Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


De la arta poetica la poezie - diversitate tematica, stilistica si de viziune in poezia interbelica

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SCRIE UN ESEU, DE 2 -3 PAGINI, IN CARE SA PREZINTI TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME REFLECTATE INTR-UN TEXT POETIC STUDIAT APARTINAND LUI NICHITA STANESCU
Dinu Paturica - Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
ION BARBU RIGA CRYPTO Sl LAPONA ENIGEL
Soacra cu trei nurori - dramatizare dupa Ion Creanga
Poezia filozofica la Mihai Eminescu - Luceafarul, Glossa, Scrisoarea I
Viata si opera lui Camil Petrescu: (1894-1957)
MODERNISMUL
Prezentare de carte „Comunitati imaginare” – Benedict Anderson
Proiect de cercetare - 'Eminescu, Luceafarul poeziei romanesti'
CAMIL PETRESCU - INFORMATII BIO – BIBLIOGRAFICE

TERMENI importanti pentru acest document

: eseu diversitate tematica stilistica si de viziune in poezia interbelica : arta interbelica : poezia pura si poezia lenesa : arta poetica simbolistica :

De la arta poetica la poezie

- diversitate tematica, stilistica
si de viziune in poezia interbelica -

Ø      Literatura anilor ’20 - ’30 a fost marcata de cateva fenomene care vor defini configuratia noii poezii: manifestarea simbolismului
ca forma incipienta a modernismului si teoretizarea sincronismului lovinescian care are ca finalitate evolutia spre modernism a intregii literaturi interbelice.

Ø       Simbolismul este punctul de plecare al tuturor manifestarilor moderniste: „Poezia moderna rezulta din simbolism simbolismul nu este doar un inceput ci si un sfarsit”.
                        (N. Manolescu, Metamorfozele poeziei)

Ø      Poezia simbolista este arborele din care isi trage seva poezia moderna: „Din trunchiul extraordinar al simbolismului au rasarit mai multe mladite decat au putut visa vreodata intemeietorii sai revolutionari, iar coroana acestui copac e de fapt cerul cu miraculoase si infinite nuante ale poeziei moderne europene”. (Felix Aderca)

Ø       Simbolismul este „prologul modernismului poetic romanesc” (Mircea Scarlat)

Ø       La inceputul sec. al XX-lea, modernitatea s-a manifestat prin etapa de inceput a simbolismului, care a evoluat si a culminat inainte de Primul Razboi mondial, intrand in declin dupa 1914. (Lidia Bote, Simbolismul romanesc).

Particularitatile liricii moderniste

Ø      preocuparea pentru marile probleme ale cunoasterii

Ø       preferinta pentru universul citadin, pentru complexitatea acestuia

Ø       cultivarea luciditatii in actul de creatie lirica

Ø       disparitia speciilor consacrate si inlocuirea lor cu formule poetice insolite („inscriptie”, „psalm”, „creion”, „poem intr-un vers”, „catren”, cantec”)

Ø       artele poetice dobandesc o valoare emblematica pentru universul poetic, pentru estetica personala, pentru viziunea asupra lumii

Ø      noul limbaj poetic se caracterizeaza printr-un vocabular insolit, prin ambiguitate semantica, prin sintaxa eliptica, prin innoirea metaforei

Ø       coexistenta in versificatie a prozodiei consacrate cu versul liber, versul alb, absenta strofelor (strofe inegale) ritmuri interioare

Ø        modificarea punctuatiei conventionale (versurile incep fara majuscula, dispar punctul si virgula), se folosesc intens punctele de suspensie ca semn al inefabilului si al sugestiei

George Bacovia

Ø      scrie o poezie simbolista in perioada de disolutie a curentului cand acesta incepe sa se contamineze cu elemente ale altor curente literare

Ø       meritul sau este de a se departa de ideologia tipic simbolista si de a transforma curentul intr-o forma a modernismului

Ø       creatia lirica se caracterizeaza printr-o monotonie a temelor si o saracie voita, expresiva a mijloacelor artistice

Tudor Arghezi

Ø      Poeziile sale sunt o expresie a modernismului eclectic, rezultat al amestecului ideologiei traditionaliste cu cea modernista

Ø       opera se caracterizeaza printr-un proteism tematic si prin spectaculos stilistic ce rezulta din variatia registrelor stilistice (religios si popular, inalt si argotic)

Lucian Blaga

Ø      Creatia sa ilustreaza o alta fateta a modernismului –modernismul- expresionist 

Ø       poetul se sincronizeaza cu miscarea expresionista europeana, indeosebi germana, de la inceputul sec. al XX-lea, dar nu o adopta in totalitate, ci ii da o forma originala de expresionism cu tenta traditionalista

Ø      lirica este dominata de subiectivism si de vitalism, de dorinta de a se raporta la absolut, realizand astfel o poezie de cunoastere

Ø       exerseaza versul liber, inlatura rigoarea canoanelor prozodiei clasice, stilizeaza ritmuri folclorice, imbogateste limbajul poetic cu noi domenii ale lexicului

Ion Barbu

Ø      este creatorul poeziei ermetice, incifrate, care isi are originea in poezia pura a lui St. Mallarmé; ermetismul este deci, marca distinctiva a poeziei lui Barbu si consta in abstractizarea limbajului

Ø       foloseste sugestia, simbolul dupa modelul lui Mallarmé pentru care „a numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din bucuria poemului”

Ø      poetul uraste „poezia lenesa”, „refuzata de Idee” si de aceea concepe o poezie noua, de cunoastere pura pentru care adopta formule noi, originale

Ø      lexicul cunoaste inovatii din domeniul matematicii, filosofiei, este specifica dislocarea sintactica

Volumele deceniului al III-lea

Traditionaliste

                        - 1923 - I. Pillat - „Pe Arges in sus”

                        - 1925 - I. Pillat - „Satul meu”

                        - 1926 - I. Pillat - „Biserica de altadata”

                        - 1923 - V. Voiculescu - „Parga”

                        - 1927 - V. Voiculescu - „Poeme cu ingeri”

 

Simboliste (prelungesc simbolismul debutului)

                        - 1926 - G. Bacovia - „Scantei galbene”

                        - 1930 - G. Bacovia - „Cu voi”

Expresioniste

                        - 1921 - L. Blaga - „Pasii profetului”

                        - 1924 - L. Blaga - „In marea trecere”

                        - 1929 - L. Blaga - „Lauda somnului”

Debutul arghezian

                        - 1927 - T. Arghezi - „Cuvinte potrivite”

                        - 1931 - T. Arghezi - „Flori de mucigai”

Ermetice

                        - 1930 - I. Barbu - „Joc secund”

Arte poetice

volumele

Ø      „Lauda somnului” (1929), Lucian Blaga

Ø      „Cu voi” (1930) George Bacovia

Ø       Joc secund (1930) Ion Barbu

Ø      „Flori de mucigai” (1931) Tudor Arghezi

reprezinta momente esentiale in creatia acestor poeti. Se deschid prin arte poetice care anunta o noua formula estetica, o noua turnura a creatiei in care insasi poezia devine tema fundamentala

O arta poetica = creatie despre arta literara in care autorul isi exprima convingerile despre felul in care se constituie o opera

In modernism, artele poetice privesc din interior creatia, eul liric se identifica cu eul auctorial, discursul poetic realizandu-se la persoana I singular.

Teme si motive. Diversitate tematica

BACOVIA:  singuratatea, spleen-ul, moina, moartea, nervii, provincia pustie, ftizicii, amantii, amurgul, parcul, fanfara, cimitirul, abatorul - vezi si anexa

ARGHEZI: Divinitatea - intre credinta si tagada, erotica, lirica sociala, ludicul, estetica uratului, moartea

BLAGA: imposibilitatea comunicarii, alienarea, cunoasterea, metafizica, transcendentul, lumina, mitul, satul esential metafizic, iubirea, moartea, natura straina

BARBU: jocul - mijloc de cunoastere, absolutul, dualitatea apolinic - dionisiac, iubirea, poezia, ideile pure

Diversitate stilistica

G. BACOVIA :

Ø      lexic restrans care exprima tendinta de abstractizare

Ø       prezenta unor cuvinte cheie cu valoare de motive literare

Ø       vidul stilistic

Ø       punctuatia specifica - punctele de suspensie

Ø      linia de pauza

Ø       repetitia - expresie a golului interior

Ø       prezenta aliteratiilor cu functie imitativa

Ø       paralelismul sintactic

Ø      Poeziei simboliste bacoviene ii revine meritul de a descoperi si a folosi „inepuizabilele resurse de polisemie, ambiguitate sau sugestie ale limbajului poetic, transformand asa-numitele probleme de forma in veritabile probleme de continut ale poeziei”. (Matei Calinescu - Conceptul modern de poezie. De la romantism la avangarda)

Ø      „Daca in primele lui volume putem accepta ca recuzita simbolistica este sustinuta la modul modernist de o formalizare textuala inalta (simetrii, elipse, redundanta semnificativa etc) ultimele dezvoltari ale poeziei bacoviene” sunt „versuri «prozaice» plate, destructurate, pline de inserturi «livresti» Sintagmele orale, lipsa totala a metaforei, a incifrarii a «sensului secund», notatia «descriptiva» configureaza o poezie «gestuala» a improvizatiei, aleatoriului, accidentalului” (M. Cartarescu, Postmodernismul romanesc)

Diversitate stilistica

T. ARGHEZI :

Ø       varietate lexicala, limbaj socant rezultat al unor asocieri neasteptate de termeni argotici, religiosi, arhaisme, neologisme, expresii populare, cuvinte banale care confera o magie a cuvintelor

Ø       limbajul se caracterizeaza prin ambiguitate si expresivitate

Ø       estetica uratului

Ø       sparge tiparele topice si sintactice, creand un nou limbaj poetic

Ø       asocieri semantice inedite, fantezie metaforica

Ø       innoirea prozodica (cultivarea versului liber, imbinarea unor elemente ale prozodiei clasice cu elemente moderne)

Ø      „[Arghezi] a distrus conventia poetica, locurile comune ale limbajului frumos, care nu apar in versurile si in proza lui decat cu o functiune cu totul opusa celei care-i revenise prin traditie. Ironia verbala, obtinuta prin devalorizarea felului obisnuit de a se exprima joaca un mare rol in opera acestui poet, care de altfel nu ezita sa foloseasca locutiunile triviale; cuvintele metaforelor sale sunt incarcate de o materialitate palpabila, pline de o viata arzatoare care acapareaza toate simturile omului. Constructiile lui Arghezi au reinnoit sintaxa romana”. (T. Vianu, „Scriitori romani din sec. XX)

Diversitate stilistica

L. BLAGA :

Ø       limbajul metaforic, abstractizant, care are rolul de a intelectualiza emotiile (cultivarea metaforei revelatorii)

Ø       subiectivismul expresiei lirice datorat influentelor expresioniste concretizat prin prezenta marcilor eului liric (forme pronominale si verbale de pers. I)

Ø       imagismul puternic: imaginea este realizata prin comparatia elementului abstract cu unul concret (tehnica poetica originala bazata pe constructia stereotipa a mesajului liric: „o ampla comparatie, cu un termen concret de puternic imagism si un termen spiritual de transparenta intelegere”) (Pompiliu Constantinescu, Figuri literare)

Ø       polisindetonul (enumerarea prin „si”)

Ø      resemantizarea cuvintelor

Ø      innoirea prozodica: cultivarea versului liber (cu metrica variabila), al unui ritm interior care exprima frenezia trairii eului liric si drumul sinuos al gandurilor

Ø       „Poezia adevarata trebuie sa aiba o anume «sarcina» mitica si magica, la diverse niveluri ale materialului verbal in care se incorporeaza: la nivelul lexical, ea va acorda preferinta cuvintelor cu «sarcina magica» (dor, fantana) sau celor cu «sarcina mitica» (sus, jos, adanc etc) sarcina fiind inteleasa ca un fel de forta  (St. Aug. Doinas, Poezie si moda poetica)

Diversitate stilistica

I. BARBU :

Ø       lexic abstract, ermetic, bogat in termeni stiintifici

Ø       libertate de expresie

Ø       reflectarea subiectului in obiect - lirismul obiectiv

Ø       eliberarea lirismului de anecdotica, retorica, sentimentalism, morala

Ø       ambiguitatea

Ø       remodelarea realului

Ø       anormalitatea sintaxei (dislocarea sintactica, elipsa, contragerea)

Ø       cultivarea metaforelor complicate, obscure

-         Ermetismul vizeaza intelectul si mai putin afectivitatea: „de la cantecul lumesc, care inmuia inimile bunicilor pe vremea lui Ion Ghica, la o poezie de experienta si transfigurare nu se poate sari intr-un veac. Sa ne infundam, fara regrete, in acest tabiet al romantei si al elegiei. Pace poeziei lenese.” (I. Barbu, Poezia lenese)

-          Realizeaza o distinctie „poezia lenesa” considerata ca fiind lipsita de spiritualitate, refuzata de „Idee” si poezia pura / hermetism. „Lirica moderna constrange limbajul la functia paradoxala de a exprima, de a ascunde sensul in acelasi timp.” (H. Friederich - Structura liricii moderne)

- „Acolo, in regiunile spiritului pur, dincolo de valea racoroasa a lumii, ceea ce poetul contempla sunt esente, idei nereprezentabile”. (T. Vianu)

Diversitatea de viziune

G. BACOVIA :

Ø       viziunea poetica, simbolista la inceput, este dominata de culoare, poezia este un mijloc de a exprima corespondentele. „Fiecarui sentiment ii corespunde o culoare. Acum in urma m-a obsedat galbenul, culoarea deznadejdii In plumb vad culoarea galbena. Compusii lui dau un precipitat galben. Temperamentului meu ii convine aceasta culoare. Dupa violet si alb am evoluat spre galben Sufletul ars e galben” (G. Bacovia, interviu in „Viata literara”)

-         culoarea are rolul de a estompa conturul, de a sugera o stare sufleteasca

-          in volumele finale, poetul se indreapta spre expresionism

-          din primele volume, poetul reia intr-un mod obsesiv limbajul, motivele si imaginarul simbolist insa in volumele urmatoare, poetul „tinde catre o individualizare a impresiilor, in contrast cu stilizarile observate mai inainte. Tendinta de a zugravi tablouri simetrice, construite, rationalizate este depasita acum. Poetul doreste sa noteze senzatia sa nemijlocita, ingenua si dureroasa”. (T. Vianu, art. Bacovia in editie definitiva, 1946)

Diversitatea de viziune

T. ARGHEZI :

Ø       viziunea poetica este noua: poezia este o sublimare, o metamorfoza a unei realitati materiale intr-una spirituala - „Facui din zdrente muguri si coroane” (Testament)

Ø       „poetul este un rob, un mestesugar (poeta faber) care transforma uratul in frumos - preferinta pentru estetica uratului (Ch. Baudelaire).  El ofera cartea cititorului, carte care il reprezinta pe el si pe inaintasi.

Diversitatea de viziune

L. BLAGA :

Ø       - in lirica sa exista un plan filozofic, secundar

Ø      - vede poezia ca pe un spatiu al experientelor esentiale, este un mijloc de sporire a tainelor

Ø      - viziunea filozofica se concretizeaza la nivelul poeziei prin valorificarea conceptelor: cunoastere luciferica si paradisiaca

Ø      incepand cu volumele „In marea trecere” si „Lauda somnului” poetul isi schimba modul sau de a vedea, de a intelege poezia

Ø      poezia tinde spre o interioritate pura, Blaga devenind poetul „tristetii metafizice”; somnul este cel care face posibila iesirea din timp, fiind legat de ideea increatului

Ø       viziunea folclorica se releva in vol. „La cumpana apelor” si „La curtile dorului”; poetul prefera sa se retraga in arhaic

Diversitatea de viziune

I. BARBU :

Ø       poezia este expresia unor trairi esentiale; ea trebuia sa aiba ca obiect lumea esentiala, pura, sublimata, rezultat al unei transcederi a realului si nu lumea reala (contingentul) „exista undeva, in domeniul inalt al geometriei” un loc luminos unde se intalneste cu poezia Pentru mine, poezia este o prelungire a geometriei, asa ca ramanand poet, n-am parasit niciodata domeniul divin al geometriei”. (I. Valerian, De vorba cu I. Barbu)

Concluzii

Perioada interbelica reprezinta un apogeu al poeziei prin faptul ca fiecare poet incearca sa alcatuiasca o posibila apartenenta a creatiei proprii la o directie sau orientare lirica intr-o maniera originala.

Lirica acestora ilustreaza atat o sinteza a poeziei romanesti interbelice si dorinta perpetua de largire a orizontului tematic stilistic si de viziune prin sincronizare cu marile framantari ale liricii europene din acea vreme.

Tocmai noutatea formulelor literare, diversitatea tematica si stilistica, inedit viziunii poetice confera originalitate acestei epoci care va marca, prin forta ei de expresie, peisajul liricii de dupa al doilea razboi mondial.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1350
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved