adica totul drama Cata luciditate atata existenta si deci atata drama. Viata lui a fost o drama. De unde stiu asta? Fiindca o traiesc din nou acum. '

in viziunea lui Gelu Ruscanu, la fel ca si pentru alti eroi ai lui Camil Petrescu, trairea autentica se situeaza la nivelul constiintei; faptele trebuie sa se adapteze imperativelor gandirii.

Revelatia destinului tatalui tulbura echilibrul interior al personajului. Modelul patern - model absolut - se surpa, si Gelu Ruscanu descopera deodata, la alte dimensiuni, propria-i drama si faptul ca el reface in mod fidel, soarta tragica a parintelui sau.

Cele doua replici pun in evidenta prapastia dintre doua tipuri de viziune asupra vietii: miopia lui Praida care, desi crede in dreptate ignora semnul ei absolut si ardoarea lui Gelu Ruscanu, avid de absolut. (E.C.)

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 507
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved