Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Dictionar de sinonime – litera S – prima parte

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
STILURI, LIMBAJE SI TIPURI DE TEXTE CONTEMPORANE
Scrie un eseu structurat cu tema Particularitati ale nuvelei psihologice
Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului prin referire la un roman de George Calinescu
INTELECTUALUL - INTRE DRAGOSTE SI RAZBOI
NEGUSTOR LIPSCAN (HANU ANCUTEI)
Caracterizarea lui Ion
Obiectul de studiu al istoriei limbii romane
APUS DE SOARE - BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA
AMINTIRI DIN COPILARIE
Iarna de Vasile Alecsandri - pastelul

TERMENI importanti pentru acest document

: sinonim pt chibzuit : referat date biserica din lemn din sagna : este incorect spus dezmetic in loc de bezmetic : sinonimul imund este dezgustator :

Dictionar de sinonime – litera S – prima parte

sabadás adj. v. MARE. NUMEROS. SABAT s. (la mozaici) sambata. sabatísm s. v. SABATIZARE. SABATIZÁftE s. (BIS.; la mozaici) (rar) sabatísm.

SABIE k- I. spada, (inv. si reg.) spáta, (inv.) spánga. (Scoale ~ I) 2. (IHT.; Pelecus cultratus) saBita, sabioara, sabiuta, (reg.) barcie, sabicioára, sabiíta.

sabie s. v. ARMATA. COCARLA. IRIS. OASTE. OSTIRE. PUTERE. REGULATOR. SCHIMBATOARE. STANJEN. STANJENEL. TRUPE. sabina s. v. CETINA-DE-NEGI. SÁBITA s. (ITH.; Pelecus cultratus) sabie, sabioara, sabiuta, (reg.) barcie, sabicioára, sabiíta.

sábita s. v. ALBISOARA. COSOR. OBLET. SOREAN.

SABLAJ s. (TEHN.) sablare, sablat, su­flare. (~ unei piese metalice.)

SABLÁRE s. (TEHN.) sablaj, sablat, suflare. (~ unei piese metalice.)

SABLAT s. (TEHN.) sablaj, sablare, suflare. (~ unei piese metalice.)

SABORDÁJ s. (MAR.) sabordare. SABORDÁRE s. (MAR.) sabordaj. SABOT s. (TEHN.) papuc. (~ la un pilon.) sabot s. v. BOCANC. GHEATA. SABOTAJ s. sabotare. SABOTARE s. sabotaj. sábur s. v. ALOE.

SAC s. (ANAT.) sac pericardic — pericard; sac vitelin = vezica ombilicala.

sac s. v. FATA. INVELITOARE. JUVEL-NIC. MATCA. MATITA. RANITA. RUCSAC. SACULET. SEDILA.

SACADAT adj., adv. 1. adj. intermitent, ritmic, (fig.) rupt. (Batai ~.) 2. adj. sinco­pat. (Ritm ~ al versurilor.) 3. adj. ritmat, saltat, saltaret, saltator, (prin Mold. si Bucov.) scuturat. (O muzica ~.) 4. adv. (MUZ.) staccato. sacagioáica s. v. SACAGITA. SACAGÍTA s. (inv.) sacagioáica. (~ cara apa cu sacaua.)

sacagita s. v. CARA.

SACAGÍU s. (reg.) apar, (inv.) suiulgíu. (~ cara apa cu sacaua.) sacatifsí vb. v. MUTILA. SCHILODI. sacatifsít adj. v. SCHILOD. SCHILODIT. sacatiísít adj., s. v. INVALID. MUTILAT. sacáuea s. v. CARA.

sacerdot s. v. PARINTE. POPA. PREOT. RABIN.

sacerdotal adj. v. POPESC. PREOTESC. SACRU. SOLEMN.

sacerdótiu s. v. CHEMARE. CLER. MENIRE. MISIUNE. POPIE. PREOTIE. PREOTIME. ROL. ROST. SARCINA.

SACIZ s. 1. (CHIM.) colofoniu. (~ pentru vioara.) 2. mastic. (Dulceata de ~.) sacaz s. v. MASTICA.

SACOS s. (BIS.) (grecism inv.) polistá-vrion. (~ arhieresc.)

SACOSA s. plasa, (reg.) net. (Baga cumpa­raturile in ~.)

SACOU s. veston. (~ de vara.) sacra vb. v. CANONIZA. CONFIRMA. CONSACRA. CONSFINTI. INTARI. RATI­FICA. SANCTIONA. SFINTI. VALIDA.

SACRAL adj. (ANAT.) sacrat. (Regiunea ~.)

sacral adj. v. INTANGIBIL. INVIOLA­BIL. SACRU. SFANT. sacralitáte s. v. SFINTENIE. sacraliza vb. v. CANONIZA. SFINTI. sacralizare s. v. FETISISM. FETISIZARE. sacrament s. v. CUMINECARE. CUMINE­CATURA. EUHARISTIE. IMPARTASANIE. IMPARTASIRE. IMPARTASIT.

SACRAMENTAL adj. 1. (BIS.) divin, sacru, sfant. (Lucrurile ~.) 2. solemn. (For­mala ~.)

sacramental adj. v. CONSACRAT. CON­SFINTIT. INTANGIBIL. INVIOLABIL. OBIS­NUIT. SACRU. SFANT. TRADITIONAL. saeráres.v. CANONIZARE. CONFIRMARE. CONSACRARE. CONSFINTIRE. INTARIRE. RATIFICARE. SANCTIONARE. SANCTI­UNE. SFINTIRE. VALIDARE. sacráriu s. v. SACRISTIE. SACRÁT adj. (ANAT.) sacral. (Regiu­nea ~.)

sacrát adj. v. CANONIZAT. SACRU. SFIN­TIT. SFANT.

SACRIFICA vb. 1. (BIS.) a jertfi, (inv.) a comanda, a injunghia, a pocloni. (A ~ ceva divinitatii.) 2. a-si da, a-si jertfi. (Si-a ~ viata pe ctmpul de lupta.) 3. a (se) jertfi. (S-a ~ pentru binele omenirii.)

SACRIFICARE s. jertfa, jertfire, sacrificiu, (fig.) pret. (Cu ~ vietii sale.) SACRIFICAT adj. jertfit. SACRIFÍCIU s. 1. (BIS.) dar, jertfa, ofran­da, prinos, (inv.) arse (pi.), oblatiúne, plocon. (~ adus divinitatii.) 2. jertfa, jertfire, sacri­ficare, (fig.) pret. (Cu ~ vietii sale.) 3. jertfa, sange. (Si-au dobtndit libertatea prin ~.) 4. jertfa. (A facut mari ~ pentru a-si atinge scopul.)

s

sacrileg adj. v. INFAM. JOSNIC. MISEL. MISELESC. MIZERABIL. MARSAV. NE­DEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NETREB­NIC. RUSINOS. SCELERAT. TICALOS.

sacrileg adj., s.v. PANGARITOR. PRO­FANATOR.

SACRILEGIU s. 1. batjocorire, necinstire, pangarire, profanare, spurcare, violare, (inv. si pop.) prihaníre. (~ unui loc considerai sfant.) 2. impietate. (A comis un ~.)

SACRISTIE s. (BIS.) (inv.) sacráriu, (grecism inv.) schevofiláchie. (~ a unei bise­rici.)

sacrosanct adj. v. INTANGIBIL. INVIO­LABIL. SACRU. SFANT.

SACRU adj. 1. (BIS.) divin, sacramental, sfint.--(Lucrurile ~.) 2. (BIS.) sfint,(livr.) sacrát, sacrosanct. (Scripturile ~.) 3. sfant, solemn. (Un juramlnt ~.) 4. sfant. (Numele ~ al patriei.) 5. solemn, (livr.) sacerdotal. (Importanta ~ a momentului.) 6. intangibil, inviolabil, sfant, (livr.) sacramental, sacrosanct, (rar) sacral. (Drept ~.)

SÁCRUM s. (ANAT.) (pop.) crucea-salelor, osul crucii.

sacsíe s. v. GHIVECI. GLASTRA.

SAD s. (inv.) pusoáre.

sads. v. BARBOASA. BUTAS. CATEGORIE. CHIP. FEL. FERMENT. GEN. GRADINA. LIVADA. MAIA. NEAM. PLANTA. POMET. RASAD. SADINA. SAMANTA. SOI. SORT. SPECIE. TIP. VARIETATE. VEGETALA.

sadacát s. v. ABNEGATIE. CINSTE. DA­RUIRE. DEVOTAMENT. SINCERITATE.

sada s. v. VRANA.

sadea adj. invar. v. ADEVARAT. AUTEN­TIC. CURAT. NATURAL. NEAMESTECAT. NEAOS. NEAMPODOBIT. NEORNAT. PUR. SIMPLU. UNI. UNICOLOR. VERITABIL.

sadea adv. v. ABSOLUT. COMPLET. COM­PLETAMENTE. EXACT. INTEGRAL. PRE­CIS. TOTAL.

sadética adj. invar. v. NEAMPODOBIT. NEORNAT. SIMPLU.

SÁDINA s. (BOT.; Chrysopogongryllus) (reg.) •cípcina, parúsca, sad.

sádina s. v. BARBOASA. PEPINIERA.

sadovenésc adj. v. SADOVENIAN.

SADOVENIÁN adj. (rar) sadovenésc. (Per­sonaj ~.)

saducheán s. v. SADUCHEU.

SADUCHÉU s. (rar) saducheán. (~ mo­zaic.)

saaí adj. v. CURAT. NATIV. NEAMESTE­CAT. PUR.

SAFÍR s. (MIN.) (inv. si pop.) zamfir. (Un inel cu ~.)

saairíu adj. v. ALBASTRIU. ALBASTRUI. SAFÍSM s. (MED.) lesbianism, tribadism. SAFRAN s. (MAR.) pana. (~ la carma -unei nave.)

SAFTEÁ s. (inv. si pop.) pocinog. (A face ~ unui negustor.)

SAFTIÁN s. marochin, (inv.) cordován. (Carte legata in ~.)

saatián s. v. CARAMB. TUREATCA.

sagace adj. v. AGER. CLARVAZATOR. ISCODITOR. OBSERVATOR. PATRUNZA­TOR. PERSPICACE. SCORMONITOR. SCRU­TATOR. SFREDELITOR. STRABATATOR. SUBTIL.

sagacitate s. v. ACUITATE. AGERIME. CLARVIZIUNE. PATRUNDERE. PERSPI­CACITATE. SUBTILITATE.

sagna- calului s. v. TARHON.

SÁGNA s. (MED. VET.) (reg.) sagneála, sagnitúra. (~ calului.)

saiás. v. INSAILATURA. STAUL. SULAR.

saiác s. v. ABA. DIMIE. PANURA.

sáila s. v. INSAILATURA. SULAR.

SAINT-BERNÁRD s. (ZOOL.) bernardin.

saitóc adj. v. DRACOS. NEASTAMPARAT. NEBUN. NEBUNATIC. SPRINTAR. VIOI. ZAPACIT. ZBANTUIT. ZBURDALNIC. ZGLOBIU. ZURLIU. ZVAPAIAT. ZVANTU-RAT. ZVANTURATIC.

saitóc s. v. SALT. SALTATURA. SARI­TURA.

SAIVAN s. (reg.) cólnita. (~ pentru oi.)

saivan s. v. SOPRON. SURA.

sája s. v. CHINOROZ. FUNINGINE.

SALACETÓL s. (FARM.) salantol, salicil-acetol, salicilacetona.

SALAHORÉSTE adv. (rar) salahóric. (Mun­ceste ~.)

salahóric adv. v. SALAHORÉSTE.

SALAHORÍE s. salahorit, truda. (Dupa alita ~.)

SALAHORÍT s. salahóric, truda. (Dupa atata ~.)

SALAMANDRA s. (ZOOL.; Salamandra maculosa) (reg.) soparla.

salamandra s. v. SOPARLA.

salamástra s. v. VANA DE BOU.

SALANTOL s. (FARM.) salacetol, salicil-acetol, salicilacetona.

salariá vb. v. RETRIBUI. SALARIZA.

SALARIAT s. angajat, slujbas, (inv. si pop.) naimit, (pop. si fam.) simbriás, (inv.) lefegiu, supus. (Era ~ al statului.)

salariére s. v. RETRIBUIRE. SALARI­ZARE.^

SALARIU s. 1. leafa, remuneratie, retribu­tie, (pop. si fam.) simbrie, (inv.) nafacá, naiém, (inv., in Mold.) hac. (Are ~ mare.) 2. cistig, retributie. (~ mediu pentru munca in acord global.)

SALARIZA vb. a retribui, (rar) a salaria. (Cum esti ~?)

SALARIZARE s. retribuire, (rar) salriére. (~ unui functionar.)

salata-cainelui s. v. ZGRABUNTICA. salata-cíinilor s. v. SALATEA.

salata-rniélului s. v. FETICA. SALATA s. (BOT.) 1. (Lactuca sativa) laptuca, (Mold.) marCila. 2. salata-iepurelui (Prenanthes purpurea) — (reg.) crestateá, tal-hareá; salata-salbatica (Lactuca serriola) = (reg.) palma-talhárului. salata-clineásca s. v. ZGRABUNTICA. salata- ciinoása s. v. TALHAREA.

salata-de-camp s. v. GRAUSOR. SALATEA. UNTISOR.

salata-de-Iárna s. v. BARBA-CAPREI. SAL-SIFI. SCORTONERA.

SALA s. 1. sala de mese = sufragerie, sala de mancare, (inv. si reg.) pranzitór, (inv.) sala de ospete ; sala de mancare = sufragerie, sala de mese, (inv. si reg.) pranzitór, (inv.) sala de os­pete. 2. antreu, hol, vestibul. (Doua camere cu ~.) 3. anticamera. (Asteapta in ~ /) 4. clasa. (Profesorul a iesit din ~.) 5. public. (~ a iz­bucnit in aplauze.)

sala s. v. CAMERA. INCAPERE. ODAIE. SLANINA.

sala de ospete s. v. SALA DE MESE. SALA DE MANCARE. SUFRAGERIE. saláu s. v. CHIRIAS. LOCATAR. salbadrácului s. v. CRUSAN. SALBA s. 1. (prin Transilv.) báier. (O ~ de galbeni.) 2. colan, colier, sirag, (inv. si pop.) gherdán, (inv.) zgarda. (O ~ de pietre scum­pe.) 3. (ANAT.) fanon. (~ la gatul bovine­lor.) 4. (BOT.) salba-moale = a) (Evonymus europaea) vonicer, (reg.) caprifói, clocúta, grujarca, sínger, voinicár, lemn-cainésc, lem-nul-ci'inelui, parastasul-pópii, pomita-de-san-ger; b) (Evonymus latifolius) (reg.) verigár, vonicér, lemn-cainésc ; c) (Rhamnus calhartica) verigar, parul-ciutei, (reg.) crasíci, crusín, gladís, patachína, porumbel, vonicér, lemn-canésc, lemn-riíos, lemnul-cíinelui, poama-cfinelui, spin-álb, spinele-cérbului; salba-riioasa (Evonymus verrucosa) = lemn-raios, (reg.) voni­cér, cerceii-bábei (pi.).

salba s. v. GARBITA. POLICIOARA. POLI­TA. SECARA.

salba-moále s. v. CRUSAN. SAPUNELE. SCANTEIUTA.

SÁLBIE s. (BOT.; Salvia officinalis) jale, jales, salvie, (reg.) serlái.

sálca s. v. ASCHIE. LOZIE. MLAJA. RA­CHITA. SURCEA. SURCICA. TANDARA. SÁLCE s. (BOT.) 1. (Smilax sarsaparilla) (livr.) sarsaparíla, (prin Transilv.) sárce. 2. (Smilax medica si officinalis) (livr.) sarsapa­ríla.

SALCICÓRN s. (BOT.; Salsola leali) ciur-lan, saricica, (rar) salsóla, (reg.) burcúm, ciu­lin, curai, fugaci, parpalác, pochítnic, rosto­gol, sarigeá, tartan, tarfalóg, tavalug, tartán, valatuc, vatalán, iarba-rcului, iarba-saráta. SALCIE s. (BOT.) 1. (Salix alba) (reg.) lózie, rachita. 2. (Salix viminalis) lozie, mlaja, rachita, rachitica, (reg.) stravat. 3. (Salix cinerea) zalog, (reg.) iova, lóza, rachita. 4_ salcie pletoasa (Salix babylonica) = (reg.) lózie, rachita, rachitica.

salcie s. v. IOV. LOZIE. MLAJA. RACHI­TA. RACHITA ROSIE. STALPARE. salcie-domneasca s. v. RACHITICA. salcie-mirositoare s. v. RACHITICA.

SALCAM s. (BOT.) 1. (Robinia pseuda-

cacia) (reg.) acar, liliac, pasuiéle (pi.), rug,

vacatíe, lemn-álb, (Transilv.) acát, (Ban.) bagrín.

Olt. si Munt.) dafin, (prin Transilv. si Ban.)

panár. 2. salcim-galben = a) (Laburnum ana-gyroides) (reg.) bobitél, drob, grozáma, lem-nul-bóbului; b) (Cytisus nigricans) lemnul-bobului, (reg.) bobitél, drob, grozama-máre; salcim-japonez (Sophora japonica) = (rar) sofóra, (pop.) salcam-boierésc, (reg.) acatie-boiercásca ; salcam-mic (Amorpha fructicosa) = (rar) amorfa. salcam s. v. GLADITA. PLATICA. salcam-boierésc s. v. SALCAM-JAPONEZ. salcam-galben s. v. BASICOASA. salcamís s. v. SALCAM ISTE. SALCAMÍSTE s. (reg.) salcamís. SALEP s. (BOT.; Orchis mascula) poroinic, (reg.) bujor, gemanárita, sculatoáre, limba-cúcului, untul-vacii. salepár s. v. SALEPGIU. SALEPGÍU s. (inv.) salepár. salicíl s. v, SALICILAT. SALICILACETÓL s. (FARM.) salacetoi, salantol, salicilacetona.

SALICILACETÓNA s. (FARM.) salacetoi, salantol, salicilacetol.

SALICILANILÍDA s. (FARM.) salifebrina. SALICILAT s. 1. (CHIM.) (rar) salicíl. 2. (FARM.) salicilat de anlipirina — sali-pirina, antipirina salicilica.

SALICILÍNA s. (FARM.) salicina, sali-cozida.

SALICÍNA s. (FARM.) salicilina, salico-zida.

salicórnie s. v. BRANCA. SALICOZÍDA s. (FARM.) salicilina, sali­cina.

SALIFEBRÍNA s. (FARM.) salicilanilida. SALIGENÍNA s. (FARM.) saligenol. SALIGENÓL s. (FARM.) saligenina. SALÍN adj. 1. sarat. (Lac ~.)2. (CHIM.) (inv.) sarós. (Combinatie ~.)

SALÍNA s. ocna, (inv.) sararie. (~ de la Cacica.)

SALINIZÁ vb. a (se) sara. (Lacurile se pot ~.)

SALINIZARE s. sarare. (~ marii.) SALIPIRÍNA s. (FARM.) antipirina salicilica, salicilat de antipirina.

SALÍVA s. scuipat, scuipatura, sputa, (rar) ápa, (pop.) stupit.

SALMIÁC s. (CHIM.) (pop.) tipiríg. salmón s. v. SOMN.

SALMONELÓZA s. (MED. VET.) para-tifoza.

salomíe s. v. FILIMICA. salomii-gálbene s. pi. v. CRIZANTEMA. DUMITRITA. MARGARETA. TUFANICA. SALON s. camera de primire. SALOPETA s. combinezon. (~ de lucru.) SALPETRU s. (CHIM.) 1. (pop.) silítra. 2. salpetru de Chile = azotat de sodiu ; salpe­tru de India — azotat de potasiu, (pop.) silí­tra ; salpetru de Leuna = azotat de amoniu ; salpetru de Norvegia = nitrocalcit, azotat de calciu.

SALPÍNGE s. (ANAT.) 1. trompa ute-rina. (~ face legatura intre ovar si uter.) 2.

trompa lui Eustache. (~ uneste urechea medie cu fosele nazale.)

salpingoovaríta s. v. ANEXITA.

SALSIFÍ s. (BOT.; Scorzonera hispanica) scortonera, (reg.) salata-de-rna.

salsóia s. v. CIURLAN. SALCICORN. SA­RICICA.

salt adj. v. NEANSOTIT. SINGUR.

SALT s. 1. saltatura, saritura, (pop.) sarita, (reg.) saitóc, zburda tura, (inv.) saltare. (Dintr-un ~ . . .) 2. hop, saritura. (~ peste o groapa.)

salt s. v. DANS. JOC.

saltanát s. v. ALAI. CORTEGIU. FAST. LUX. MARETIE. POMPA. SOMPTUOZI­TATE. SPLENDOARE. STRALUCIRE. SUITA.

SALTEA s. (Transilv. si Ban.) dricála, (Transilv.) strajác. (~ de paie.)

saltea s. v. LEASA.

saltegíu s. v. SALTELAR.

SALTELÁR s. (inv.) saltegíu.

SALTIMBANC s. clovn, mascarici, paiata. <~ la circ.)

SÁLTA s. (GEOL.) pacla, pufna, vulcan noroios.

SALUBRITATE s. curatenie. (Serviciul de -~ ; ~ orasului.)

SALUBRU adj. bun, curat, nealterat, nestri­cat, nevatamator, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspat, pur, purificat, sanatos, tare. (Aer ~.)

SALUT s. salutare, (rar) salutat, (inv.) salu-tátie, sarutare, sarutat, sarutatúra, (turcism inv.) selám. (~ de ramas bun.)

salut s. v. BELSUG. BOGATIE. BUNASTA­RE. PROSPERITATE. SALVARE. SCA­PARE.

SALUTA vb. (reg.) a noroci, (prin Mararn.) a salutari, (inv.) a saruta. (L-a ~ la tntilnire.)

SALUTAR adj. 1. providential, salvator. (imprejurare ~.) 2. binevenit, folositor, util, (fig.) binecuvantát. (O ploaie, o masura ~.)

SALUTARE s., interj. 1. s. salut, (rar) salutat, (inv.) salutátie, sarutare, sarutat, sarutatúra, (turcism inv.) selám. (~ de ramas bun.) 2. interj, (reg.) servus 1, (fam.) pa 1, salve I (~ / si pe mtine.) 3. s. (la pi.) compUmente (pi.). (Transmile-i ~ din partea mea.)

salutat s. v. SALUT. SALUTARE.

salutátie s. v. SALUT. SALUTARE.

salutari vb. v. SALUTA.

SALVA vb. 1. a scapa, (pop.) a (se) izbavi, a (se) mantui, (inv.) a (se) haladui, a (se) litrosi, a (se) milui, a (se) mistui, a (se) ratui. (Cum ai izbutit sa te ~ ?) 2. a elibera, a libera, a sca­pa, a scoate, (inv. si pop.) a slobozi, (pop.) a mantui, (inv.) a apuca, a ierta, a volnici. (I-a ~ din robie.) 3. a scapa, a scoate, (pop.) a mantui, (inv.) a mistui. (L-a ~ dintr-un mare necaz.) 4. (BIS.) a (se) izbavi, a (se) mantui, a (se) purifica, a (se) rascumpara, (inv.) a (se) scoate, a (se) scumpara, a (se) scura, a (se) spasi, (fig.) a (se) curata, a (se) spala. (S-a ~ de pacate.)

SALVARE s. 1. scapare, (astazi rar) man-tuínta, (pop.) izbavire, mantuire, (inv.) izbáva, «alút, selamét. (Si-a gasit ~ prin fuga.) 2.

(concr.) ambulanta, autosanitara, sanitara. (A sosit ~ pentru a duce accidentatul la spital.) 3. eliberare, liberare, scapare, scutere, (inv. si pop.) slobozire, (pop.) mantuire (inv.) sca-patura. (~ lor din robie.) 4.(BÍS.) izbavire, mantuire. (livr.) redemptiune, (inv.,, mtntuínta, mantuira, spaseála, spasenie, spaslre. (~ unui pacatos.)

SALVARSÁN s. (FARM.) arsfenamina 606, (rar) éhrlich 606. (Se foloseste ~ in tra­tamentul sifilisului.)

SALVAT adj. 1. scapat, (pop.) izbavit, mantuít, (Esti un om ~ 1) 2. (BIS.) izbavit, mantuit. (inv.) spasit. (Pacatos ~.)

SALVATOR adj., s. 1. adj. (pop.) izbavi­tor, mantuitór, (inv.) mantuiélnic. (Un mijloc ~.) 2. s. (inv.) scapatór. (Tu esti ~ meut)

3. adj. providential, salutar. (Imprejurare ~.)

4. adj. (BIS.) izbavitor, mantuitór, (inv.) spasitór.

SALVA s. foc. (~ de artilerie.)

salve interj, v. SALUTARE.

salvéta s. v. SERVET.

salvgarda vb. v. APARA. FERI. OCROTI. PAZI. PROTEJA.

salvgardare s. v. APARARE. FERIRE. OCROTIRE. PAZIRE. PROTEJARE.

SÁLVIE s. (BOT.) 1. (Saloia officinalis) jale, jales, salbie, (reg.) serlái. 2. (Salvia verti-cillala) (reg.) jáles, naduf, buruiana-de-búba, coada-miélului, cocean-caprésc, iarba-sómnului, talpa-cucoánei, urechea-pórcului. 3, (Salvia pratensis) (reg.) jale, coada-vácii, jales de címp.

salvle cleioasa s. v. CINSTET.

samali vb. v. CALCULA. SOCOTI.

samalít adj. v. CALCULAT. CHIBZUIT. CUMPANIT. CUMPATAT. ECHILIBRAT. INFRANAT. MASURAT. MODERAT. PON­DERAT. SOCOTIT.

samalas s., adj. v. AVAR. CALIC. ZGAR-CIT.

SAMAR s. (reg.) sa. (~ de magar.)

samara s. v. COAMA. CREASTA. CULME.

SAMARINEÁN s., adj. samaritean.

SAMAR INEÁNCA s. samariteanca.

SAMARITEAN s., adj. samarinean.

SAMARITEANCA s. samarineanca.

SAMAVOLNIC adj. 1. abuziv, arbitrar, despotic, excesiv, samavolnicesc, silnic, (inv.) volnic. (O masura ~.) 2. despotic, dictatorial, satrapie, tiranic, (inv.) tiranicésc, tiranésc. (Guvernare ~.)

SAMAVOLNICESC adj. abuziv, arbitrar, despotic, excesiv, samavolnic, silnic, (inv.) volnic. (O masura ~.)

SAMAVOLNICÉSTE adv. abuziv, arbitrar. (Procedeaza ~.)

SAMAVOLNICÍE s. 1. abuz, exces, silnicie, (inv. si reg.) sila, (inv.) puternicie, (grecism inv.) catahris. (A fost blamat pentru ~iii« lui.) 2. despotism, tiranie, (inv.) despotíe. (~ unei guvernari.)

SÁMBO s. cafuzo. (~ este descendent pro­venit din casatoria unui amerindian cu un negrid sau cu un mulatru.)

•SAMCA s. (MED.) (reg.) spásma. (~ este o boala a copiilor meci.)

sámca s. v. SCAI-ALBASTRU. SCAI-VANAT.

SÁMES s. (IST.) (inv.) samesér. (~ era dregatorul ce stringea birul.)

sámes s. v. BACI.

samesér s. v. SAMES.

sámiie adv. v. PESEMNE. POATE. PRO­BABIL.

samoáerjávie s. v. ABSOLUTISM. AUTO­CRATIE.

samorjet s. v. AUTOCRAT. POTENTAT.

samovile s. pi. v. IELE.

SAMSAR s. intermediar, mijlocitor, misit, (reg.) mécler, (inv.) sensál. (~ intr-o tran­zactie comerciala.) A

SAMSARLIC s. misitie, (inv.) samsaríe. (Se ocapa cu ~.)

samtartáu s. v. CONTABIL.

SAMUR s. (ZOOL.; Martes zibellina) zíbe-lina, (inv.) sobol. (Blana de ~.)

samurásla s. v. PUR. USTUROI SALBA­TIC.

saná vb. v. INDREPTA. INFIRIPA. INSA­NATOSI. INTREMA. INZDRAVENI. LE­CUI. REFACE. RESTABILI. RIDICA. TA­MADUI. VINDECA.

SANATORIU s. (MED.) casa de sanatate.

sanchi interj, v. AIUREA.

sanchíu adj. v. AIUREA. AIURIT. BEZ­METIC. BIZAR. CIUDAT. CURIOS. DES­CREIERAT. EXCENTRIC. EXTRAVAGANT. FANTASMAGORIC. FANTEZIST. INEXPLI­CABIL. INSOCIABIL. INSOLIT. INCAPA­TANAT. INDARATNIC. MOROCANOS. MUT. NASTRUSNIC. NEBUN. NECOMU­NICATIV. NEOBISNUIT. NEPRIETENOS. NESOCIABIL. ORIGINAL. PARADOXAL. POSAC. POSOMORAT. RECALCITRANT. REFRACTAR. SINGULAR. SMINTIT. STRA­NIU. TACITURN. TACUT. TICNIT. URI-CIOS. URSUZ. ZANATIC. ZAPACIT. ZUR-LIU.

sanchíu adj., s. v. INDOLENT. LENES. PUTUROS. TRANDAV. TRANTOR.

sanct s„ adj. v. SFANT.

sanctifica vb. v. CANONIZA. SFINTI.

sanctificare s. v. CANONIZARE. SFINTI­RE.

sanctificat adj. v. CANONIZAT. SFINTIT.

sanctlíicáfie s. v. CANONIZARE. SFIN­TIRE.

sanctitate s. v. SFINTENIE. SANCTUAR s. (BIS.) 1. altar, (rar) pris­tol, (inv. si pop.) oltár, (inv.) jertfelnic, treb­uie. (~ la crestini.) 2. naos. (~ in templele antice.) 3. sfanta sfintelor. (~ la iudei.)

SANCTIONA vb. (JUR.) 1. a pedepsi. (L-a ~ cu amenda.) 2. a confirma, a consacra, a consfinti, a intari, a ratifica, a valida, (inv.) a sacra. (Adunarea a ~ aceste masuri.)

sanctiona vb. v. BLAMA. CONDAMNA. DEZAPROBA. INFIERA. PROSCRIE. RE­PROBA. RESPINGE. STIGMATIZA.

SANCTIONARE s. (JUR.) 1. pedepsire. (~> unei coniraRenfii.) 1. confirmare, consacrare, consfintire, intarire, ratificare, sanctiune, vali­dare, (inv.) sacráre. (~ a unei legi.)

sanctionare s. v. BLAM. BLAMARE. CON­DAMNARE. DEZAPROBARE. INFIERARE. NEAPROBARE. REPROBARE. RESPIN­GERE. STIGMATIZARE.

SANCTIONAT adj. (JUR.) 1. pedepsit. (Contraventie ~.) 2. confirmat, consacrat, consfintit, intarit, ratificat, validat. (Masura, lege ~.)

SANCTIUNE s. (JUR.) 1. pedeapsa, (inv. si reg.) cearta, straf, (inv.) pilduíre, stran-soáre. (A primit o ~ exemplara pentru fapta sa.) 2. confirmare, consacrare, consfintire, intarire, ratificare, sanctionare, validare, (inv.) sacráre. (~ a unei legi.)

sandala s. v. PAPUC.

sandac s. v. CUFAR. DRIC. LADA.

samlóla s. v. OSTIE.

SANDVIS s. tartina. (~ cu sunca.)

SANGEÁC s. (rar) sangeacát, sangeali'c. (Subdiviziunea teritoriala din Imperiul otoman numita ~.)

sangeacát s. v. SANGEAC.

sangeactár s. v. PORTDRAPEL. STEGAR.

sangeagás s. v. PORTDRAPEL. STEGAR.

saugeagíu s. v. PORTDRAPEL. STEGAR.

sangealac s. v. SANGEAC.

SANGUÍN adj. 1. (MED.) pletoric, rosu, rubicond. (Fata ~.) 2. sanguinic, (astazi rar) sangerós. (Temperament ~.)

sanguinar adj., adv. v. APRIG. ASPRU. BARBAR. BRUTAL. CAINOS. CRANCEN. CRUD. CRUNT. CUMPLIT. FEROCE. FIO­ROS. HAIN. INUMAN. NECRUTATOR. NEIERTATOR. NEAMBLANZIT. NEANDU­PLECAT. NEANDURAT. NEANDURATOR. NEMILOS. NEOMENOS. NEUMAN. RAU. SALBATIC. SANGERÓS. VIOLENT.

SANGUÍNIC adj. sanguin, (astazi rar) san­gerós. (Temperament ~.)

sanguinic adj., adv. v. APRIG. ASPRU. BARBAR. BRUTAL. CAINOS. CRANCEN. CRUD. CRUNT. CUMPLIT. FEROCE. FIO­ROS. HAIN. INUMAN. NECRUTATOR. NEIERTATOR. NEAMBLANZAT. NEANDU­PLECAT. NEANDURAT. NEANDURATOR. NEMILOS. NEOMENOS. NEUMAN. RAU. SALBATIC. SANGERÓS. VIOLENT.

sanguinolént adj. v. SANGERIU. SANHEDRÍN s. sinedriu. (~ era tribunal penal la vechii evrei.)

SANITARA s. ambulanta, autosanitara, sal­vare. (O ~ a spitalului.)

SANSCRÍT adj. (inv.) sanscrític. (Texte ~.)

sanscrític adj. v. SANSCRIT.

sanscritíst s. v. SANSCRITOLOG. SANSCRITOLÓG s. (rar) sanscritíst. (Un reputat ~.)

SANTINELA s. (MIL.) paza, straja, veghe, (pop.) caraúla, panr, strajer, (reg.) silbóc, (prin Ban.) salbocár. (~ se afla in post.)

SAPA s. 1. (Transilv.) tfrsita. (Si-a cum­parat o ~ noua.) 2. (AGRIC.) prasila, pra-

sire, prasit, sapare, sapat, (pop.) prása, pra-sitúra, (reg.) copoít, praseála, sapatura, tir-senít, tarsít. (A doua ~ a porumbului.)

SAPA s. (ANAT.) crupa, (reg.) sáuca. (~ a calului.)

sapa s. v. BRAZDAR. CAZMA. FIER LAT. GHIONOI. HARLET. RARITÁ. SAPALIGA. sapéúr s. v. SAPATOR. sapient adj. v. CITIT. ERUDIT. INTE­LEPT. INVATAT. SAVANT.

sapienta s. v. INTELEPCIUNE. INVATA­TURA. STIINTA.

SAPONIFICÁRE s. (CHIM.) (rar) sapo-nificátie. (Proces de ~ a grasimilor.) saponificátic s. v. SAPONIFICÁRE. SARAMURA vb. a mura. (A~ legume.) SARAMURÁRE s. murare. (~ gogonelelor.) SARAMURA s. (pop.) saratúra, (inv. si reg.) slatina, (reg.) mura, (Transilv. si Ban.) muratoáre. (~ pentru gogonele.) sarazin adj., s. v. ARAB. SARAZÍN s. (IST.) (inv.) saracín. (Lupta spaniolilor cu ~ii.)

sarazin s., adj. v. MAHOMEDAN. MUSUL­MAN.

SARCASM s. (fig.) causticitate. (Un pam­flet plin de ~.)

SARCASTIC adj. 1. satiric, (inv.) satiri-césc, (fig.) biciuitór, caustic, incisiv, inteptor, muscator, piscatór, sfichiuitór, taios, ustu­rator. (Esti cam ~.) 2. batjocoritor, (livr.) sardonic, (fig.) caustic, incisiv, usturator. (Ton ~.) 3. rautacios, (livr.) malitios, (fig.) veninos. (O aluzie ~.) rce s. v. LISITA. SALCE. SARCINA s. 1. greu, greutate, incarcatura, povara, (livr.) pondere, (pop.) tarhát, (inv. si reg.) pond, tar, továr, (Mold.) tabírca, (inv.) greata, greíme. (Poarta in spate toata ~.) 2. apasare, greutate, povara. (Mijlocul li se fringe de ~ bagajelor.) 3. (BIOL.) gravidi­tate, (rar) maternitate, (inv. si reg.) purtare, (reg.) pozitie, stare. (0~ inaintata.) 4. (BIOL.) gestatie. (In timpul ~.) 5. datorie, indatorire, insarcinare, obligatie, (inv.) dator, datorínta, indatorínta. (~ ia era sa rezolvi problema.) 6. datorie, indatorire, obligatie, oficiu. (£i-a indeplinit onorabil ~ de gazda.) 7. atributie, indatorire, rol. (Ce ~ ai in aceasta comisie?) 8. angajament, indatorire, obligatie, (pop.) legatura. (~ ta fata de el este . . .) 9. raspun­dere, responsabilitate. (Grea ~ si-a luat.) 10. insarcinare, misiune, (inv. si reg.) slujba, (inv.) memuriét, sarcináre, solie. (Si-a dus ~ pana la capat.) 11. chemare, menire, misiune, rol, rost, (reg.) menínta, (livr. fig.) sacerdótiu. (Si-a implinit ~.) 12. functie, rol. (Ce ~ indeplineste aceasta piesa in ansamblu ?) 13. (FIZ.) electricitate. (~ pozitiva.) 14. (FIZ.) sarcina electrica = cantitate de electricitate. sarcofag s. v. COSCIUG. SICRIU. sarcói s. v. COTOFANA. SARD s., adj. 1. s. (inv.) sardinián. 2. adj. (rar) sárdic, (inv.) sardinián.

sardanapalésc adj. v. SARDANAPALIC.

SARDANAPALIC adj. (livr.) sardanaplésc. (Banchet ~.) sardanapalic adj. v. PANTAGRUELIC. SARDEA s. (IHT.) (rar) sardína. (~ in ulei.)

SARDELÚTA s. (IHT.) 1. (Sprattus sprat-lus phalericus) sprot. 2. (Clupconella delica-lula) gingirica.

sárdic adj. v. SARD. sardína s. v. SARDEA. sardinián s., adj. v. SARD. sardonic adj. v. BATJOCORITOR. SAR­CASTIC.

SARE s. 1. (CHIM.) ' clorura de sodiu, (prin Maram.) slatina. (A pune ~ in nian-care.) 2. (MIN.) sare gema=halit. 3. (CHIM.) sare de lamaie = acid citric, acid tartric. (pop.) saricica. 4. (FARM.) sarea lui Gloubev = mirabilit, sulfat de sodiu ; sare amara = sare de Seidlitz, sulfat de magneziu ; sare de Seid-lilz = sare amara, sulfat de magneziu.

sare s. v. DUH. HAZ. SPIRIT. UMOR. sare-ácra s. v. ALAUN. sare de cenusa s. v. CARBONAT DE POTASIU. POTASA.

sare de lesie s. v. CARBONAT DE POTASIU. POTASA. '

sare de macrís s. v. OXALAT ACID DE POTASIU.

sarghie s. v. MASA. TARABA. TEJGHEA. saríc s. v. TURBAN.

SARICA s. tundra, (Maram.) gúba. (~ de cioban.)

sariga s. v. OPOSUM. sárja s. v. CERCEL.

SARMA s. (reg.) galúsca, pernúta, (Ban. si Transilv.) perisoára, (Transilv. si Bucov.) pirósca. (~ale cu carne de porc.)

SARMÁT adj. sarmatic. (Populatii ~.) SARMÁTIC adj. sarmat. (Populatii ~.) sárnita s. v. SOLNITA. sarsaila s. v. AGHIUTA. DEMON. DIA­VOL. DRAC. INCORNORATUL. LUCAFER. NAIBA. NECURATUL. SATANA. SATANA. SCARAOTCHI. TARTOR.

sareán s. v. AGHIUTA. DEMON. DIAVOL. DRAC. INCORNORATUL. NAIBA. NECU­RATUL. SATANA. TARTOR.

sarsaór s. v. LUCIFER. SATANA. SCARA­OTCHI. TARTOR.

sarsaoroálca s. v. DIAVOLITA. DRACOAI-CA. TARTORITA. sarsaparíla s. v. SALCE. SARSÉLA s. (ORNIT.; Anas creeca) (rar) rata mica.

SAS adj. sasesc. (Populatie ~.) sásca s. v. SASOAICA. VALE. SASCHÍU s. (BOT.; Vinca herbacea si minor) (reg.) brebenóc, cununíta, merisór, pervínca.

saschíu s. v. GAROAFA. sastisi vb. v. PLICTISI. SATURA. URI-sastisíre s. v. PLICTISEALA. URAT. sastisit adj. v. DERUTAT. DESCUMPA­NIT. DEZORIENTAT. INCURCAT. NEDU-

MERIT. PERPLEX. PLICTISIT. SATUL. SATURAT. SCARBIT. ZAPACIT. sau s. v. SACULET. SACUSOR. SASÍU adj., adv. 1. adj. chioris, crucis, incrucisat, piezis, strabic, (pop.) spanchíu, zbanghíu, (reg.) bazaóchi, ceacír, ceúr, chior, hónchiu, poncís, (prin Transilv.) chiomb. (Ochi~; privire ~.) 2. adv. chiondoras, chio­ris, crucis, incrucisat, stramb, (pop.) piezis, spanchíu, (reg.) poncís. (Priveste, se uita ~.) SAT s. (inv. si reg.) salas, (inv.) salasluíre. (~e si orase).

sat s. v. ADAPOST. ASEZARE. CASA. CAMIN. CAMP. CORT. DOMICILIU. LOCUIN­TA. OGOR. SALAS. TARINA.

SATANA s. 1. aghiuta, demon, diavol, drac, incornoratul tart.), naiba (art.), necu­ratul (art.), tartor, (livr.) belzebút, (rar) sca­raotchi, (pop. si fam.) michidúta, nichipércea (art.), pírlea (art.), sarsaila, (pop.) faraon, idol, impelitátul (art.), mititelul (art.), nefir-tátul (art.), nevoia (art.), pardálnicul (art.), procletul (art.), pustiul (art.), vicleanul (art.), cel-de-pe-comoára, cel-din-bálta, duca-se-pe-pustii, uciga-1-crúcea, uciga-1-toáca, (inv. si reg.) mamón, sacrétul (art.), sótea (art.), (reg.) hadáche, napústul (art.), spurc, spurcat, sei­tan, sótca, ucigán, (Transilv., Ban. si Maram.) béda, (Mold. si Bucov.) benga (art.), (prin Bucov.) carcandíla, (Transilv. si Mold.) mutul (art.), (prin Mold. si Bucov.) pocnetul (art.), (prin Olt.) sarsán, (prin Mold.) scalói, (prin Bucov.) slactráfu (art.), (inv.) impiedicatórul (art.), nepriitórul (art.), (eufemistic) pacatul (art.). 2. (art.) lucifer, scaraotchi, tartor, (pop.) sarsaila, vatáfu (art.), mamonul dracilor, mi­chidúta cel batrin, (reg.) sarsr. (~ e cape­tenia dracilor.)

satanésc adj. v. DEMONIC. DIABOLIC. DIAVOLESC. DRACESC. INFERNAL. NE­CURAT. SATANIC.

SATANIC adj. demonic, diabolic, diavo­lesc, dracesc, infernal, necurat, (livr.) demo­niac, mefistofelic, (inv. si pop.) satanésc, (inv.) demonicésc, mamónic, satanicésc. (Planuri ~.)

satanicésc adj. v. DEMONIC. DIABOLIC. DIAVOLESC. DRACESC. INFERNAL. NE­CURAT. SATANIC.

satará s. v. BELEA. BUCLUC. DANDANA. INCURCATURA. NAPASTA. NEAJUNS. NECAZ. NEMULTUMIRE. NENOROCIRE. NEPLACERE. NEVOIE. PACOSTE. POCI­NOG. RAU. SUPARARE.

satira vb. v. RIDICULIZA. SATIRIZA. *t SATIRA; £&. ^ridiculizare, satirizare, (fig.) biciuire. (~ moravurilor din trecut.)

SATIRIÁZIS s. (MED.) aidomanie.

SATÍRIC adj., s. 1. adj. sarcastic, (inv.) satiricésc, (fig.) biciuitór, caustic, incisiv, in­tepator, muscator, piscatór, sfichiuitór, taios, usturator. (Ton ~.) 2. adj. epigramatic, (fig.) caustic, incisiv, intepator, muscator, ustu­rator. (Poezie cu caracter ~.) 3. s. (rar) satiríst. (Gr. Alexandrescu a fost un mare ~.)

satiricésc adj. v. SARCASTIC. SATIRIC.

satiríst s. v. SATIRIC.

SATIRIZA vb. a ridiculiza, (inv.) a satira, (fig.) a biciui. (A ~ moravurile din trecut.)

SATIRIZARE s. ridiculizare, satira, (fig.) biciuire. (~ moravurilor din trecut.)

SATISFACE vb. 1. a impaca, a multumi. (Masura luata i-a ~ pe toti.) 2. a multumi, (pop.) a indestula, (Ban., Transilv. si Mold.) a joi. (Recolta obtinuta l-a ~.) 3. a implini, a indeplini, a realiza, (inv.) a plini, (rar fig.) a satura. (I-a ~ dorinta.) 4. a asculta, a implini, a indeplini. (I-a ~ toate capriciile.) 5. a efectua, a executa, a face, a indeplini, a presta. (Isi ~ serviciul militar.)

SATISFACERE s. implinire, indeplinire, realizare, (rar) satisfactie. (~ dorintei cuiva.)

satisfacere s. v. MULTUMIRE. SATIS­FACTIE.

SATISFACTIE s. 1. bucurie, desfatare, mangaiere, multumire, placere, (inv. si pop.) multumita, (inv.) haz, mangaietúra. (Simte o mare ~.) 2. multumire, (rar) satisfacere. (Am cel putin ~ ca . . .)

satisfactie s. v. IMPLINIRE. INDEPLI­NIRE. REALIZARE. SATISFACERE.

SATISFACATOR adj. 1. acceptabil, admi­sibil, convenabil, multumitor, (fam.) pasabil. (O solutie ~ pentru ambele parti.) 2. indes­tulator, multumitor, suficient. (O canti­tate ~.)

SATISFACUT adj. 1. multumit, (inv. si pop.) norocit, (inv. si reg.) multumitor, (inv.) odihnit, (rar fig.) satul. (Un om pe deplin ~.) 2. impacat, multumit, (pop.) impaciuít. (Cu inima ~.) 3. bucuros, multumit, vesel, voios. (Se duce ~ la lucru.) 4. implinit, inde­plinit, infaptuit, realizat. (Un vis ~.) A

SATIR s. 1. tocator. (~ de carne.) 2. se­cure. (~ calaului.)

SATRAP s. despot, tiran. (E un adevarat

~.)

SATRAP IC adj. despotic, dictatorial, sa­mavolnic, tiranic, (inv.) tiranicésc, tiranésc. (Guvernare ~.)

SATURARE s. saturatie. (Stare de ~ a unei solutii.)

SATURAT adj. (rar) satul. (Pamtnt ~ de ploi.)

SATURATIE s. saturare. (Stare de ~ a unei solutii.)

saturn s. v. PLUMB.

sat s. v. AVERSIUNE. DEZGUST. GHIF­TUIRE. GREATA. IMBUIBARE. INDOPA­RE. INGRETOSARE. LACOMIE. NESAT. OROARE. REPULSIE. SATURARE. SCAR-BA. SILA.

satiát adj. v. MANCAT. SATUL. SATURAT.

satietate s. v. SATURARE.

SAU conj. fie, ori, (inv. si reg.) au, oare, (prin Transilv.) macar, (inv.) savái. (~ barbati, ~ femei.)

sáur adj. v. ACRU. BATUT. PRINS.

SAVANT s., adj. 1. s. carturar, erudit, invatat, (inv.) diac, (grecism inv.) sofologió-

tatos. (Un ~ celebru.) 2. adj. citit, erudit, invatat, (livr.) doct, (livr. rar) sapient, (pop.) stiut, (inv. si reg.) pricopsit, stiutor. (Un om ~.) 3. adj. carturaresc, cult, livresc. (Forma­tie lexicala ~.) 4. adj. rafinat. (O ~ minuire a efectelor sonore.)

savanteríe s. v. PEDANTERIE. PEDAN­TISM. PRETIOZITATE.

savantlac s. v. ERUDITIE. PEDANTERIE. PEDANTISM. PRETIOZITATE. STIINTA. SAVOARE s. 1. suculenta. (~ unui ali­ment.) 2. deliciu. (~ unei mancari.)

savoare s. v. DELECTARE. DESFATARE. FARMEC. INCANTARE. PLACERE. VOLUP­TATE. VRAJA.

SAVONIÉRA s. sapuniera. SAVURA vb. a degusta, (rar) a legumi. (A ~ mtncarea.)

SAVURARE s. degustare, degustatie. (~ prajiturii.)

SAVÚRA s. (MAR.) balast, lest. (~ unei nave comerciale.)

SAVUROS adj. apetisant, bun, delicios, gustos, imbietor, placut, suculent, (rar) pof­ticios, (arg.) misto. (O mancare, o cina ~.) savuros adj. v. AGREABIL. CAPTIVANT. CUCERITOR. DESFATATOR. FASCINANT. FERMECATOR. INCANTATOR. PLACUT. RAPITOR. SEDUCATOR. sazán s.v. CRAP.

sazolíc s.v. BIR. DARE. IMPOZIT. PRO­CENT. PROCENTAJ.

SA conj. de, si. (Stai ~ ma astepti.) sabás s. v. AER. ASPECT. CHIP. COM­PORTAMENT. COMPORTARE. CONDUITA. DEPRINDERE. EXPRESIE. FATA. FIGU­RA. FIZIONOMIE. INFATISARE. MINA. OBICEI. OBISNUINTA. OBRAZ. PUR­TARE.

sabaí vb. v. CROI. TAIA. sabaire s. v. CROIRE. CROIT. sabaít s. v. CROIRE. CROIT. sabaíta s. v. CROITOREASA. sabaság s. v. CONCEDIU. INVOIRE. PER­MISIE. VACANTA.

sabáu s. v. BLANAR. COJOCAR. CROI­TOR.

♦SABIA vb. (reg.) a sabui. (Il ~ pe dusman.) sabicioára s. v. SABIE. SABITA. SABIOA-RA. SABIUTA.

sabiíta s. v. SABIE. SABITA. SABIOARA. SABIUTA.

SABIOARA s. 1, sabiuta, (reg.) sabiúsca. (Sabie mica sau ~.) 2. (IHT.i Pelecus cul-tratus) sabie, sabita, sabiuta, (reg.) bfrcie, sabicira, sabiíta.

sabioára s. v. ALBISOARA. GLADIOLA.

OBLET. SABIUTA. SOREAN.

sabiúsca s. v. SABIOARA. SABIUTA.

SABIUTA s. 1. sabioára, (reg.) sabiúsca.

(Sabie mica sau ~.) 2. (BOT.; Gladiolus

imbricatus) (reg.) cocardau, cocosíca, rogoz,

sabira, sageata, sageteá, secerele (pi.), spa-

tareáza, crin-vanat, (Transilv.) coasa, (Ban.)

ecerúie, (Ban. si Transilv.) speteaza. 3.(IHT.;

Pelecus cultratus) sabie, sabita, sabioára, (reg.) bírcie, sabicioára. sabiíta.

sabiuta s. v. CIOC-INTORS. GLADIOLA. NAVODAR.

sablázna s. v. ABATERE. ADEMENIRE. ATRACTIE. CULPABILITATE. CULPA. EROARE. GRESEALA. ISPITA. NECAZ. NEPLACERE. PACAT. POLUTIE. SEDU­CERE. SEDUCTIE. SPERMATOREE. SU­PARARE. TENTATIE. VINA. VINOVATIE.

sablazvb. v. GRESI. PACATUI.

sablaznitór adj.,s. v. PACATOS.

sabui vb. v. SABIA.

sacástru s. v. SIRA.

saeatéu s. v. SACULET. SACUSOR.

saciuít adj. v. DEFRISAT. DESPADURIT.

saciuit s. v. DEFRISARE. DEFRISAT. DESPADURIRE.

sacotéi s. v. SACULET. SACUSOR.

sacrét adj. v. ASCUNS.' DESERT. DOSIT. DOSNIC. FERIT. GOL. IZOLAT. LATU­RALNIC. NECALCAT. NECULTIVAT. NELO­CUIT. NEPOPULAT. NESTRABATUT. NE­UMBLAT. PUSTIU. RETRAS. SALBATIC. SINGURATIC. TAINIC. TAINUIT. VID.

sacrét adj., s. v. AFURISIT. BLESTEMAT. CAINOS. HAIN. INDRACIT. RAU. TICA­LOS.

sacrétul s. art. v. AGHIUTA. DEMON. DIAVOL. DRAC. INCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. SATANA. TARTOR.

sácsie s. v. CURATURA.

saeúi s. v. SACULET. SACUSOR. SEDILA. TRAISTUTA.

sacuiét s. v. SACULET. SACUSOR. SE­DILA.

saculete s. v. SACULET. SACUSOR. SE­DILA.

SACULET s. 1. sacusor, (frantuzisrn( saséu, (inv. si reg.) sacultét, (reg.) saeatéu, sacúi, sa­cuiét, saculteáta, sacút, tábéica, tabaltóc, (prin Ban.) batacúí, (prin Olt. si Transilv.) sacotéi, (prin Munt. si Olt.) saculete, íprin Mold. si Bucov.) tabuiét, tafílca, (Mold.) tósca. (Un sac mic sau un ~.) 2. traista, (reg.) jáca. (~ cu merinde.) 3. sedila, (reg.) sac, sacúi, sacuiét, saculete, scurgatoáre, zagfrna. (~ pentru scurs brtnza.)

saculet s. v. SCROT.

saculteáta s. v. SACULET. SACUSOR.

sacultét s. v. SACULET. SACUSOR.

SACUSÓR s. saculet, (frantuzism) saséu, (inv. si reg.) sacultét, (reg.) saeatéu, sacúi, sa­cuiét, saculteáta, sacút, tabéica, tabaltóc, (prin Ban.) batacúi, (prin Olt. si Transilv.) sacotéi, (prin Munt. si Olt.) saculete, (prin Mold. si Bucov.) tabuiét, tafílca, (Mold.) tósca. (Un sac mic sau un ~.)

sacút s. v. SACULET. SACUSOR.

•SADÉLCA s. (AGRIC.) (reg.) sadélnita, sadíla, sighínca. (~ pentru sadit rasadurile.) sadélnita s. v. SADELCA.

SADÍ vb. a planta, a pune, a rasadi, a trans­planta, (rar) a semana, (pop.) a presadi, (prin Munt.) a prosadi, (Transilv.) a rastavi, (inv.)

a implinta, a plantalui, a straplanta. (A ~ <loi puieti.)

sadi v'b. v. ASEZA. CONSTITUI. CREA. CTITORI. FIXA. FUNDA. INSTALA. INSTI­TUI. INFIINTA. INTEMEIA. OPRI. ORGA­NIZA. STABILI. STATORNICI.

sadíia s. v. SADELCA. SADÍRE s. plantare, plantat, punere, pus, rasadire. rasadit, sadit, transplantare, (rar) transplantátie, (pop.) presare, (inv.) planta­tie. (~ puiefilor.)

sadire s. v.' PLANTATIE.

SADIT adj. plantat, rasadit, transplantat, (pop. i prcsadít, (Transilv.) rastavít. (Rasa­duri ~.)

SADIT s. plantare, plantat, punere, pus, rasadir , rasadit, sadire, transplantare, (rar) transplantátie, (pop.) presadíre, (inv.) plan­tatie. (~ puiefilor.)

sadit s. v. BUTÁSIRE.

SADATÓR s. 1. plantator, (inv.) rasaditór. (~ (te Pila de vie.) 2. (TEHN.) plantator. (~ este o unealta agricola.)

sadatnra s. v. PLANTATIE.

saíindel-de-camp s. pi. v. FIEREA-PAMAN-TULUI. POTROACA. TINTAURA.

sagár s. v. LUPTATOR. MILITAR. OSTAS. OSTEAN. RAZBOINIC. SOLDAT.

sageáe s. v. CANAF. CEAPRAZARIE. CIU­CURE. CRACANA. PIROSTRIE.

sageacár s. v. CEAPRAZAR.

sageata-Iul-Dumnezeu s. v. VERIGEL.

SAGEATA s. 1. (reg.) rapezitór, (inv.) sahai-dác. (O ~ pornita din arc.) 2. (reg.) sulita. (~ pe mormintul unui tinar.) 3. (CONSTR.) (reg.) sulita. (~ pe coama caselor taranesti.) 4. (TEHN.) aripa, speteaza. (~ la roata morii de vini.) 5. (TEHN.) (reg.) cólur. (~ la aripa morii de vint.) 6. (TEHN.) fofeaza, (Mole!.) col. (~ la moara de vint.) 7. (GEOGR.) sageata literala = perisip, cordon litoral. 8. (BOT.) sageata-apei (Sagittaria sagittifolia) = (reg.) iarba-sagétii.

sageata s. v. COARDA. CORD AR. FUL­GER. IN.TUNGHIETURA. INTINZATOR. INTEPATURA. JUNGHI. JUNGHIETURA. PARGHIE. SABIUTA. STRUNA. TRASNET. TRASNITURA.

sagét adj. v. BIET. NENOROCIT. NEVO­IAS. SARAC. SARMAN.

sageta vb. v. DEOCHEA. FULGERA. INJUNGHIA. INTEPA. TRASNI.

sagvtír s. v. ARCAS. SAGETATOR.

SAGETÁRE s. sagetat, sagetatura.

sagetís s. v. ARCAS. SAGETATOR.

SAGETAT s. sagetare, sagetatura.

SAGETATOR s. i. arcas, (inv. si pop.) sagetár, (inv.) sagetás. (~ din armata lui Stefan cel Mare.) 2. (ASTRON.; art.) arcasul (art.). (~ este numele unei constelatii.)

SAGETATURA s. 1. sagetare, sagetat. (~ de urc.) 2.* (MED.) (reg.) sagetúra.

sagetatura s. v. INJUNGHIETURA. IN­TEPATURA. JUNGHI. JUNGHIETURA.

sagetúra s. v. SAGETATURA.

sagetata s. v. SAGETEA. SAGETICA. SAGETEÁ s. sagetica, (inv.) sagetúta.

sageteá s. v. SABIUTA.

SAGETÍCA s. sagetea, (inv.) sagetúta.

sagetica s. v. BUCHET. CIOCUL-BERZEI. GREGHETIN.

saghiés s. v. CINTEZA.

sagneála s. v. SAGNA.

sagní vb. v. INFIERA. RANI.

sagníre s. v. INFIERARE.

sagnitíira s. v. SAGNA.

sahaidác s. v. SAGEATA. TOLBA.

sahalbár s. v. CARBUNAR.

saiástra s. v. ZANxA.

saidacaríe s. v. HARNASAMENT.

SALAS s. 1. adapost, gazduire, (pop.)salas-luíre. (Cere ~; se ingrijeste de ~.) 2. adapost, asezare, casa, camin, domiciliu, locuinta, (reg.) salásna, (Transilv., Ban. si Bucov.) cortél, (inv.) locas, mutare, mutat, odaie, sat, salas-luínta, salasluíre, sedere, sezamant, sezut, (fig.) barlóg, cuib, culcus. (Unde isi are el ~ ?) 3. asezare, satra. (~ de tigani.) 4. barlog, cuib, culcus, vizuina, (reg.) cobarlau, cóvru, mísina, vizunie, (prin Ban.) cartóg, (prin Transilv.) scorciób, (prin Ban.) viezuríme, viezurína. (~ unui animal salbatic.)

salas s. v. ACARET. ASTERNUT. CAM­PAMENT. CATUN. CORT. COSCIUG. CUL­CUS. DEPENDINTA. GRAJD. LAGAR. PAT. PLACENTA. RESEDINTA. SAT. SE­DIU. SICRIU. STAUL. STANA. TABARA. TARLA.

salásna s. v. ADAPOST. ASEZARE. CASA. CAMIN. DOMICILIU. LOCUINTA. SALAS.

salabaríe s. v. CONSTRANGERE. FORTA. SILA. SILNICIE. VIOLENTA.

salageá s. v. GRAUSOR. SALATEA. UNTI-SOR.

salasí vb. v. ADAPOSTI. DOMICILIA. FI. GAZDUI. LOCUI. MANEA. PRIMI. STA. SEDEA. TRAGE. TRAI. VIETUI.

salasltoáre s. v. OSUL-IEPURELUI.

salaslui vb. v. ADAPOSTI. ASEZA. DOMI­CILIA. FI. FIXA. GAZDUI. INSTALA. LO­CUI. MANEA. OPRI. PRIMI. STA. STABILI. STATORNICI. SEDEA. TRAGE. TRAI. VIE­TUI.

salasluínfa s. v. ADAPOST. ASEZARE. CASA. CAMIN. DOMICILIU. LOCUINTA. SALAS. TRAI. VIATA. VIETUIRE.

salasluíre s. v. ADAPOST. ASEZARE. CASA. CAMIN. CATUN. DOMICILIU. GAZ­DUIRE. LOCUINTA. POPAS. POPOSIRE. SAT. SALAS. TRAI. VIATA. VIETUIRE.

salasluitór s. v. LOCUITOR.

salastioára s. v. OSUL-IEPURELUI.

salasuí vb. v. ADAPOSTI. ASEZA. DOMI­CILIA. FI. FIXA. GAZDUI. INSTALA. LOCUI. MANEA. OPRI. PRIMI. STA. STA­BILI. STATORNICI. SEDEA. TRAGE. TRAI. VIETUI.

SALATEÁ s. (BOT.) 1. (Ranunculus ficaria) griusor, untisor, (reg.) salageá, calce-míca, salata-de-cítnp,scanteiuta-gálbena, (Munt.)

s corbutaríta. 2, (Aposeris foelida) (rcg.) salata-cíinilor.

salatcá s. v. ROSTOPASCA. UNTISOR. salatica-zídului s. v. RASFUG. SALBATIC adj., adv. 1. adj. (rar) paduret. (Animale ~e si animale domestice.) 2. adj. nedomesticit, neamblanzit, (pop.) sireáp. (Cal '—.) 3. adj. aprig, focos, nestapanit, sireap, vije­lios, (inv.) zmeiós. (Un armasar ~.) 4. adj. barbar, primitiv, (inv.) sireáp, várvar, varva-résc. (Triburi, neamuri ~.) 5. adj. inapoiat, neevoluat, primitiv, rudimentar. (Duceau o piata ~, in caverne.) 6. adj. necivilizat, primi­tiv. (Asezari ~.) 7. adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, cainos, crancen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necru­tator, neiertator, neamblanzit, neanduplecat, neandurat, neandurator, nemilos, neomenos, neuman, rau, sangeros, violent, (livr.) sangui­nar, (inv. si pop.) nasílnic, (inv. si reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. si Bucov.) avan, hapsín, (inv.) jestóc, ncomenít, sanguínic, salbaticós, sireáp, (fig.) dur, negru. (Om ~; se poarta ~.) 8. adj. aprig, furtunos, impetuos, impul­siv, iute, inflacarat, infocat, navalnic, nedo­molit, nepotolit, nestapanit, nestavilit, tumul­tuos, vehement, violent, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Temperament ~.) 9. adj. animalic, bestial, feroce, fioros. (Gest ~.) 10. adj. barbar, crud, feroce, inuman, nemi­los, neomenos, (inv.) varvarésc, (fig.) dur. (Un procedeu ~.) 11. adj. aprig, cumplit, groaznic, infiorator, infricosator, ingrozitor, nebun, violent. (O pasiune ~ il macina.) 12. adj. fricos, sperios, temator, (livr.) timorat. (De ce esti atit de ~ ?) 13. adj. (BOT.) padu­ret, (pop.) mistret, mistricít. (Par ~.) 14. adj. (BOT.) (pop.) paduret, (inv. si reg.) padu­ratic, padurésc. (Fruct ~.) 15. adj. natural, (livr.) frust. (Frumusetea ~ a Bucegilor.) 16. adj. desert, gol, necultivat, pustiu, vid, (inv. si reg.) sacrét, (inv.) pustiiciós, pustiit. (Un loc, un tinut ~.)

salbata'címe s. v. ASPRIME. BARBARIE. BRUTALITATE. CRUZIME. FEROCITATE. NEANDURARE. NEOMENIE. PUSTIETATE. PUSTIU. RAUTATE. SALBATICIE. VIO­LENTA. VITREGIE.

salbataciúne s. v. BARBARIE. PRIMITI­VISM. PRIMITIVITATE. PUSTIETATE. PUS. TIU. SALBATICIE.

salbaticeste adv. v. BRUTAL. VIOLENT.

SALBATICÍ vb. 1. (rar) a (se) primitiviza,

(inv.) a (se) insalbatici, a (se) sirepi. (S-a ~

de lot.) 2. a se paragini, (reg.) a se parlogi, (inv.)

a se pustii. (Gradina s-a ~.)

salbatici vb. v. AGITA. CLOCOTI. FRA-MANTA. FREMATA. INVOLBURA. ZBATE. ZBUCIUMA.

SALBATICÍE s. 1. barbarie, primitivism, primitivitate, (inv.) barbarism, salbataciúne, salbaticíme. (Starea de ~ a unui trib.) 2. ani­malitate, bestialitate, ferocitate. (~ unui asa­sin.) 3. asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, neandurare, neomenie, rautate, vio-

lenta, vitregie, (rar) nemíla, nemilostavíre, (pop.) ciiníe, cainosénie, (inv. si reg.) nasilni-cíe, (inv.) crinceníe, cruzíe, cumpliciúne, cum-plíre, grozavie, neomeníre, raiciúne, salbata-címe, salbaticiune, sirepíe, varvaríe, (fig.) duri­tate. (~ purtarii cuiva.) 4. pustietate, pus­tiu, (rar) salbataciúne, (inv.) salbatacíme. (~ locurilor.) 5. paragina, paraginire, parsire. (Parc lasat in ~.)

salbaticie s. v. BESTIE. DIHANIE. FIARA. JIVINA. LIGHIOANA. PALEOLITIC. SAL­BATICIUNE.

salbaticíme s. v. BARBARIE. BESTIE. DIHANIE. FIARA. JIVINA. LIGHIOANA. PRIMITIVISM. PRIMITIVITATE. SALBA­TICIE. SALBATICIUNE.

SALBATICIT adj. neangrijit, paraginit,(reg.> paraginós. (O gradina ~.)

salbaticitúra s. v. BESTIE. DIHANIE. FIARA. JIVINA. LIGHIOANA. SALBATI­CIUNE.

SALBATICIUNE s. bestie, dihanie, fiara, jivina, lighioana, (pop.) gádina, jigánie, (reg.) ciuta, salbaticie, salbaticíme. (Transiiv. si Mold.) gad, (Transiiv.) salbaticitúra. (In padure traiesc multe ~.)

salbaticiune s. v. ASPRIME. BARBARIE. BRUTALITATE. CRUZIME. FEROCITATE. NEANDURARE. NEOMENIE. RAUTATE. SALBATICIE. VIOLENTA. VITREGIE.

salbaticós adj., adv. v. APRIG. ASPRU. BARBAR. BRUTAL. CAINOS. CRANCEN. CRUD. CRUNT. CUMPLIT. FEROCE. FIO­ROS. HAIN. INUMAN. NECRUTATOR. NEIERTATOR. NEAMBLANZIT. NEANDU­PLECAT. NEANDURAT. NEANDURATOR. NEMILOS. NEOMENOS. NEUMAN. RAU. SALBATIC. SANGEROS. VIOLENT.

SALBATÍE s. (BOT.; Lolium temulen-tum) (reg.) betie, ciormoiág, nagára, nebuná-rita, nebuneala, neghina, obsíga, odós, zizá-nie.

salbatíe s. v. RAIGRAS ENGLEZESC. 2 IZ AN IE.

salbioára s. v. SALBULlTA.

SALBULATA s. (rar) salbioára. (O ~ de galbeni.)

salri s. pi. v. SALCET. SALCIS.

salcaríta s. v. PITULICE.

SALCET s. salcis, (reg.) salcíme, salcinís, (ves­tul Transiiv.) salcári (pi.). (Un ~ crescut pe malul apei.)

SALCÍCA s. (BOT.) salcioara.

salcíca s. v. LOZIE. MLAJA. RACHITA.

salcíme s. v. SALCET. SALCIS.

salcinís s. v. SALCET. SALCIS.

SALCIOÁRA s. (BOT.) salcica. (O salcie mica sau o ~.)

salcioára s. v. LOZIE. MLAJA. RACHITA. RACHITICA. SAPUNELE. SCANTEIUTA. SANZIENE-DE-GRADINA.

salciós adj. v. FAD. LESIETIC. LESIOS. SALCIU. SEARBAD.

SALCÍS s. salcet, (reg.) salcíme, salcinís, (vestul Transiiv.) salcári (pi.). (Un ~ cres­cut pe malul apei.)

SALCÍU adj. fad, lesietic, lesios, searbad, (inv.) salciós, salcós. (Gust ~.)

salciu adj. v. ANOST. NEINTERESANT. PLICTICOS. PLICTISITOR. salciuta mirositoare s. v. RACHITICA. salcós adj. v. FAD. LESIETIC. LESIOS. SALCIU. SEARBAD. salcHta s. v. TROSCOT DE APA. salíe s. v. GIULGIU. LINTOLIU. VOALETA. salanga s. v. ASCHIE. SURCEA. SURCICA. TANDARA.

SALTA vb. 1. a (se) ridica, a (se) sui, a (se) urca. (~ sacul in caruta ; 11 ~ pe genunchi.) 2. a inalta, a ridica. (~ din umeri.) 3. a sari, a topai, (reg.) a hopai. (Nu mai ~ atatal) 4. a sari. (~ peste gard.) 5. a sari, (reg.) a zaleti. (~ in inaltime.)

salta vb. v. AGITA. CLOCOTI. CRESTE. DANSA. DEZVOLTA. FRAMANTA. FRE­MATA. INALTA. INVOLBURA. JUCA. LE­GANA. MARI. MISCA. TRESALTA. ZBATE. ZBUCIUMA.

SALTARE s. 1. ridicare, ridicat, saltat, suire, suit, urcare, urcat. (~ sacului tn caru­ia.) 2. sarire, sarit. (~ intr-un picior.)

saltare s. v. ARDOARE. AVANT. BATAIE. DANS. DEZVOLTARE. ELAN. ENTUZIASM. EVOLUTIE. INAINTARE. INFLACARARE. INFOCARE. INSUFLETIRE. JOC. MERS-INAINTE. PALPITARE. PALPITATIE. PA­SIUNE. PATIMA. PORNIRE. PROGRES. PROPASIRE. PULSATIE. SALT. SALTA-TURA. SARITURA. TICAIT. TRESARIRE. TOPAIALA. TOPAIT. TOPAITURA. ZBA­TERE. ZVACNEALA. ZVACNET. ZVACNI-RE. ZVACNIT. ZVACNITURA.

SALTAT adj. 1. inaltat, ridicat. (Cu cape­tele putin ~.) 2. saltaret, sprinten, vioi, zglo­biu, (rar) saltatór. (Zborul ~ al rindunicii.) 3. ritmat, sacadat, saltaret, saltatór, (prin Mold. si Bucov.) scuturat. (Un dans popular ~.) saKát adj. v. CRESCUT. DEZVOLTAT. MARICEL. MARISOR.

saltat adj., s.v. ALIENAT. DEMENT. DES­CREIERAT. INNEBUNIT. NEBUN. SMIN­TIT. TICNIT.

SALTAT s. ridicare, ridicat, saltare, suire, suit, urcare, urcat. (~ sacului in caruta.) SALTARET adj. 1. ritmat, sacadat, saltat, saltatór, (prin Mold. si Bucov.) scuturat. (Un dans popular ~.) 2. saltat, sprinten, vioi, zglobiu, (rar) saltatór. (Zborul ~ al rinduni­cii.) 3. (rar) saltatór. (Valuri ~.)

saltafoáre s. v. CONVULSIE. LEAGAN. SPASM.

SALTATÓR adj. ritmat, sacadat, saltat, saltaret, (prin Mold. si Bucov.) scuturat. (Un dans popular ~.)

saltatór adj. v. SALTAT. SALTARET. SPRINTEN. VIOI. ZGLOBIU.

SaLTÁTUrA s. salt, saritura, (pop.) sari­ta, (reg.) saitóc, zburdatúra, (inv.) saltare. (Dintr-o ~ . . .) saltatúra s. v. DANS. JOC.

salteála s. v. ALIENARE. xALIENATlE. BOALA MINTALA. DEMENTA. NEBU­NIE. SMINTEALA. SMINTIRE. TICNEALA.

saluí vb.v. ADAPOSTI. GAZDUI. MANEA. PRIMI. TRAGE.

SALVIE s. (BOT.) salvie austriaca (Saloia austriaca) = (reg.) coada-lúpului, urechea-pórcului; salvie de Etiopia (Saloia aethiopis) = (reg.) desfacatoare, serlái, tutunás, iarba-sfan-tului-Ión.

salvie de padure s. v. COADA-VACII. JALE.

samachísa s. v. BRUMAREA. CHISLEAG. CORONISTE. STRAGHEATA.

samadás s. v. CALCUL. DARE DE SEAMA. RAPORT. REFERAT. SITUATIE. SOCO­TEALA.

samadáu s. v. CASIER. CONTABIL.

maduság s. v. CONTABILITATE.

samaluí vb. v. APRECIA. CALCULA. CHIB-ZUI. ESTIMA. EVALUA. GANDI. JUDECA. MASURA. NUMARA. PRETUI. SOCOTI.

samaluíre s. v. CALCUL. CALCULARE. CHIBZUIALA. CHIBZUINTA. CHIBZUIRE. CUMINTENIE. CUMPAT. CUMPATARE. INTELEPCIUNE. JUDECATA. MASURA. MINTE. MODERATIE. RATIUNE. SOCO­TEALA. SOCOTINTA. SOCOTIRE. SOCO­TIT. TACT.

SAMARÁS s. samarel. (~ pentru cattri.)

SAMARÉL s. samaras. (~ pentru magari.)

samarít adj. v. VESEL. VOIOS.

samcúta s. v. BRANCUTA. CUCUTA-DE-PADURE. SOPARLITA.

samlntá vb. v. INSAMANTA. SEMANA.

samlntár s. v. TÁRTACUTA. TIGVA. TALV.

samlntáre s. v. INSAMANTARE. INSAMAN-TAT. SEMANARE. SEMANAT. SEMANA­TURA.

SAMINTA s. 1. (reg.) sad, (inv.) plod. (Are ~ superioara pentru semanat.) 2. boaba, bob, graunte, (reg.) boámba, boána. (~ de griu.) 3. sambure. (Manlnca ~ de dovleac.)

samínta s. v. CATEGORIE. CAUZA. CO-BORATOR. CONSIDERENT. DESCENDENT. FAMILIE. FEL. GEN. IZVOR. MICROB. MOBIL. MOTIV. NEAM. ODRASLA. PRE­TEXT. PRICINA. PRILEJ. PROGENI­TURA. RASA. RATIUNE. SCOBORATOR. SEMINTIE. SOI. SPECIE. SPERMATOZOID. SPERMA. SPETA. TEMEI. TIP. TRIB. URMAS. VITA. VLASTAR. samlntós adj. v. FECUND. PROLIFIC, samsari vb. v. NEGOCIA. TRAFICA. samsaríe s. v. MISITIE. SAMSARLAC. SANATOS adj. 1. (pop.) nebolít. (Sant perfect ~.) 2. intact, intreg, neatins, nevata­mat, teafar, valid, zdravan, (pop.) nestricát, (inv. si reg.) nebantuít, (reg.) neted. (A scapat ~ din accident.) 3. intreg, normal, zdravan. (Esli om ~, iti dai seama ce ai facut ?) 4. bun, curat, nealterat, nestricat, nevatamator, ne­viciat, oxigenat, ozonat, proaspat, pur, puri­ficat, salubru, tare. (Aer ~.)

sanatos adj. v. ADECVAT. BUN. CHIB­ZUIT. CONFORM. CONVENABIL. CORES­PUNZATOR. CUVENIT. FOLOSITOR. GAN-DIT. GROZAV. INDICAT. INTELEPT. JUDICIOS. NIMERIT. OPORTUN. POTRI­VIT. RATIONAL. RECOMANDABIL. RE­COMANDAT. REZONABIL. SOCOTIT. STRASNIC. TERIBIL. UTIL. ZDRAVAN, sanatos adj., adv. v. SERIOS. STARUI­TOR. TEMEINIC.

sanalosá vb. v. INDREPTA. INFIRIPA. INSANATOSI. INTREMA. INZDRAVENI. LECUI. REFACE. RESTABILI. RIDICA. TAMADUI. VINDECA.

sanatosáre s. v. INDREPTARE. INFIRI­PARE. INSANATOSIRE. INTREMARE. IN-ZDRAVENIRE. LECUIRE. REFACERE. RESTABILIRE. RIDICARE. TAMADUIRE. VINDECARE.

sanatosát adj. v. INDREPTAT. INFIRIPAT. INSANATOSIT. INTREMAT. INZDRAVE-NIT. LECUIT. REFACUT. RESTABILIT. RIDICAT. TAMADUIT. VINDECAT. sandulíe s. v. COVOR. SCOARTA. SANIÁT s. saniere, sanius. SANIÉRE s. saniat, sanius. SANIOÁRA s. saniuta, (reg.) saniúsca, (prin Maram.) saniúca, (prin Munt. si Olt.) scarléte.

SANISOÁRA s. (BOT.; Sanicula euro-paea) (reg.) omag, sarponél, buruiana-de-dambla, cinci-fói, cinci-foi-mári, iarba-fran-tului, iarba-sasului. saniúca s. v. SANIOÁRA. SANIUTA. SANIUS s, 1, saniat, saniere. 2. derdelus, (Mergem la saniúsca s. v. SANIOÁRA. SANIUTA. SANIUTA s. sanioara, (reg.) saniúsca, (prin Maram.) saniúca, (prin Munt. si Olt.) scarléte. SAPA vb. 1. a excava, a scobi. (A ~ pa-mtntul.) 2. (AGRIC.) a prasi, (Olt.) a tarsi. (~ la porumb.) 3. a (se) macina, a (se) minca, a (se) roade, a (se) scobi. (Apa ~ malul.) 4. (GEOL., GEOGR.) a (se) eroda, a (se) roade, (reg.) a (se) coptori, a (se) coptorosi, (fig.) a (se) manca, a (se) spala. (Apele ~ solul.) 5. a ciopli, a sculpta, a taia, (rar) a scobi, (Transilv. si Maram.) a sferdi. (A ~ in piatra un bust.) 6. a imprima, a intipari. (Vremea a ~ brazde adinei pe fruntea lui.)

sapa vb. v. FIXA. RAMANE. SCORMONI. SCURMA. SUBMINA. UZURPA.

SAPARE s. 1. sapat, (inv.) sapatura. (~ unui tunel, a unei finiini.) 2. excavare. (~ solului.) 3. (AGRIC.) prasila, prasire, prasit, sapa, sapat, (pop.) prása, prasira, (reg.) copoít, praseála, sapatura, tarsenít, tirsít. (~ porumbului.) 4. macinare, roadere, sa­pat. (~ malului de catre ape.) 5. (GEOL., GEOGR.) erodare, eroziune, roadere, siroi-re, (fig.) spalare. (Proces de ~ a solului.) 6. cioplire, cioplit, sapat, sculptare, sculptat, taiat, taiere, (inv.) sapatura. (~ unui bloc de marmura.) sapare s. v. FIXARE, sapás s. v. SAPATOR.

SAPAT adj. 1. (GEOL., GEOGR.) erodat, ros, (reg.) coptorít, coptorosít. (Un teren ~.) 2. cioplit, sculptat, taiat. (Zid impodobit eu chipuri ~.)

sapat adj. v. ACCIDENTAT. INVALURAT. NEREGULAT. PRASIT.

SAPAT s. 1. sapare, (inv.) sapatura. (~ unui tunel, al unei fintini.) 2. (AGRIC.) pra­sila, prasire, prasit, sapa, sapare, (pop.) prása, prasitúra, (reg.) copoít, praseála, sapatura, tarsenít, tarsít. (~ porumbului.) 3. macinare, roadere, sapare. (~ malului de catre ape.) 4, cioplire, cioplit, sapare, sculptare, sculptat, taiat, taiere, (inv.) sapatura. (~ unui bloc de marmura.)

sapalau s. v. OTIC. TARNACOP.

sapalíca s. v. SAPA LIGA. SAPALÍGA s. 1. sapusoara, (reg.) sapúta-(O sapa mica sau ~.) 2. (AGRIC.) (reg.) sapa, sapalíca, sapalúca, sápalúga, sapíta, sapúca, sapulíta, sapusoara, sapúta, scrápina, (Bucov. si Maram.) spitác. (~ se foloseste In legumicultura.)

sapalúca s.v. SAPALÍGA.

sapalúga s. v. SAPALÍGA.

sapatoare s. v. CAZMA. HARLET. RARITA. SAPATOR s. (frantuzism) sapéur, (inv.) sapás. (E ~ de profesie.)

sapator s. v. GRAVOR. GROPAR. SCULP­TOR.

SAPATURA s. excavatie. (O ~ pentru fundatia unui bloc.)

sapatura s. v. CIOPLIRE. CIOPLIT. GRA­VURA. PRASILA. PRASIRE. PRASIT.SAPA. SAPARE .SAPAT. SCULPTARE. SCULPTAT. SCULPTURA. STAMPA. TAIAT. TÁIERE-

sapita s. v. SAPALÍGA.

sapói s. v. TARNACOP.

saptamina carnii s. v. CARNELEAGA. HARTI.

saptamina clisei s. v. CARNELEAGA. HARTI.

saptamina curata s. v. CARNELEAGA. HARTI.

saptamina de praguri s. v. CARNELEAGA. HARTI.

saptamina hirteásca s. v. CARNELEAGA. HARTI.

saptamina hartii s. v. CARNELEAGA. HARTI.

saptamina impestritata s. v. CARNELEAGA. HARTI.

saptamina imirstéta s. v. CARNELEAGA. HARTI.

SAPTAMANÁL adj., s. 1. adj. (inv.) sapta-manár. (Vizita ~.) 2. s., adj. hebdomadar. (Un ~ de mare tiraj.)

saptamina mistreáta s. v. CARNELEAGA. HARTI.

saptaminár adj. v. SAPTAMANÁL.

saptamina tarcata s. v. CARNELEAGA. HARTI.

saptamina varstáta s.v. CARNELEAGA. HARTI.

SAPTAMINA s. (inv.) símbata. (Vine la noi de doua ori pe ~.) sapúca s. v. SAPALÍGA.

sapuiór s. v. CIUIN. ODAGACI. SAPU-NARITA. sapuiíta s. v. SAPALIGA. sapun s. v. CIUIN. CLABUC. ODAGACI. SAPUNARITA. SPUMA.

SAPUNÁR s. (Inv.) sapungíu. (~ul fabrica si vinde sapun.)

sapunár s. v. CIUIN. ODAGACI. SAPU­NARITA.

sapunáre s. v. CIUIN. ODAGACI. SAPU­NARITA.

SAPUNÁRITA s. (BOT.: Saponaria offi-cinalis) ciuin, odagaci, (reg.) berbecéi (pi.), grozdíca, juni (pi.), mielusei (pi.), sapuiór, sapun, sapunár, sapunás, sapunél, sapunioára, sapunita, spumárita, vacaríca, vacarita, bu-ruiana-álba, floarea-calugarului, floarea-stu-ntului, flori-álbe (pi.), flori-batai (pi.), flori-de-sopón (pi.), flori-de-taietúra (pi.), iarba-de-sapún, iarba-de-soponít, mararul-calului, rup-turi-de-mál (pi.), spuma-cálului, (inv.) sapu­náre, sapunaríca.

SAPUNÁS s. sapunel.

sapunás s. v. CIUIN. ODAGACI.SAPUNÁ­RITA.

sapunaríca s. v. CIUIN. ODAGACI. SAPU­NÁRITA.

sapuneála s. v. ADMONESTARE. CEARTA. CERTARE. CLABUC. DOJANA. DOJENI­RE. IMPUTARE. MORALA. MUSTRARE. OBSERVATIE. REPROS. SAPUNIRE. SA­PUNIT. SPUMA.

SAPUNÉL s. 1. sapunas. (Sapun mic sau ~.) 2. (BOT.; Thymus comosus) (reg.) cim­brisor. 3. (BOT.; Aster novae-angliae; la pi.) (reg.) dumitrás, pócrova, salcioára, scintciúte (pi.), vinetele (pi.), floarea-Sfintei-Marii, salba-moále.

sapunél s. v. CIUIN. ODAGACI. SAPU­NARITA.

sapunéle s. pi. v. SClNTEIUTA. sapungíu s. v. SAPUNÁR. sapuni vb. v. ADMONESTA. CERTA. DASCALI. DOJENI. MORALIZA. MUSTRA. SAPUNIÉRA s. savoniera. (Tine sapunul fn~.)

sapunioára s. v. CIUIN. ODAGACI. SA­PUNARITA.

SAPUNÍRE s. sapunit, (rar) sapuneála. (~ corpului cuiva, la imbaiere.)

SAPUNÍT s. sapunire, (rar) sapuneála. (~ corpului cuiva, la imbaiere.)

sapunita s. v. CIUIN. ODAGACI. SAPU­NARITA.

SAPUSOÁRA s. sapaliga, (reg.) sapúta. sapusoára s. v. SAPALIGA. sapúta s. v. SAPALIGA. SAPUSOÁRA. SARA vb. a (se) saliniza. (Lacurile se pot ~.)

SARAC adj., s. 1. adj., s. calic, necajit, nevoias, sarman, (livr.) mizer, (rar) mofluz, (inv. si pop.) neajuns, neavút, pirpiriu, (pop. si fam.) nepricopsit, (pop.) saracan, (inv. si reg.) misel, slabanog, (reg.) misariciós, oárfan, obielós, pamantít, (Ban.) bedás, (inv.) meáser, neputernic, neputincios,

siromáh, (fam., fig. si depr.) paduchios. (E un biet om ~ care trebuie ajutai.) 2. adj. biet, neno­rocit, nevoias, sarman, (livr.) mizer, pauper, (pop.) nemernic, pacatos, saracan, (inv. si reg.) ticait, ticalos, (prin Munt. si Olt.) sagét, (inv.) cáinic, misel, misélos. (Un taran ~;~ ui de minei) 3. adj. mizerabil, saracacios, umil. (Un interior ~.) 4. adj. modest, saracacios, simplu. (O nunta ~.) 5. adj. nefertil, nepro­ductiv, neroditor, slab, steril, sterp, (rar) neród-nic, saracacios, sec, (Transilv.) mácru, (inv.) neproducatór, sterpós. (Un sol ~.) 6. adj. insuficient, neandestulator, nesatisfacator, re­dus. (Un inventar ~ de utilaje.) 7. adj. redus. (Are im vocabular ~.) 8. adj. slab, (fig.) chior, orb. (O lumina ~.) 9. adj. banal, comun, neansemnat, obisnuit. (Viata piciorului X e uimitor de ~.)

sarac adj., s.v. ORFAN. VADUV. sarac s. v. CERSETOR. MILOG. sarár s. v. SOLNITA.

SARÁRE s. 1. sarat, (inv. si reg.) saratúra. (~ pestelui, pentru conservare.) 2. salinizare. (~ apelor marii.)

SARAT adj. salin. (Lac ~.) sarat adj. v. EXAGERAT. EXCESIV. EXORBITANT. MARE. RIDICAT. SCUMP. SARAT s. sarare, (inv. si reg.) saratúra. (~ pestelui, pentru conservare.) sarabói s. v. TARTACUTA. TIGVA. TALV. saracan adj. v. BIET. NENOROCIT. NEVO­IAS. SARAC. SARMAN.

saracacios adj. v. NEFERTIL. NEPRODUC­TIV. NERODITOR. SARAC. SLAB. STERIL. STERP.

SARACACIOS adj., adv. I. adj. umil, (rar) meschin, (fam.) calicós. (O casa ~.) 2. adj. mizerabil, sarac, umil. (Un interior ~.) 3. adj. mizer, mizerabil, prapadit. (Un targ ~ de odinioara.) 4. adj. modest, sarac, simplu. (O nunta ~.) 5. adv. (inv.) miseleste. (Se imbraca ~.) saracei adj., s. v. SARACUT. SARACÍ vb. 1. a calici, a (se) ruina, a scpata, (inv. si reg.) a sarmani, (inv.) a meseri, a miseii, a (se) mofluzi, a (se) stinge, (fam.) a (se) decava, (fig.) a (se) toca, a (se) usca. (A ~ de tot, nu mai are nimic.) 2. a (se) pauperiza, a (se) proletariza.

saraci vb. v. CAINA. COMPATIMI. DE-PLANGE. PLANGE.

SARACÍE s. 1. mizerie, (pop.) scapare, (inv. si reg.) ticála, (inv.) scapaciúne, scapata-ciúne. (A murit in ~.) 2. lipsa, mizerie, ne­voie, (livr.) indigenta, penurie, privatiune, (inv. si pop.) calicénie, calicie, neare, (inv. si reg.) nístota, scumpete, ticalosie, (reg.) sarapánie, (inv.) meseratáte, miselatáte, miselíc, nepu­tinta, nevoínta, scadere, scumpatáte. (O acuta ~ btntuia pe atunci.) 3. insuficienta, lipsa, (inv.) neajúngere. (~ de legume pe piata-) 4. nefertilitate, neproductivitate, nerodnicie, sterilitate, (rar) sterpaciúne. (~ unui teren.) saracie s. v. VADUVIE. saracíla s. v. AUSTRU. SARACÍME s. calicime.

saracín s.v. SARAZIN.

SARACÍRE s. 1. ruinare, scapa tare, (inv.) miselíre, (fam.) decavare. (~ unui om bogat.) 2. pauperizare, proletarizare. (~ maselor.)

SARACÍT adj. ruinat, scapatat, (inv.) stins, (fam.) decavát. (Un bogatas ~.)

saracústa s. v. SARINDAR.

SARACUT adj., s. (rar) saracél, (pop.) sar­manei, sarmanút, (reg.) sarmancút. (Un om cam ~.)

sarandíc adj., s. v. ORFAN.

sarapúnie s. v. LIPSA. MIZERIE. NEVOIE. SARACIE.

sararíe s. v. OCNA. SALINA. SOLNITA.

sararíta s. v. SOLNITA.

saratór s. v. SOLNITA.

SARATURA s. 1. (pop. si fam.) slatina. (Ce e cu ~ asta de mancare?) 2. (inv. si reg.) slatina. (Terenuri fertile si ~.)

saratúra S. v. SARAMURA. SARARE. SA­RAT.

saratura-rósie s. v. BRANCA.

SARBATOARE s. 1. zi festiva, (inv. si pop.) praznic, (inv.) sarbatoríe. (Azi e mare ~, nu se lucreaza.) 2. festivitate, solemnitate. (~ dezvelirii monumentului.) 3. sarbatorire, serbare. (~ nuntii lor.)

sarbatoare s. v. FESTIVITATE. PETRE­CERE. SERBARE.

SARBATORESC adj. festiv, solemn, (inv.) solemnei. (Adunare, zi, atmosfera ~.)

SARBATORESTE adv. festiv, solemn. (Stra­zile sint impodobite ~.)

sarbatori s. pi. v. CICLU. MENSTRUATIE. PERIOD.

SARBATORI vb. 1. a aniversa, a celebra, a praznui, a serba, a tine, (inv. si reg.) a praz-nici. (~ 25 de ani de casatorie.) 2. a comemora, a serba. (~ un mare eveniment.)

sarbatoríe s. v. FESTIVITATE. PETRECE­RE. SARBATOARE. SERBARE. ZI FES­TIVA.

SARBATORÍRE s. 1. aniversare, celebrare, praznuire, serbare, (reg.) praznuiála. (~ unui secol de la . . .) 2. sarbatoare, serbare. (~ nuntii lor.) 3. comemorare, serbare, (rar)come-morátie, (inv.) pomana. (~ unui eveniment important.) 4. (inv.) obnovlénie. (~ reantoar-cerii lui.)

sarbatorire s. v. ELOGIERE. GLORIFI­CARE. LAUDARE. MARIRE. PREAMARI­RE. PREASLAVIRE. PROSLAVIRE. SLAVA. SLAVIRE.

sarbezeála s. v. ACREALA. ACRIME. INA-CREALA.

sarbezéle s. pi. v. STRUGURII-URSULUI.

sarbezénie s. v. GALBENEALA. tPALIDI-TATE. PALOARE.

sarbezí vb. v. ACRI. ALTERA. BRANZI-DESCOMPUNE. FERMENTA.» IMPUTI. INA­CRI. STREPEZI. STRICA. TAIA.

sarbezíe s. v. GALBENEALA. PALIDI­TATE. PALOARE.

sarbezíme s. v. ACREALA. ACRIME. INA-CREALA.

sarbezít adj. v. ACRIT. ACRU. ALTERAT-BRANZIT. DESCOMPUS. FERMENTAT. IM­PUTIT. INACRIT. STRICAT. TAIAT.

sarbezíu adj. v. ESTOMPAT. PAL. PALID. PIERDUT. STINS. STERS.

sarceá s. v. LISITA.

sarcina vb. v. INSARCINA.

sarcináre s. v. INSARCINARE. MISIUNE. SARCINA.

sarcinátaadj.v. GRAVIDA. INSARCINATA.

sarcinér s. v. PREPELEAC.

sarcinioára s. v. SARCINUTA.

SARCINÚTA s. (rar) sarcinioára.

sarélnita s. v. SOLNITA.

SARÍ vb. 1. a salta, (reg.) a zaleti. (~ in inaltime.) 2. a salta. (~ peste gard.) 3. a escalada, a trece. (~ un zid.) 4. a salta, a topai, (reg.) a hopai. (Nu mai ~ atata!) 5. a se arunca, a se avanta, a se azvarli, a se precipita, a se repezi, a se zvarli, (pop.) a se chiti, (Transilv.) a se aiepta. (~ pe cal si porneste in goana.) 6. a se arunca, a se azvarli, a se napusti, a navali, a se precipita, a se repezi, a tabari, a se zvarli, (rar) a se prabusi, (inv. si pop.) acadea, (inv. si reg.) a naduli, a se prapastui, (reg.) a iurusi, a naboi, a se naprati, a nooti, a se tovari, (Transilv.) a se aiepta, (Transilv. si Ban.) a se supi, (inv.) a se da, a nabusi, a navrapi, a se slobozi. (Au ~ asupra dusmanului.) 7. a cadea. (I-au ~ patru nasturi.) 8. a omite. (A ~ o parte din text.) 9. a improsca, a stropi, (reg.) a prosca. (Noroiul ~ in toate partile.)

sari vb. v. DANSA. DISPAREA. EXTINDE. INTINDE. JUCA. LATI. PIERI. PROPAGA. RASPANDI. TASNI.

sariceá s. v. ALAUN.

SARICICA s. (BOT-; Salsola kali) ciurlan, salcicorn, (rar) salsóla, (reg.) burcúm, ciulin, curai, fugaci, parpalác, pochítnic, rostogol, sarigeá, tartan, tarfalóg, tavalug, tartán, valtuc, vatalán, iarba-rcului, iarba-saráta.

saricica s. v. ACID CITRIC. ACID TAR-TRIC. ALAUN. ANHIDRIDA ARSENIOA-SA. ARSENIC. CLORURA MERCURICA. SARE DE LAMAIE. SUBLIMAT COROSIV.

sarigeá s. v. BRANCA. CIURLAN. SALCI­CORN. SARICICA.

SARINDAR s. (BIS.) (inv. si reg.) sarcústa. (A da un ~.)

SARÍRE s. 1. escaladare, sarit, trecere. (~ unui zid.) 2. saltare, sarit. (~ intr-un picior.) 3. omitere, sarit. (~ unui pasaj din text.)

sarit adj.,s. v. ALIENAT. DEMENT. DES­CREIERAT. INNEBUNIT. NEBUN. SMIN­TIT. TICNIT.

SARÍT s. 1. escaladare, sarire, trecere. (~ unui zid.) 2. saltare, sarire. (~ intr-un picior.) 3. omitere, sarire. (~ unui pasaj din text.)

sarit s. v. GOANA. GONIRE. IMPREU­NARE. MONTA.

sarita s. v. CASCADA. CATARACTA. CADE­RE DE APA. SALT. SALTATURA. SARITU­RA.

saritoare s. v. CASCADA. CATARACTA. CADERE DE APA. PARLEAZ.

saritor adj. v. AMABIL. BINEVOITOR. INDATORITOR. SERVIABIL.

saritor s. v. ACROBAT.

SARITURA s. I. salt, saltatura, (pop.) sarita, (reg.) saitóc, zburdatúra, (inv.) saltare. (Díntr-o ~.) 2. hop, salt. (~ peste o groapa.) 3, omi­siune. (Sa completam ~ din text.)

saritura s. v. CASCADA. CATARACTA. CADERE DE APA.

SARÍTI interj, ajutor ! (~ / ma omoara!)

sarman adj. v. BASTARD. NATURAL. NELEGITIM.

SARMAN adj., s. 1. adj., s. calic, necajit, nevoias, sarac, (livr.) mizer, (rar) mofluz, (inv. si pop.) neajuns, neavút, pirpiriu, (pop. si fam.) nepricopsit, (pop.) saracan, (inv. si reg.) misel, slabanog, (reg.) misariciós, oárfan, obíelós, pamantít, (Ban.) bedás, (inv.) meáser, nepu-térnic, neputincios, siromáh, (fam. fig. si depr.) paduchios. (E un biet om ~ care trebuie aju­tat.) 2. adj. biet, nenorocit, nevoias, sarac, (livr.) mizer, pauper, (pop.) nemernic, pactos, saracan, (inv. si reg.) ticait, ticalos, (prin Munt. si Olt.) sagét, (inv.) cáinic, misel, mise-lós. (Un ~ taran; ~ul de mine!)

sarman adj., s. v. ORFAN.

sarmancút adj., s. v. SARACUT.

sarmanei adj., s. v. SARACUT.

sarmani vb. v. CALICI. RUINA. SARACI. SCAPATA.

sarmanút adj., s. v. SARACUT.

sarós adj. v. SALIN.

sarpún s. v. CIMBRISOR.

sarsám s. v. HARNASAMENT. INSTRU­MENT. SCULA. UNEALTA. USTENSILA.

SARUT s. 1. gura, sarutare, (pop. si fam.) pu­patura, toc, (fam. si in limbajul copiilor) púsi, (fam.) pup. (I-a dat un ~.) 2. sarutare, saru­tat, (pop. si fam.) pupáre, pupat, pupatura, tocait, (Ban., Transilv. si Maram.) tucáre, tucát, (inv;) sarutatúra. (Gata cu ~ !)

SARUTA vb. (pop. si fam.) a (se) pupa, (Transilv., Maram. si Ban.) a (se) tuca, (fam.) a (se) tocai. (S-au ~ pe buze.)

saruta vb. v. SALUTA.

SARUTARE s. 1. sarut, sarutat, (pop. si fam.) pupáre, pupat, pupatura, tocait, (Ban., Transilv. si Maram.) tucáre, tucát, (inv.) sarutatúra. (In timpul ~ lor.) 2. gura, sarut, (pop. si fam.) pupatura, toc, (fam. si in lim­bajul copiilor) púsi, (fam.) pup. (I-a dal o <~.)

sarutare s. v. SALUT. SALUTARE.

SARUTAT s. sarut, sarutare, (pop. si fam.) pupáre, pupat, pupatura, tocait, (Ban., Transilv. si Maram.) tucáre, tucát, (inv.) sarutatúra. (Gata cu ~ !)

sarutat s.v. SALUT. SALUTARE.

sarutatúra s. v. SALUT. SALUTARE. SARUT. SARUTARE. SARUTAT.

sascútu s. v. CRAITA. VAZDOAGA.

SASESC adj. sas. (Populafie ~.)

SASESTE adv. (reg.) nemteste. (Vorbeste ~.)

SASOAICA s. (inv. si reg.) sasoáie, (reg.) sásca.

sasoáie s. v. SASOAICA.

sateáe s. v. SATISOR. SATUC. SATULET.

SATEAN s. taran, (pop.) roman, (inv. si reg.) mojic, poporan, (reg., mai ales in Ban.) páur, (fam.) opincár, (peior.) mamaligár.

sateana s. v. SATEANCA. TARANCA.

SATEÁNCA s. taranca, (pop.) romanca, (inv. si reg.) sateana.

satencse adj. v. RURAL. SATESC. TARA­NESC.

satonésíe adv. v. TARANESTE.

SATESC adj. 1. rural, taranesc, (inv.) sate-nésc. (Mediul ~.) 2. rural. (Asezari ~.)

satíc s. v. SATISOR. SATUC. SATULET.

saticeán s. v. SATISOR. SATUC. SATU­LET.

saticél s. v. SATISOR. SATUC. SATULET.

SATISOR s. satuc, satulet, (rar) satuleán, (inv. si reg.) saticél, satucél, (reg.) sateáe, sa-tic, saticeán, satuceán, saturé], satút.

sátnic s. v. CENTURION. SUTAS.

SATUC s. satisor, satulet, (rar) satuleán, (inv. si reg.) saticél, satucél, (reg.) sateáe, satíc, saticeán, satuceán, saturél, satút.

satuceán s. v. SATISOR. SATUC. SATU­LET.

satucél s. v. SATISOR. SATUC. SATULET.

SATUL adj. 1. mancat, saturat, (pop.) ospa­tat, (inv. si reg.) satiát, (reg.) omiát. (Un om ~.) 2. plictisit, saturat, scarbit, (Mold. si Bucov.) lehametít, lehametuít, (inv. si fam.) sastisit. (E ~ de toate aceste mizerii.) 3. dezgus­tat, ingretosat, saturat, scarbit, (Mold. si Bucov.) lehametít, lehametuít. (Om ~ de ce-a vazut.)

satul adj. v. MULTUMIT. SATISFACUT. SATURAT.

satul s. v. ABUNDENTA. BELSUG. BOGA­TIE. IMBELSUGARE. INDESTULARE. PRI­SOS.

satuleán s. v. SATISOR. SATUC. SATULET.

SATULET s. satisor, satuc, (rar) satuleán, (inv. si reg.) saticél, satucél, (reg.) sateáe, satíc, saticeán, satuceán, saturél, satút.

SATURA vb. 1. a (se) indestula, (prin Tran­silv. si Olt.) a (se) satui. (I-a ~ cu mancare.) 2. (reg.) a se imbucari. (Vitele s-au ~.) 3.* (fig.) a lecui, a vindeca. (Lasa ca-l ~ eu de prostii.) 4. a se plictisi, a i se uri, (rar) a se anosti, (Mold. si Bucov.) a se lehameti, (inv. si fam.) a se sastisi, (inv.) a se stenahorisi, a se supara, (fig.) a i se acri. (5-a ~ de moarte sa stea in casa.) 5. a (se) dezgusta, a (se) ingre-tosa, a (se) scarbi, (reg.) a (se) scarboli, (Mold. si Bucov.) a (se) lehameti, a (se) lehametisi, a (se) lehametui, (inv.) a (se) ingreta, a (se) ingreta-lui, (fam. si fig.) a (i se) acri. (S-a ~ de tot ce-a vazut acolo.) 6. (Mold., fig.) a se hrani. (S-a ~ de mizeriile ce i se fac.)

satura vb. v. IMPLINI. INDEPLINI. REA­LIZA. SATISFACE.

SATURARE s. (rar) satietate, (pop.) sat. (Are senzatia de ~.)

saturare s. v. ABUNDENTA. BELSUG. BOGATIE. IMBELSUGARE. INDESTU­LARE. PRISOS.

SATURAT adj. 1. mancat, satul, (pop.) ospatat, (inv. si reg.) satiát, (reg.) omiát. (Un om ~.) 2. plictisit, satul, scarbit, (Mold. si Bucov.) lehametít, lehametuít, (inv. si fam.) sastisit. (~ de moarte de viata ce o duce.) 3. dezgustat, ingretosat, satul, scarbit, (Mold. si Bucov.) lehametít, lehametuít. (Om ~ de ce-a vazut.)

saturaciós adj. v. CONSISTENT. HRANI­TOR. NUTRITIV. SATIOS. SUCULENT.

saturatór adj. v. CONSISTENT. HRANI­TOR. NUTRITIV. SATIOS. SUCULENT.

saturél s. v. SATISOR. SATUC. SATULET.

satút s. v. SATISOR. SATUC. SATULET.

SATIÓS adj. consistent, hranitor, nutritiv, suculent, (livr.) feculént, (astazi rar) substantial, (inv.) mistuitor, nutritór, saturaciós, saturatór. (Alimente, substante ~.)

safs adj. v. ABUNDENT. BOGAT. BUN. IMBELSUGAT. INDESTULAT. INSETAT. MARE. MANOS. SETOS.

satuí vb. v. INDESTULA. SATURA.

SAU pron., adj. lui. (Vorba ~.)

savál adv. v. BAREM. CHIAR. EXACT. INTOCMAI. MACAR. TOCMAI.

savái conj. v. DESI. FIE. ORI. SAU.

savarscnic s. v. 'DECEDARE. DECES. DISPARITIE. MOARTE. PIEIRE. PRAPA-DIRE. RAPOSARE. SFARSIT. STINGERE. SUCOMBARE.

SAVARSÍ vb. 1. a efectua, a executa, a face, a Implini, a indeplini, a Infaptui, a realiza, (inv. si pop.) a plini. (Am ~ tot ce mi-ai dat.) 2. a efectua, a executa, a face, a fauri, a infaptui, a realiza. (A ~ o lucrare durabila.) 3. a comite, a face, a faptui, (inv.) a plini. (A ~ o infrac­tiune.) 4. a celebra, a oficia. (~ o casatorie.) 5. (BIS.) a celebra, a oficia, a sluji.(~ litur­ghia.)

savirsí vb. v. ALCATUI. ASASINA. COM­PUNE. CONSTITUI. DECEDA. DISPAREA. DUCE. FORMA. ISPRAVI. INCHEIA. MURI. OMORI. PIERI. PRAPADI. RAPOSA. SFAR-SI. STINGE. SUCOMBA. SUPRIMA. TER­MINA. UCIDE.

savarsíe s. v. ETERNITATE. NEMURIRE. VECIE. VESNICIE.

SAVARSÍRE s. 1. efectuare, executare, exe­cutie, facere, implinire, indeplinire, infaptuire, realizare, (inv.) savarsít. (~ unei lucrari.) 2. comitere, facere, faptuire. (~ unei crime.) 3. celebrare, oficiere. (~ casatoriei.) 4. (BIS.) celebrare, oficiere, slujire, slujit, (inv.) serbare. (~ liturghiei.)

savirsire s. v. DECEDARE. DECES. DESA-VARSIRE. DESTINATIE. DISPARITIE. FUNCTIE. ISPRAVIRE .ISPRAVIT. INCHE­IERE. MOARTE. PERFECTIUNE PIEIRE. PRAPADIRE. PRESCRIERE. RAPOSARE. SCOP. SFARS1RE. SFARS-T. STINGERE. SUCOMBARE. TERMINARE. TERMINAT.

savarsít adj.v. DESAVARSIT. EXCEPTIO­NAL. EXTRAORDINAR. FORMIDABIL. GATA. IDEAL. ISPRAVIT. INCHEIAT. MAGISTRAL. MINUNAT. PERFECT. SFAR-

SIT. SPLENDID. SUBLIM. SUPERB. TER­MINAT.

savarsít adj., s. v. DECEDAT. DEFUNCT. DISPARUT. MORT. RAPOSAT.

savarsít s. v. CALCUL. CAP. CAPAT. DE­CEDARE. DECES. DESTINATIE. DISPA­RITIE. EFECTUARE. EXECUTARE. EXE­CUTIE. FACERE. FINAL. FINE. FUNCTIE. GAND. IDEE. INTENTIE. IMPLINIRE. INCHEIERE. INDEPLINIRE. INFAPTUIRE. MOARTE. PIEIRE. PLAN. PRAPADIRE. PROIECT. RAPOSARE, REALIZARE. SA­VARSÍRE. SCOP. SFARSIT. SOCOTEALA. STINGERE. SUCOMBARE.

savlrsitór adj., s. v. EXECUTANT. EXECU­TOR.

savarsitór s. v. CREATOR. FAURITOR. INFAPTUITOR. NASCOCITOR. PLASMUI-TOR. REALIZATOR.

sazdánie s. v. ANIMAL. CREATURA. DO­BITOC. FAPTURA. FIINTA. LIGHIOANA. NECUVANTATOR. VIETATE. VIETUITOA­RE.

SCABIE s. (MED.) raie, (reg.) rapan. SCABIÓS adj.(MED.) riios, (reg.) rapanós, rliát. (Om ~.)

SCABROS adj. desantat, imoral, impudic, indecent necuviincios, nerusinat, obscen, ponografic, scarbos, trivial, vulgar, (livr.) licen­tios, (inv. si pop.) scírnav, slobod, (reg.) porco-tós, (fam.) desucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, imbaiat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (Comportare, gluma ~.)

SCABROZITÁTE s. imoralitate, impudoare, indecenta, necuviinta, nerusinare, obscenitate, pornografie, trivialitate, vulgaritate, (livr.) impudicitáte, licenta, licentiozitáte, (inv. si pop.) mascara, mascára, mascariciúne, mas-caríe, scarnavíe. (Un act de ~.)

SCADENTA s. (FIN., EC.) termen, (pop.) soroc, (prin Ban.) roc, (inv.) dioríe, vadea. (Polita a ajuns la ~.) scafáld s. v. ESAFOD.

SCAFANDRIÉR s. cufundator, scafandru, (rar) plonjór. (~ marin.)

SCAFANDRU s. cufundator, scafandrier, (rar) plonjór. (~ de mare adine ime.)

SCAFA s. 1. cauc, caus, (Transilv.) súfla, lingura de scos. (Cu ~ se scot cerealele din sac.) 2. gavan. (~ in care se pun bucatele.) scafa s. v. ALBIE. CARAPACE. CAPA-TANA. CEASCA. CRANIU. CUPA. CURS. CUTIE CRANIANA. DISC. HARCA. MATCA. PAHAR. PLATOU. SCAFARLIE. TALER. TALGER. TAS. TEICA. TIGVA. TEASTA. VAD.

SCAI s. (BOT.) 1. (Onopordon acanthium) ciulin, ghimpe, scaiete, (reg.) palamída, sita-zinelor. 2. (Echinops sphaerocephalus) rostogol, scaiete, (reg.) arici, capatanoása, maciuca-cio­banului. 3. (Cirsium vulgare) (reg.) crasnic, ghimpe, scaiete. 4. scai-albastru (Ergngium planum) — scai-vanat, (reg.) maracini (pi.), sámca, buruiana-zméului, spin-albástru, spin-de-múceda, spinul-vantului, spin-vínat, sipul-vantului; scai-galben (Centaurea solstitialis) =-

(reg.) palamída, vadana, zglavoc-gálben; scai ghimpos (Centaurea calcitrapa) = ghimpe, sca-iete, (reg.) vadana, pasul-dropiei, scai-marúnt, scaiul-dracului, scai-voinicesc ; scaiul-dracului (Eryngium campestre) = (reg.) amareá, indrcita, rostogol, scaius, sperioása, spin, tavalíci, buruiana-múceda, caruta-dracului, iarba-ma-rului, scaiul-vantului, spinta-drácului, sporiul-cásei : scai-vinat (Eryngium planum) = scai-albastru, (reg.) maracini (pi.), sámca, buruiana-zméului, spin-albástru, spin-de-múceda, spinul-v'ntului, spin-vínat, sipul-vintului.

scai s. v. CIULIN. SCAIETE. SPIN. STI­CLELE.

scaiar s. v. SCHINEL.

scai-dc-óchl s. v. VARGA-C1OBANULUI.

scai-de-pápura s. v. BUCSAU.

SCAIÉTE s. (BOT.) 1. (Onopordon acan-thium) ciulin, ghimpe, scai, (reg.) palamída, sita-zínelor. 2. (Echinops sphaeroceplialus) ros­togol, scai, (reg.) arici, capatanoása, maciuca-ciobánului. 3. (Centaurea calcitrapa) ghimpe, scai-ghimpos, (reg.) vadana, pasul-dropiei, scai-marunt, scaiul-drácului, scai-voinicésc. 4. (Car-duux kerneri) spin, (reg.) scai. 5. scaietele-popii (Xanthium strumarium) = (reg.) cornuti (pi.), pnrcelás.

sraiéte s. v. CIULIN. HOLERA. PALA­MÍDA. SCAI. SCATIU. SPIN. STICLETE. TATARNICA. VARGA-CIOBANULUI.

scai-marúnt s. v. GHIMPE. SCAIETE. SCAI-GHIMPOS. TURITA. TURITA-MA-RE.

scai rusesc s. v. HOLERA.

scaiul-dracului s. v. GHIMPE. SCAIETE. SCAI-GHIMPOS.

scaiul-vantului s. v. SCAIUL-DRACULUI.

scaiul-voinicului s. v. SCAIUS. VARGA-CIOBANULUI.

scai-voinicésc s. v. GHIMPE. SCAIETE. SCAI- GHIMPOS. VARGA-CIOBANULUI.

SC.ALs. (II/T.) rechin.

SCALA s. scara. (~ unui aparat de radio.)

scala s. v. DEBARCADER. PORT. SCARA. VAMA.

scáice s. v. CALCEA-CALULUI.

scalda s. v. BAIE. CADA. IMBAIERE.SCAL­DARE. SCALDAT. VANA.

scaloián s. v. CALO IAN.

scalói s. v. AGHIUTA. DEMON. DIAVOL. DRAC INCORNORATUL. NAIBA. NECU­RATUL. SATANA. TARTOR.

scalp s. v. SCALPARE.

SCALPÁRE s. (rar) scalp.

SCAMATOR s. iluzionist, prestidigitator, (reg.) boscár, (inv.) cabáz. (~ la circ.)

scamator s. v. ESCROC. HOT. IMPOSTOR. INSELATOR. PUNGAS. SARLATAN. SNA­PAN.

SCAMATORÍE s. iluzionism, prestidigitatie, (reg.) boscaríe, (fam.) panglicaríe. (Numar de ~, ia circ.)

scamatorie s. v. ESCROCHERIE. HOTIE. IMPOSTURA. INSELACIUNE. INSELATO­RIE. PUNGASEALA. PUNGASIE. SARLA-TANIE. SMECHERIE.

SCAMA s. (inv.) sárpie. (~ pentru pansa­mente. )

scama s. v. PUF. RUMEGATURA. RUME­GUS. VATA.

scámnie s. v. SCAUN.

SCAMONÉE s. (rar) scamóniu. (Sucul rasinos numit ~.)

scamóniu s. v. SCAMONÉE.

SCANDAL s. 1. scena. (I-a facut un ~ nemaipomenit.) 2. balamuc, galagie, harmlaie, huiet, larma, tambalau, taraboi, tevatura, tumult, vacarm, vuiet, zarva, zgomot, (rar) lármat, (astazi rar) strigare, (pop. si fam.) chilomán, (inv. si reg.) toi, (reg.) haraimán, halaláie, harhaláie, tóiet, toloboáta, tololói, (Mold., Bucov. si Transilv.) hólca, (Transilv.) lólota, (inv.) calaballc, dandana, dananáie, dan-danáie, galceáva, (fig.) tigae, (arg.) nasulíe. (Era un ~ de nedescris.)

scandal s. v. ABATERE. CULPABILITA­TE. CULPA. DIFICULTATE, EROARE. GRESEALA. GREUTATE. IMPAS. IMPE­DIMENT. INCONVENIENT. NEAJUNS. NE­VOIE. OBSTACOL. OPRELISTE. PACAT. PIEDICA. STAVILA. VINA. VINOVATIE.

SCANDALAGIOÁICA s. certareata, (inv. si pop.) zavragioáica.

SCANDALAGIU adj., s. artagos, certaret, galcevitor, (rar) vociferant, (inv. si pop.) zavra­giu, (pop. si fam.) tafnós, zurbagiu, (pop.) pri-cinás, ranzós, (inv. si reg.) sfádnic, sfadálnic, sfadiciós, (reg.) artagás, galcevós, potcás, scan­dalos, sfadaiós, sfadarét, sfadaús, (Mold. sl Bucov.) carciogár, (Transilv.) pórav, (prin Olt.) pricinélnic, (prin Olt. si Ban.) pricinós, (inv.) pricélnic, priciós, pricitór, sfadáci, sfa-ditór, (fig.) clontos, coltos, tandarós. (Om ~.)

scándala s. v. ADEMENIRE. ANIMOZI­TATE. ATRACTIE. DISCORDIE. DUSMA­NIE. ISPITA. INVRAJBIRE. OSTILITATE. PORNIRE. SEDUCERE. SEDUCTIE. TEN­TATIE. URA. VRAJBA. VRAJMASIE. ZI-ZANIE.

scandalisí vb. v. INDIGNA. REVOLTA. SCANDALIZA.

SCANDALIZA vb. a (se) indigna, a (se) revolta, (inv.) a (se) scandalisi, a (se) scandali. (Vestea l-a ~.)

SCANDALIZARE s. indignare, revoltare, revolta, (rar) indignatiúne, (pop.) otareála, otarire- (~ lui era intemeiata.)

SCANDALIZAT adj. indignat, revoltat. (Om~.)

SCANDALOS adj. 1. revoltator, (inv.) revol-tánt, (inv., in Transilv.) scandaliciós. (Un gest ~.) 2. rusinos. (O comportare ~.)

scandalos adj., s. v. ARTAGOS. CERTA­RET. GALCEVITOR. SCANDALAGIU.

SCANDARE s. (inv.) scánzie. (~ unor versuri latine.)

SCANDINAV adj. scandinavic. (Populatii ~.)

SCANDINAVIC adj. scandinav. (Populatii ~.)

scánzie s. v. SCANDARE.

scapar s. v. SCAPARARE.

scápat s. v. APUS. ASFINTIRE. ASFIN­TIT. CLINA. COASTA. COBORAS. COSTISA. MUCHIE. PANTA. POVARNIS. PRIPOR. REPEZIS. SCOBORAS. VERSANT. VEST.

SCAPÉT s. (pop.) scopít. (Secta ~tilor.)

scapevb. v. CASTRA. JUGANI. SCOPI. STERILIZA.

SCÁPULA s. (ANAT.) omoplat, spata, (pop.) lopatica umarului, (prin Transilv.) lopatíta, (italienism inv.) spala.

scarandív adj. v. DELICAT. DIFICIL. FIN. GINGAS. GRATIOS. MOFTUROS. NAZUROS. SUAV.

SCARAOTCHI s. lucifer, satana (art.), tartor, (pop.) sarsaila, vatáfu (art.), mamo-nul dracilor, michiduta cel batrín, (reg.) sar-sr. (~ sau capetenia dracilor.)

scaraotchi s. v. AGHIUTA. DEMON. DIA­VOL. DRAC. INCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. SATANA. TARTOR.

SCARA s. 1. (inv), scala. (Se suie pe ~.)

2. treapta. (A pus piciorul pe ~ tramvaiului.)

3. peron. (Trasura a tras la ~.) 4. (TEHN.) scara rulanta = escalator. 5. (TEHN.) (reg.) scaun, ursoáie. (~ la cosul morii.) 6. scala. (~ unui aparat de radio.) 7. (MUZ.) (inv.) scala. 8. ierarhie, nivel, rang, stare, strat, treapta. (~ sociala.) 9. (BOT.) scara-doamnei (Polemonium coeruleum) = scaricea, scara-domnului; scara-domnului (Polemonium coe­ruleum) = scaricea, scara-doamnei.

scara s. v. CATEL. CEATLAU. CONTINUT. CORDENCI. CRUCE. CRUCEA DINAINTE. CUPRINS. GLOSAR. LAMBA. NASALIE. SUMAR. TABLA DE MATERII. VATRAI.

SCARÉU s. (MAR.) tacoz.

SCARIFICÁ vb. (MED.) (inv.) a haraxi. (~ pielea.)

SCARIFICÁRE s. (MED.) scarificatie. (~ pielii.)

SCARIFICATIE s. (MED.) scarificare. (~ pielii.)

SCARLATÍNA s. (MED.) (reg.) anghina, bubát, bube (pi.), cochináda, cochinár, coráca, fapt, foc, focaríe, marceáv, mohoraciúne, púrpur, rosior, varsat, zapór.

scarmós s. v. STRAPAZAN. UJBA.

scárpa s. v. CONDUR. PAPUC.

SCATÍU s. (ORNIT.; Carduelis spinus) (reg.) cintezoi, ciz, oita, pasare-galbena, poala-Sfintei-Maríi, (prin Olt.) scaiéte.

scatiu s. v. CINTEZA. GARDIAN. INA-RITA-VERDE. PRESURA. SERGENT.

scatoalca s. v. BATAIE. PALMA. PUMN. RETEVEI. SCURTATURA.

SCAUN s. 1. (prin Ban.) scámnie. (S-a asezat pe ~.) 2. (TEHN.) scaunoaie. (~ al dulgherului.) 3. (TEHN.) cal. (~ la scau­noaie.) 4.(TEHN.) scaun de cioplit = bedreag, butuc. (~ al rotarului.) 5. (TEHN.) butuc, pat, picior, strat, talpa, (reg.) pitrúca, starcióg. (~ ia sucala, la vtrtelnita.) 6. (TEHN.) batator, strat, trup. (~ la melita.) 7. butuc, trunchi. (~ de macelarie.) S. (MUZ.) calus, scaunas, scaunel. (~ la un instrument cu

coarde.) 9. (FIZIOL.) iesire, purgatie, (inv.> purgáre.

scaun s. v. ABATOR. CAPITALA. CATEL. COCLET. CONSILIU. CORDENCI. DIVAN. DOMNIE. EXCREMENT. FECALE. JUDECA­TORIE. MACELARIE. NASALIE. OPLEAN. PATRU. POD. POSADA. SCARA.

SCHIMBATOARE. SFAT. TRIBUNAL. TRON.

scaun de inspitát s. v. COBILA.

seaun de spite s. v. COBILA.

scaunul s. art. v. CASIOPEEA.

scaunul-cúcului s. v. GAROAFA.

scaunul de dinainte s. v. GRESIE. PER1-NOC.

scaunul Domnului s.v. BRUMAREA.

scaunul-lui- Dumnezeu s. v. CUISOARE.

scannul-pópll s. v. ARSINIC.

seací vb. v. CALCA. NETEZI.

SCADEA vb. 1. a descreste, a se micsora-, a se reduce, (pop. fig.) a se pisca. (Luna ~.> 2. a (se) mici, a (s') micsora, a (se) reduce. (A ~ rafia.) 3. a se ingrosa. (Mincarea a ~ mult.} 4. a descreste, a (se) diminua, a (se) imputina,. a (se) micsora, a (se) reduce, (inv.) a (se) putina. (Numarul lor a ~ simtitor.) 5. a (se) imputina, a (se) micsora, a (se) reduce, a (se) restr.nge-(inv. si reg.) a (se) strimta. (Locurile de pasune au ~.) 6. (MAT.) (inv.) a deduce, a defalca,, a scoate, a subtrahirui, a sustrage. (~ ~ din» 10.) 7. a se imputina, a se reduce, (Transilv.) a scapata. (Creditul a ~ foarte mult.) 8. ai (se) ieftini, a (se) micsora, a (se) reduce. (Pre­turile au ~ la . . .) 9. a lasa, a micsora, a reduce. (A mai ~ din pret.) 10. a descreste, a se mici,. a se micsora, a se reduce, a se scurta. (Toamna, ziua ~, iar noaptea creste.) 11. a cobori. (Tem­peratura a ~ in mod simtitor.) 12. a (se) ate­nua, a (se) calma, a descreste, a (se) diminua., a (se) domoli, a (se) linisti, a (se) micsora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) reduce, a slabi, a (se) tempera, (rari a-(se) pacifica, (fig.) a (se) imblanzi, a (se> indulci, a (se) inmuia, a (se) muia. (Viiezíí vin-tului a mai ~.) 13. a cobori, a slabi. (Glasul i-a ~ de tot.) 14. a micsora, a reduce, (fig./ a indulci. (I-a mai ~ pedeapsa, sentinta.) 15. a diminua, (inv. si pop.) a micsora, (fig.) a stirbi. (Nu i-a ~ cu nimic prestigiul.)

scadea vb. v. APUNE. ASFINTI. CHIRCI.. COBORI. DECADEA. DEGENERA. DISPA­REA. INCHIRCI. PAGUBI. PIERI. PIPER­NICI. PLECA. REGRESA. SFRIJI. ZGARCL

scadénie s. v. DECADENTA. DECADERE. DECLIN. REGRES.

SCADERE s. 1. descrestere, micsorare, reducere. (~ a dimensiunii, a suprafetei unui corp.) 2. ingrosare. (~ mincarii.) 3. crestere, diminuare, imputinare, micsorare, reducere, (inv.) putináre. (~ numarului de ) 4. (MAT.) (inv.) scazamant, substráetie., sustragere. (Operatia de ~.) 5. ieftinire, mic­sorare, reducere. (~ preturilor.) 6. descres­tere, micsorare, reducere, scurtare. (~ zilei in timpul toamnei.) 7. coborare. (~ brusca a

temperaturii.) 8. atenuare, calmare, descres­tere, diminuare, domolire, micsorare, potolire, reducere, slabire, temperare. (~ vitezei van-iului.) 9. diminuare, (inv. si pop.) micsorare, (fig.( stirbire. (~ a prestigiului cuiva.) 10. cusur, defect, deficienta, imperfectiune, insu­ficienta, lacuna, lipsa, meteahna, neajuns, pacat, slabiciune, viciu, (livr.) carenta, racila, tara, (pop. si fam.) betesug, (reg. si fam.) hiba, (reg.) madeá, teáhna, (Olt., Munt. si Mold.) ponós, (inv.) greseala, lichea, nedesavarsíre, rautate. (Un om cu multe ~.)

scadere s. v. DAUNA. DECADENTA. DE­CADERE. DECEDARE. DECES. DECLIN. DISPARITIE. LIPSA. MIZERIE. MOARTE. NECAZ. NEPLACERE. NEVOIE. PAGUBA. PIEIRE. PIERDERE. PRAPADIRE. PRE­JUDICIU. RAPOSARE. REFLUX. REGRES. SARACIE. SFARSIT. STINGERE. STRI­CACIUNE. SUCOMBARE. SUPARARE.

scaaíta s.v. CAUS. ISPOL.

SCAFARLÍE s. (ANAT.) capatana, craniu, birea, tigva, teasta, cutie craniana, (pop. si fam.) dévla, (inv. si reg.) scafa, (inv.) gláva, glavatana. (~ unui mort deshumat.)

scafarlíe s. v. CAL IC IU. CALOTA. CAP. CRESTET. CUPA. PARIETAL. POTIR. RO-TULA. SINCIPUT. VERTEX.

seaicciór s. v. STICLETE.

scaiér s. v. STICLETE.

seaiós adj. v. GHIMPOS. MARACINOS. SPINOS. TEPOS.

scaisór s. v. STICLETE.

seáisóri s. pi. v. PEJMA.

SCAIUS s. (BOT.; Dipsacus pilosus) varga-ciobanului, (reg.) scaiul-voinícului, varga-pas-tórului.

scaius s. v. SCAIUL-DRACULUI.

scalán s. v. CIORCHINE. STRUGURE.

SCALDA vb. 1. a (se) imbaia, (reg.) a (se) !a, (prin Mold.) a (se) bai, (Mold. si Transilv.) a (se) feredui. (A ~ copilul.) 2. a spala, a uda.

SCHIMBA vb. 1. a inlocui. (A ~ o piesa uzata.) 2. a preschimba. (A ~ bani, hirtii de paloare.) 3. a inlocui, (inv. si pop.) a muta, (frantuzism inv.) a ramplasa. (L-a ~ cu un inginer mai bun.) 4. a (se) primeni. (Dupa baie s-a ~.) 5. a muta. (A ~ baza de operatii.) 6. a abate, a devia, a muta. (A ~ cursul unei ape.) 7. a (se) deplasa, a (se) muta. (Accentul t-a ~ pe ultima silaba.) 8. a muta, (inv. si reg.) a stramuta. (Sa-ti ~ gtndurile cu privire la . . .) 9. a impartasi. (A ~ unelB impresii eu cineva.) 10. a (se) metamorfoza, a (se) modi­fica, a (se) preface, a (se) preschimba, a (se) transforma, (inv. si pop.) a (se) intoarce, a (se) muta, (inv. si reg.) a (se) inchipui, (reg.) a (se) straforma, (inv.) a (se) stramuta, a (se) suci, a (se) sanja. (Orasul nostru s-a ~ radical.) 11. a modifica, a preface, a prelucra, a reface, a transforma. (A ~ un text.) 12. a (se) preface, « (se) transforma, (inv.) a (se) pravali. (~ marea In uscat.) 13. a modifica, a reforma. (A ~ ortografia.) 14. (FON.) a se altera, a se modi­fica, a se preface, a se transforma. (,,N' inter-vocalic s-a ~.) 15. (FON.) a se modifica, a se preface, a se transforma, a trece. (,,L' inter-vocalic se ~ in ,,r' in cuvintele romanesti de origine latina.) 16. a (se) modifica. (Tempera­tura s-a ~ brusc.) 17. a face, a preface, a trans­forma. (Bautura din om te ~ in neom.) 18. a (se) preface, a (se) transforma, (reg.) a (se) veli, a (se) velnici, (inv.) a veni. (Bucuria lor s-a ~ in suspine.) 19. a fluctua, a varia, (fig.) a oscila. (Se ~ mereu in comportari.)

schimba vb. v. DEGHIZA. TRAVESTI. SCHIMBARE s. 1. inlocuire, schimb, (inv.) mutare. (~ unei piese uzate.) 2. preschimbare. f~ banilor.) 3, inlocuire. (~ cuiva In func­tie.) 4. primeneala, primenire, primenit, schim­bat. (~ asternuturilor.) 5. mutare, (inv.) schim-batura. (~ bazei de plecare.) 6. abatere, de­viatie, deviere, indepartare, mutare. (~ cursu­lui unei ape.) 7. deplasare, mutare. (~ accen­tului pe vocala urmatoare a cuvintului.) 8. impartasire. (~ unor impresii cu cineva.) 9. devenire, dezvoltare, evolutie, modificare, pre­facere, transformare. (Procesul ~.) 10. metmorfozare, metamorfoza, modificare, prefa­cere, preschimbare, transformare, (rar) strmutare, (inv. si pop.) mutare, prefacatúra, schimbatúra, (reg.) straformáre (inv.) modifi-cátie, preobrajénie, stramutatúra, transfor-mátie, (fig.) rasturnare. (A suferit o adinca ~.) 11. (BIS.) schimbarea la fata = preobrnie. 12. modificare, prefacere, prelucrare, refacere, transformare. (~ unui text.) 13. modificare, reformare. (~ ortografiei.) 14. (FON.) modificare, prefacere, transformare, tratament. (~ labialelor.) 15. (FON.) modi­ficare, prefacere, transformare, trecere. (~ lui ,,l' intervocalic in „r' in elementele romanesti de origine latina.) 16. modificare, variatie. (~ temperaturii.) 17. inovatie, noutate, pre­facere. (A introdus unele ~i.) 18. fluctuatie, instabilitate, (fig.) oscilatie. (~ la cursul bursei.)

SCHIMBAT adj. 1. primenit. (Om ~ dupa o baie.) 2. metamorfozat, modificat, prefacut, preschimbat, transformat, (inv.) stramutat. (Obiect ■) 3 modificat, prefacut, prelucrat, refacut, transformat. (Text ~.)

SCHIMBAT s. primeneala, primenire, prmenit, schimbare. (~ asternuturilor.) schlmbacioáse s. pi. v. ZOREA. SCHIMBACIÓS adj. 1. capricios, incon­stant, instabil, neconstant, nestabil, nesta­tornic, schimbator, variabil, (reg.) tonátic, tonós, (fig.) nazuros, (pop. fig.) baltát. (O vreme ~.) 2. capricios, flusturatic, fluturatic, inconsecvent, inconstant, instabil, neconsec­vent, neconstant, neserios, nestabil, nesttornic, schimbator, (livr.) labil. (Nu poti conta pe el, e tare ~.)

SCHIMBATOARE s. (TEHN.) 1. cocirla, (reg.) cocarteála, corlobáie, criveá, dreptar, dric, garloáfa, lasatoáre, lopatíca, manusa, mi'na, mutatoáre, sabie, schimbói, slobozitór, stinghie, stramr, struneála, tindéche. (~ la plug.) 2. posada, (reg.) cumpana, punte, scaun, vartéj. (~ la pietrele morii.)

SCHIMBATOR adj., s. 1. adj. instabil, miscator, nestatornic, variabil. (Dune ~.) 2. adj. instabil, neregulat, nestabil, variabil. (Vanluri ~.) 3. adj. capricios, inconstant, instbil, neconstant, nestabil, nestatornic, schim-bacios, variabil, (reg.) tonátic, tonós, (fig.) nazuros, (pop. fig.) baltát. (O vreme ~.) 4. adj. capricios, flusturatic, fluturatic, inconsec­vent, inconstant, instabil, neconsecvent, necon­stant, neserios, nestabil, nestatornic, schimba-cios, (livr.) labil. (Nu poti conta pe el, e tare ~.) 5. adj. fluctuant, instabil, variabil, (fig.) oscilant. (Atitudine ~.) 6. adj. nestatornic, (inv.) necredincios. (~ in dragoste.) 7. adj. efemer, pieritor, temporar, trecator, vremel­nic, (livr.) pasager, (inv.) petrecar, piericiós, pierit, stricaciós, temporal, vremelnicésc, (fig.) calator, (inv. fig.) desert. (Inttmplari ~; o viata ~.) 8. s. (TEHN.) iapa, talpig, (reg.) calcator, maiút, picioróg, potnóg, scan-dureá, talpau, talpél, talpéte, talpís, talpíta (~ la razboiul de tesut.) 9. s. (CHIM.) schim­bator de ioni — ionit.

schimbator s. v. AC. MACAZ.

schimbatúra s. v. METAMORFOZARE. METAMORFOZA. MODIFICARE. MUTARE. PREFACERE. PRESCHIMBARE. SCHIM­BARE. TRANSFORMARE.

schimbói s. v. COCARLA. SCHIMBATOARE.

schimnic adj. v. ASCETIC. SIHASTRESC.

SCHÍMNIC s. anahoret, ascet, eremit, pust­nic, sihastru, (rar) schimonáh, (inv.) aschilác, aschiteán, monah, osélnic, schítnic. (~ traieste izolat de societate.)

schimnicésc adj. v. ASCETIC. SIHASTRESC.

schimnicéste adv. v. ASCETIC. SIHAS-TRESTE.

SCHIMNICÍ vb. a (se) pustnici, a (se) sihas­tri, (reg.) a (se) pustelnici. (A ~ departe de lume.)

SCHIMNICAE s. 1. ascetism, asceza, pu­stnicie, sihastrie, (rar) schimnicit, f In vremea ~ lui.) 2. (conex.) schit, sihastrie. (Au ajun» ia ~.)

schimnicíe s. v. IZOLARE. SINGUBATATB.

schimnicit s. v. ASCETISM. ASCEZA. PUSTNICIE. SIHASTRIE. SCHIMNICAE.

schimonáh s. v. ANAHORET. ASCET. EREMIT. PUSTNIC. SCHIMNIO. SIHAS­TRU.

SCHIMONOSEALA s. 1. deformare, defor-tnatie, desfigurare, pocire, schimonosire, slu-tire, strimbare, uratire. (~ a fetei unei per­soane.) 2. grimasa, schimonosire, sehimono-situra, strimbatura, (livr.) rictus, (rar) schima, strímbet, (pop. si fam.) scallmbilála, scalam-baiére, scalambaitúra. (Ce stnt ~./e asíea la tine?) 3. maimutareala, malmutarle, strimba­tura. (Termina cu ~ 1) 4. deformare, dena­turare, pocire, pocit, schimonosire, schimo­nosit, scalciere, stilcire, stalcit, stropsira, strop­sit. (~ a cuvintelor unei limbi, etnii vorbeste.)

SCHIMONOSI vb. t. a (se) deforma, a (se) desfigura, a (se) poci, a (se) sluti, a (se) strlmba, a (se) urati, (pop. si fam.) a (se) scalambala, a (se) scofalci, (pop.) a (se) hazi, (Mold. si Bucov.) a (se) sonti, (inv.) a (se) grozavi. (Bn om care s-a ~ de iot in urma accidentului.) 2. a se maimutari, a se poci, a se stramba, (rar) a se maimuti, (pop. si fam.) a se scalambaia, (reg.) a se zgamboi. (Nu te mai ~ atíta t) 3. a deforma, a denatura, a poci, a scalcla, a stalci, a stropsi, (fig.) a schingiui. f~ cuvin­tele, etnd vorbeste.)

schimonosi vb. v. AFECTA. FANDOSI. MAIMUTARI. PROSTI. SCLIFOSI.

SCHIMONOSIRE s. 1. deformare, deforma-tie, desfigurare, pocire, schimonoseala, slu-tire, strambare, uratire. (~ a fetei unei per­soane.) 2. grimasa, schimonoseala, schlmo-nositura, strimbatura, (livr.) rictus, (rar) schima, strímbet, (pop. si fam.) scallmbaiála, scalimbaiéru, scalambaitúra. (Ce stnt ~l(« astea la tine?) 3. deformare, denaturare, pocire, pocit, schimonoseala, schimonosit, scllcleru, stalcire, stalcit, stropsire, stropsit. f~ a euvln-telor unei limbi, cind vorbeste.)

schimonosire s. v. CAPRICIU. CHEF. FANDOSEALA. FANTEZIE. FASON. FITA. MAIMUTAREALA. MOFT. NAZ. POFTA. PROSTEALA. SCLIFOSEALA. TOANA.

SCHIMONOSIT adj. 1. deformat, desfigu­rat, pocit, slut, slutit, stramb, strlmbat, urlt, uratit, (reg.) stropsit, zgamboít, (Mold.) sontít. (O fata ~ de ura.) 2. diform, hidos, hld, mostruos, pocit, respingator, slut, stramb, urat, (pop. si fam.) bocciu, scalfmb, scalambaiát, (reg.) pi'cles, (Mold.) balcíz, (Mold. si Transilv.) pogan, (inv.) grozav, (fam.) sui. (O fiinta ~.) 3. deformat, denaturat, pocit, scalciat, stalcit, stricat, stropsit, (fig.) schingiuit. (O pronuntare ~ a cuvintelor.)

SCHIMONOSIT s. deformare, denaturare, pocire, pocit, schimonoseala, schimonosire, scalciere, stalcire, stalcit, stropsire, stropsit. (~ a cuvintelor unei limbi, etnd vorbeste.)

SCHIMONOSITÚRA s. 1. grimasa, schimnoseala, schimonosire, strimbatura, (livr.) ríctus. (rar) schima, strímbet, (pop. si fam.) scallbaiála, scalambaiére, scalambaitúra. (Ce stnt ~lle astea la tine?) 2. hidosenie, monstru, monstruozitate, pocitanie, pocitura, slutenle, slutitura, uraciune, uratenie, (pop.) hazénie, pótca, stropsira, (reg.) znaménie, (Ban.) nahoáda. (O ~ de om.)

schimonosltúra s. v. CAPRICIU. CHEF. FANDOSEALA. FANTEZIE. FASON. FITA. MAIMUTAREALA. MOFT. NAZ. POFTA. PROSTEALA. SCLIFOSEALA. TOANA.

senin s. v. PIN.

schlndoái-ta s. v. CHIBRIT.

SCHINDÚC s. (BOT.; Conioselium vagt-natum) (reg.) bucinisél.

SCHINDÚF s. (BOT.; Trigonella foenum graecum) (reg.) moaótru.

schindúf s. v. CIMBRISOR. SULFINA ALBASTRA.

SCHINÉL s. (BOT.; Cnicus benedictus) (reg.) iarba-amára, scai-amár, sofran-salbátic.

schinfli s. v. CALVAR. CANON. CAZNA. CHIN. DURERE. PATIMA. SCHINGIUIRE. SCHINGIUIT. SUFERINTA. SUPLICIU. TORTURA.

SCHINGIUÍ vb. a canoni, a cazni, a chinul, a munci, a tortura, a trudi, (inv. si reg.) a pedepsi, (reg.) a negati, a stringe, (inv.) a stras-tui. (L-au ~ pentru a-si marturisi crima.f

schingiui vb. v. DEFORMA. DENATURA. POCI. SCHIMONOSI. SCALCLA. STALCI. STROPSI.

SCHINGIUIRE s. 1. chinuire, torturare. (~ unui martir.) 2. calvar, canon, cazna, chin, durere, patima, schinguit, suferinta, supliciu, tortura, (inv. si pop.) truda, (pop.) munca, (inv.) muncitoríe, pasiune, pedeapsa, pedepsi-túra, rana, schingi, stradanie, stransoáre, trud-nicíe. (Supus la ~ crtncene.)

SCHINGIUIT adj. chinuit, torturat, (in*. si pop.) caznit, (inv. si reg.) patimas, (in-r.) muncit, patimitór, patit. (Om ~.)

schingiuit adj. v. DEFORMAT. DENA­TURAT. POCIT. SCHIMONOSIT. SCAL­CIAT. STALCIT. STRICAT. STROPSIT.

SCHINGIUIT s. calvar, canon, cazna, chin, durere, patima, schingiuire, suferinta, supli­ciu, tortura, (inv. si pop.) truda, (pop.) mÚDca, (inv.) muncitoríe, pasiune, pedeapsa, pedepsl-ra, rana, schingi. stradanie, stransoáre, trud-nicíe. (Supus la ~ crtncene.)

schinteluteálbe s. pi. v. STRANUTATOA-RE.

SCHIPETÁR s. albanez, (inv.) arbanáf. arnaut, arvanit. (E ~ de origine.)

schíptru s. v. SCEPTRU.

schar s. v. CANCER. NEOPLASM. TUMOA­RE MALIGNA.

schírda s. v. CAPITA. CLAIE. PORCOI. STOG.

schirlopán s. v. GALIGAN. LUNGA*. VLAJGAN.

SCHISMATIC s„ adj. (BIS.) eretic, (pop.> necredincios, pagín, (inv. si reg.) spurcat»

schisma s.v. SCIZIUNE. SCHIT s. (BIS.) 1. (rar) remetie, (reg.) schilét. (~ sapat in stanca.) 2. schimnicie, sihastrie. (Au ajuns la ~.)

•SCHITEÁN s. (inv.) schitélnic. (~ni traieste intr-un schit.)

schitélnic s. v. SCHITEÁN. SCHITISÓR s. (BIS.) schitulet. schítnic s. v. ANAHORET. ASCET. ERE­MIT. PUSTNIC. SCHIMNIC. SIHASTRU. SCHITULET s. (BIS.) schitisor. SCHITA vb. 1. a (se) contura, a (se) creiona. tA ~ din caleua trasaturi situatia.) 2. a trasa. tf-w ideile principale inlr-o problema.)

SCHITARE s. 1. conturare, creionare. (~ unui profil.) 2, trasare. (~ ideilor princi­pale. )

SCHÍTA s. 1. (ARTE PLAST.) crochiu. (Vn ~ in carbune.) 2. bruion, ciorna, concept. f~ unei piese de teatru.)

SCHIZOFRENIE s. (MED.) dementa pre­coce.

SCIÉNTICA s. scientologie. (~ este jííínta despre stiinta.)

SCIENTOLOGÍE s. scientica. (~ este stiinta despre stiinta.)

scila s. art. v. VIOREA. SCINDA vb. 1. a desparti, a divide, a diviza, a fractiona, a fragmenta, a imbucatati, a Imparti, a sectiona, a separa, a taia. (~ bucata tn trei.) 2. a (se) descompune, a (se) desface, a (se) desparti, a (se) divide, a (se) fractiona, a (se) imparti, a (se) separa, (rar) a (se) dezal-catui. (Produsul dezintegrarii se ~ in parti­cule.) 3. (FIZ.) a diviza, a fisiona. (A ~ nu­cleul atomic.)

SCINDARE s. 1. descompunere, desfacere, despartire, divizare, fractionare, impartire, separare, (rar) dezalcatuíre. (~ in particule a unui corp.) 2. (FIZ.) divizare, fisionare, fisiune. (~ nucleului atomic.)

SCINTILATIE s. (FIZ.) seanteiere, sclipire. sciol s. v. CIUF. SCIT adj. scitic. (Triburi ~.) SCÍTIC adj. scit. (Triburi ~.) SCIZIONIST s., adj. (POLITICA) frac-tlonist.

SCIZIUNE s. 1. disidenta. (~ tntr-un partid.) Z. (rar) schisma. (~ in interiorul unui grup tonstituit.)

SCHÍTA s. plan, schema, (inv.) chip, izvód. (~ a unei case.)

scílba s. v. ADANCITURA. CAVITATE. GAURA. SCOBITURA. scllceá s. v. SCALCEAZA. SCALCEÁZA s. (PESCUIT) (reg.) scil-ceá, talpíg, trágla.

SCALCIÁ vb. 1. a (se) deforma, a (se) stramba, (Mold.) a (se) scrombai. (Pantofii s-au ~ prin uzura.) 2. a (se) toci. (I s-au ~ tocurile.) %. a deforma, a denatura, a poci, a schimonosi, a stalci, a stropsi, (fig.) a schingiui. (~ cuvin­tele clnd vorbeste.)

SCALCIÁT adj. 1. deformat, stramb, stram-bat, (pop. si fam.) scamb. (Mold.) scrombait. fancaltaminte ~.) 2. tocit. (Tocuri ~.) 3.

deformat, denaturat, pocit, schimonosit, stil-clt, stricat, stropsit, (fig.) schingiuit. (Forme lexicale ~: o pronuntare ~.)

SClLCIERE s. 1. deformare, strambare. (~ a pantofilor din cauza uzurii.) 2. tocire. (rv tocului.) 3. deformare, denaturare, pocire, pocit, schimonoseala, schimonosire, schimo­nosit, stalclre, stalcit, stropsire, stropsit. (~ a cuvintelor unei limbi, etnd vorbeste.)

SClLCEETCRA s. deformare, strimbatura.. (O ~ la incaltaminte.)

selneeéla s. v. GEAMAT. SCANCET. SC IN­CAT. TANGUIRE. VAIER. VAIET. A

SCINCET s. 1. seancit, (rar) scinceála, sean-cira. f<x al copilului.) 2. (peior.) smiorca-iála, smiorcaít. (Termina cu ~ele!) 3. geamat, tanguire, vaier, vaiet, (rar) scanceála, (inv.> sclncitúra. (Vn ~ de durere.)

SClNCI vb. 1. (inv. si reg.) a (se) scrivL (prin Munt.) a schercani, (prin Olt. si Munt.) a (se) scirciumi, (peior.) a (se) smiorcai, (reg. peior.) a (se) smarci, a (se) smarcai, (glumet) a oracai. (Un sugar care ~.) 2. a se lamenta, a se sclifosi, a se smiorcai. (Nu mai ~ atital)

SClNT adj. 1. jalnic, plingaret, plangator, tanguitor, trist, (rar) scancitór. (Cu glas ~.> B. pllngacios, plingaret, srniorcait, vaicaret-(rar) pllngáci, vaitarét, vaitatór, (fam.) bazaít. (Ce copil ~ 1)

SClNClT s. seancet, (rar) scinceála, seanci-tura. (/--ui copilului.)

Bcancltór adj. v. JALNIC. PLANGARET. PLlNGATOR. SCANCIT. TANGUITOR. TRIST.

sclncitúra s. v. GEAMAT. SCANCET. SCAN­CIT. TANGUIRE. VAIER. VAIET.

SCINDURA s. 1. (pop.) blana, dulap, (Tran-silv. si Mold.) scoarta. (Strazi podite cu ~.) 2. (mai ales la pi.) dusumea, pardoseala, podea, (pop.) pódina, (Ban. si Transilv.) pod, (Ban.) vatra, (inv.) plansete (pi.), pomóstina. (Dor­mea pe ~ goale.) 3. (TEHN.) (reg.) coada, pat. (~ la raglla de pieptanat fuioarele.) 4. (TEHN.) chinga, speteaza, stinghie, (pop.> blana. (~ la razboiul de tesut.)

seindura s. v. COSCIUG. PLANSETA. SICRIU. SINDRILA.

sctndureá s. v. IAPA. LOPATICA. SCHIM­BATOR. TALPIG.

sclndureána s. v. PEDALA. SCANDURICA. TALPIG.

SCANDURÍCA s. (pop.) scanduríce, (reg.) scindureána, scandurísca, scanduríta, seandu-rúsa, sclndurúta.

sclnduríca s. v. BULFEU. CRUCE. SPE­TEAZA. STINGHIE.

«clndurice s. v. LOPATICA. SCANDURICA.

scandurísca s. v. SCANDURICA.

scanduríta s. v. FEMEIUSCA. LOPATICA. MUIERUSCÁ. SCANDURICA.

setndurúsa s. v. SCINDURICA.

sclndurúta s. v. SCANDURICA.

SCANTEIA vb. 1. a clipi, a licari, a luci, a scapara, a sclipi, a strafulgera. (Luminite ~ tn noapte.) S, a lumina, a sclipi, a straluci. (Candelabre ~ tn salon.) 3. a licari, a luci, a

«capara, a sclipi, a sticli, a straluci. (Ochii ii ~.) 4. a luci, a sclipi, a' straluci, (rar) a strlumina. (Albe coifuri ~.)

SGANTÉIE s. 1. (prin Transilv.) sícra, (inv.) ségneta. (Focul produce ~i.) 2. licar, licarire, licarit, lucire, scaparare, scaparat, scanteiere, «clipeala, sclipire, sclipit, strafulgerare, (rar) licarís, sclipitúra, zare, (pop. si fam.) sclípet, (inv.) scaparatura. (O ~ de lumina.)

schitele s. v. FARAMA. FIR. GAROAFA DE CI.MP. GAROAFA SALBATICA. GA-ROFITÁ. PIC. PICATURA. PISCATURA. SCANTEIOARA. SCANTEIUTA. STROP.

SCANTEIERE s. 1. licar, licarire, licarit, lucire, scaparare, scaparat, scanteie, sclipeala, sclipire, sclipit, strafulgerare, (rar) licarís, sclipitúra, zare, (pop. si fam.) sclípet, (inv.) scaparatura. (O ~ de lumina.) 2. (FIA.) scintilatie, sclipire. 3. lucire, sclipire, sticlire, stralucire, (rar) stralúciu, stralumináre, (inv.) lucoáre, stralucoáre. (~ diamantului.) 4. licrire, lucire, scaparare, sclipire, sticlire, stralu­cire. (O ciudata ~ a ochilor.)

SCANTEIETÓR adj. 1. licaritor, lucitor, sclipitor, (astazi rar) sclipind, (pop. si fam.) sclipieiós, (inv.) scanteínd, scanteiós. (Lumina ~.) 2- luminos, stralucitor, (inv. si reg.) vederós, (reg.) stelós. (Un astru ~.) 3. lucios, lucitor, sclipitor, stralucit, stralucitor, (rar) luciu, (inv. si reg.) straluciós. (Un diamant ~.) 4. scapartor, sclipitor, stralucitor,(rar) sticlitór. (Ochi~.) 5. lucios, lucitor, sclipitor, (rar) luciu, (inv.) sclivisít. (Un material ~.)

scanteínd adj. v. LICARITOR. LUCITOR. SCANTEIETÓR. SCLIPITOR.

SCANTEIOARA s. 1. scanteiuta. (O scanteie mica sau ~.) 2. (BOT.; Anagallis arvensis) scanteiuta, (reg.) aurica, focsór, gonitoáre, íntita, minteúta, ochisor, plescáíta, racovína, rosúta. scanteie, sclípet, vacárita, buruiana-burétilor, soponelul-cálului. 3. (BOT.; Com-melina communis) (reg.) atarnatoáre, gheti-soára. cheita-ráiului.

scanteioara s. v. BANUT. PARALUTA, scanteiós adj. v. LICARITOR. LUCITOR. SCANTEIETÓR. SCLIPITOR. scinteíta s. v. ROSTOPASCA. RUSCUTA. SCANTEIUTA s. 1. scanteioara. (O scan­teie mica sau ~.) 2. (BOT. : Anagallis arven-sis) scanteioara, (reg.) aurica, focsór, goni­toáre, íntita, minteúta, ochisor, plescáita, racovína, rosúta, scanteie, sclípet, vacárita, buruiana-burétilor, soponelul-cálului. 3. (BOT.; Gagea arvensls) (reg.) brumareá, ceapa-ciórii. i. (BOT.; Aster novi-belgii) (reg.) catáre, pocroáva, salcioára, sapunéle (pi.), steluta, vinetele (pi.), salba-moále.

scanteiuta s. v. BANUT. BRUMAREÁ. CEAPA-CIORII. FIEREA-PAMANTULUL GAROAFA. LICURICI. PARALUTA. PO­TROACA. RACOVÍNA. TINTAURA. scinteiufa-de-múnte s. v. PARPIAN. scanteiuta-galbena s. v. GRAUSOR. SALA­TE A. UNTISOR.

scinteiúte s. pi. v. SAPUNÉLE. STELITA. scinteúta s. v. GAROAFA. GAROFITA.

scir s. v. BUCLA. CARLIONT. CRET. INEL. ONDULATIE. ONDULA. VAL. ZULUF.

sclrbávnic adj. v. DEZAGREABIL. DEZ­GUSTATOR. DISPLACUT. DIZGRATIOS. GRETOS. GREU. INFAM. INFECT. IMPU­TIT. JOSNIC. MISEL. MISELESC. MIZERA­BIL. MARSAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NEPLACUT. NESUFERIT. NETREBNIC. PUTUROS. RAU. RAU-MI-ROSITOR. RESPINGATOR. RUSINOS. SCELERAT. SCARBOS. TICALOS. URAT.

SCIRBA s. aversiune, dezgust, greata, in-gretosare, oroare, repulsie, sila, (livr.) repug­nanta, (rar) nesuferíre, (pop. si fam.) lehamite-(inv.) urít, (pop. fig.) sat. (Simte o ~ de nede-scris pentru . . .)

scarba s. v. AMARACIUNE. ANIMOZITATE. CEARTA. CHIN. CIUDA. CONFLICT. DEZ­ACORD. DEZBINARE. DIFEREND. DIS­CORDIE. DISCUTIE. DISENSIUNE. DIS­PUTA. DIVERGENTA. DURERE. DUS­MANIE. FRICA. FURIE. GELOZIE. GAL-CEAVA. GROAZA INVIDIE. INCERCARE. INCRANCENARE. INFIORARE. INFRICO­SARE. INGROZIRE. INSPAIMANTARE. IN­TRISTARE. INVERSUNARE. INVRAJBI­RE. LITIGIU. MAHNIRE. MANIE. NECAZ. NEANTELEGERE. NEMULTUMIRE. NE­PLACERE. OROARE. OSTILITATE. PA­TIMA. PAS. PATIMIRE. PICA. PIZMA. PORNIRE. RANCHIUNA. SPAIMA. SU­FERINTA. SUPARARE. TEAMA. TEMERE. TEROARE. TRISTETE. URA. VRAJBA.. VRAJMASIE. ZlZANIE.

scarbélnic adj. v. DEZAGREABIL. DEZGUS­TATOR. DISPLACUT. DIZGRATIOS. GRE­TOS. GREU. INFAM. INFECT. IMPUTIT. JOSNIC. MISEL. MISELESC. MIZERABIL. MARSAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMER­NIC. NEPLACUT. NESUFERIT. NETREB­NIC. PUTUROS. RAU. RAU-MIROSITOR. RESPINGATOR. RUSINOS. SCELERAT. SCARBOS. TICALOS. URAT. scarbélnita s. v. SCARBOSENIE. SCARBÍ vb. 1. a se ingretosa, (reg.) a s« silnici. (S-a ~ de atíta mancare.) 2. a (se) dezgusta, a (se) ingretosa, a (se) satura, (reg.) a (se) scarboli, (Mold. si Bucov.) a (se) leha-meti, a (se) lehametisi, a (se) lehametui, (inv.) a (se) ingreta, a (se) ingretalui, (fam. fig.) < (i se) acri. (S-a ~ de tot ce-a vazut acolo.) scirbí vb. v. AGASA. AMARI. BOCI. CAI. CAINA. CUTREMURA. ENERVA. INDIS­PUNE. IRITA. INCRANCENA. INDUREHA. INFIORA. INFRICOSA. INFURIA. INGRO­ZI. INSPAIMANTA. INTRISTA. JELI. JELUI. LAMENTA. MAHNI. MANIA. NECAJI. PLICTISI. PLANGE. POCAI. REGRETA. SACAI. SUPARA. TANGUI. TREMURA. VAICARI. VAITA. ZGUDUI.

scírbíe s. v. AMARACIUNE. INTRISTARE. MAHNIRE. NECAZ. SUPARARE. TRISTE­TE.

SCARBÍRE s. dezgustare, ingretosare. (~ cuiva de cele vazute.)

SCARBÍT adj. 1. dezgustat, ingretosat, satul, saturat, (Mold. si Bucov.) iehametít, lehametuat. 2. plictisit, satul, saturat. (Mold. si Bucov.) lehametít, lehametuít, (inv. si fam.) sastisit.

scarbít adj. v. ABATUT. AMARAT. DEPRI­MAT. DESCURAJAT. ENERVAT. FURIOS. INDISPUS. INFAM. IRITAT. INDARJIT. INDURERAT. INFURIAT. INTARATAT. INTRISTAT. INVERSUNAT. JOSNIC. MI­SEL. MISELESC. MIZERABIL. MAHN1T. MANIAT. MANIOS. MARSAV. NECAJIT. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NER­VOS. NETREBNIC. PORNIT. RUSINOS. SCELERAT. SUPARAT. SURESCITAT. TI­CALOS. TRIST.

scarbolí vb. v. DEZGUSTA. INGRETOSA. SATURA. SCARBI.

SCARBÓS adj. 1. dezgustator, dizgratios, gretos, hidos, oribil, respingator, (livr.) imund, (reg.) mírsav, (fam. fig.) borít. (~ la infati­sare.) 2. antipatic, dezagreabil, neplacut, nesu­ferit, respingator. (Un om ~.) 3. gretos, (rar) parsiv. (Om ~ in comportari.) 4. dezgusta­tor, gretos, oribil, sinistru. (Un ranjet ~.) 5. dezgustator, infect, oribil, respingator. (Ce caracter ~ !) 6. gretos, (reg.) silós. (Lucruri ~.) 7. dezgustator, infect, respingator, spur­cat, (pop.) sclrnav. (~ treaba I) 8. dezagreabil, dezgustator, displacut, dizgratios, gretos, greu, Infect, imputit, neplacut, nesuferit, puturos, rau, respingator, urat, rau-mirositor, (livr.) fetid, miasmátic, pestilential, repugnant, re­pulsiv, (inv. si pop.) scarnav, (inv.) scarbávnic, scarbélnic. (Un miros ~.) 9. desantat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, nerusinat, obscen, pornografic, scabros, trivial, vulgar, (livr.) licentios, (inv. si pop.) scarnav, slobod, (reg.) porcotós, (fam.) desucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, imbaiat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O gluma ~.)

SCARBOSÉNIE s. 1. (pop. si fam.) scarbél-nita. (Era o ~ de nedescris acolo.) 2. scar-navie, spurcaciune. (Ce e ~ asta?)

searcior adj. v. BUCLAT. CARLTONTAT. CRET. INELAT. INCRETIT. ONDULAT.

seíreium s. v. DULAP. LEAGAN. SCRAN-CIOB.

sclrciumí vb. v. CODI. EZITA. FOL LEGANA. PERPELI. PREGETA. RASUCI. SCANCI. SUCI. SOVAI. ZVARCOLI.

scarjaí vb. v. HARSAI.

scarjiiála s. v. HARSAIALA. HARSAIRE. HARSAIT. HARSAITURA.

seirjaít s. v. FÍARSAIALA. HARSAIRE. HAR-SAIT. HARSAITURA.

scirjiitúra s. v. HARSAIALA. HARSAIRE. HARSAIT. HARSAITURA.

scarléte s. v. SANIOARA. SANIUTA.

scarliónt s. v. BUCLA. CARLIONT. CRET. INEL. ONDULATIE. ONDULA. VAL. ZU­LUF.

scarliontát adj. v. BUCLAT. CARLIONTAT. CRET. INELAT. INCRETIT. ONDULAT.

sciraiontí vb. v. BUCLA. CARLIONTA. INELA. INCRETI. ONDULA.

scarnav adj. v. DESANTAT. DEZAGREA­BIL. DEZGUSTATOR. DISPLACUT. DIZ­GRATIOS. GRETOS. GREU. IMORAL. IMPUDIC. INDECENT. INFAM. INFECT. IMPUTIT. JEGOS. JOSNIC. MISEL. MI­SELESC. MIZERABIL. MANJIT. MARSAV. MURDAR. NECUVIINCIOS. NEDEMN. 'NE­GRU. NELEGIUIT. NEMERNIC. NEPLACUT. NERUSINAT. NESPALAT. NESUFERIT. NETREBNIC. OBSCEN. PATAT. PORNO­GRAFIC. PUTUROS. RAPANOS. RAU. RAU-MIROSITOR. RESPINGATOR. RU­SINOS. SCABROS. SCELERAT. SCARBOS. SLINOS. SOIOS. SPURCAT. TICALOS. TRIVIAL. URAT. VULGAR.

sci'rna s. v. EXCREMENT. FECALE.

scarnaví vb. v. DEFECA. IESI. JEGOSI. MANJI. MURDARI. PATA. PANGARI. PRO­FANA. SPURCA.

SCARNAVÍE s. 1. scarbosenie, spurcaciune. (Ce e ~ asta?) 2. derbedeu, lepadatura, li­chea, netrebnic, puslama, secatura, (pop. si fam.) cioflingar, (inv. si reg.) pujlau, (reg.) orbéte, osístie, postorónca, pújla, (Mold.) nandralau, poghibála, (Transilv. si Maram.) techerghéu, (inv.) strengar, (fam.) cútra, mar-tafói, (fig.) cazatura, otreapa, zdreanta, (reg. fig.) loaza, (arg.) sichimeá. (Este o ~ omul acela.)

scarnavie s. v. ABJECTIE. DESFRAU. DEZMAT. EXCREMENT. FARADELEGE. FECALE. IMORALITATE. IMPUDOARE. IN­DECENTA. INFAMIE. JEG. JOSNICIE. MISELIE. MARSAVIE. MURDARIE. NE­CURATENIE. NECUVIINTA. NELEGIUIRE. NEMERNICIE. NERUSINARE. NETREB­NICIE. OBSCENITATE. ORGIE. PANGA-RIRE. PORNOGRAFIE. PROFANARE. SCABROZITATE. SPURCARE. TICALOSIE. TRIVIALITATE. VULGARITATE.

scirtoága s. v. GLOABA. MARTOAGA.

SCART s. (rar) scartaitoáre. (~ la incalta­minte.)

scartác s. v. LAUTAR. SCRIPCAR. VIOLO­NIST. VIORIST.

SCARTAÍ vb. 1. (inv.) a prasni. (Ce ~ acolo?) 2. a parai. (Dusumeaua ~.) 3. a scrasni. (Cheia ~ in broasca.)

SCARTAIALA s. 1. scartait, scartaitura. (~ dusumelii.) 2. scartaire, scartait, scrasnet, scras-nire, scrasnit. (~ cheii in broasca.)

SCARTAÍRE s. scartaiala, scartait, scrasnet, scrasnire, scrasnit. (~ cheii in broasca.)

SCARTAÍT 's. 1. scartaiala, scartiitura. (~ dusumelii.) 2. scartaiala, scartaire, scrasnet, scrasnire, scrasnit. (~ cheii in broasca.)

SCARTAITOÁRE s. 1. morisca, piriitoare, zbirnaitoare. (~ pentru alungat pasarile clin semanaturi.) 2. haríitoare. (Jucaria numilá ~.) 3. (BOT.; Polycnemum an'ense) tros-cotel, (reg.) hericíca, troscot-de-eamp.

scartaitoáre s. v. SCART.

SCARTAITURA s. scartaiala, scartait. (~ dusumelii.)

sclal s. v. CAR.

SCLAV s. aservit, rob, subjugat, (rar) serv, (Inv.) pradat, serb. (Conditia de ~.)

SCLAVAJ s. aservire, robie, sclavie. (Stare de ~.)

sclavaj s. v. CAPTIVITATE. ROBIE. SCLA­VIE.

SCLAVÍE s. 1. aservire, robie, sclavaj. (Stare de ~.) 2. robie, (fig.) lanturi (pi.). (Aflat in ~.) 3. captivitate, robie, (livr.) servitute, (rar) sclavaj, (inv.) prada, robire, robitúra, sclavísm, serbie. (~ saracilor In antichitate.)

sclavísm s. v. CAPTIVITATE. ROBIE. SCLAVIE.

sclabúc s. v. CLABUC. SPUMA.

scleáma s. v. CATUSA. CHINGA.

selepníta s. v. ASCHIE. SURCEA. SUR-CICA. TANDARA.

sclept s. v. MUSCA-CALULUI. STRECHE. TAUN. TANTAR.

sclerós adj. v. SCLEROZAT.

SCLERÓTICA s. (ANAT.) (pop.) albus, albul ochiului.

scleroza vb. v. RAMOLI.

sclerozare s. v. RAMOLEALA. RAMOLIRE. RAMOLISMENT. SENILITATE.

SCLEROZAT adj. (rar) scles. (Organ ~.)

sclerozat adj. v. RAMOLIT. SENIL.

sclidirí vb. v. GAURI. PERFORA. SCOBI. SFREDELI. STRAPUNGE.

selidiritór s. v. DORN. PRIBOI.

SCLIFOSEALA s. capriciu, chef, fando­seala, fantezie, fason, fita, maimutareala, moft, naz, pofta, prosteala, toana, (pop. si fam.) partág, scalambaiála, scalimbaiére, scalam-baitúra, (pop.) fasoleála, háchita, izmeneala, pandalíe, (inv. si reg.) margbiolíe, nacafá, pala, (reg.) marghioleála, nabadáie, toánca, zambíc, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. si Transilv.) súca, (inv.) schimonosire, schimo-nositúra, (grecism inv.) paraxénie, (fam.) bazdíc, farafastic, marafet, (fam. fig.) boala, dambla. (N-a fost decit o obisnuita ~ de-a ei.)

SCLIFOSÍ vb. 1. a se afecta, a se fandosi, e se maimutari, a se prosti, (pop. si fam.) a se scalambaia, (pop.) a se fasoli, a se izmeni, (inv. si reg.) a se sfandosi, (reg.) a se mandosi, a se marghioli, a se schimonosi, (inv.) a se marafetui. (Nu te mai ~ atttat)2.a se lamenta, a (se) scanci, a se smiorcai. (Toata ziua se ~.^

SCLIFOSÍT adj. boieros, capricios, fandosit, mofturos, nazuros, pretentios, (pop.) izmenit, (reg.) nasfis, naturós. (E cam --• dumnea­lui!)

sclimpús s. v. CARLIG.

sclintita s. v. COADA-RACULUI.

scllp s. v. ARC. ARCADA. BOLTA. BOL-TITURA. CUPOLA.

SCLIPEÁLA s. licar, licarire, licarit, lucire, scaparare, scaparat, scanteie, sclnteiere, scli­pire, sclipit, strafulgerare, (rar) licarls, scli-pitúra, zare, (pop.) si fam.) sclipet, (inv.) scaparatúra. (O ~ de lumina.)

sclipet s. v. LICAR. LICARIRE. LICA­RIT. LUCIRE. SCAPARARE. SCAPARAT. SCANTEIE. SCANTEIERE. SCLIPEÁLA. SCLI­PIRE. SCLIPIT. STRAFULGERARE.

SCLÍPET s. (BOT. ; Potentata erecta) (reg.) gainuse (pi.), sclipetéi (pi.), scrintitoáre, stram-sureá, cinci-dégete, iarba-fáptului.

sclípet s. v. BRANCA-URSULUI. CRU­CEA-PAMANTULUI. DUMBET. ROCOTEA. SCANTEIOARA. SCANTEIUTA.

sclipetéi s. pi. v. SCLIPET.

SCLIPÍ vb. 1. a clipi, a licari, a luci, a sca­para, a scanteia, a strafulgera. (Luminite ~ in noapte.) 2. a straluci, (fig.) a arde. (Stelele ~.) 3. a licari, a pilpai, a tremura, a vibra. (Flacara luminarii ~.) 4. a lumina, a scanteia, a straluci. (Candelabre ~ in salon.) 5. a licari, a luci, a scapara, a scanteia, a sticli, a straluci. (Ochii ti ~.) 6. a luci, a scanteia, a sticli, a straluci, (rar) a stralumina. (Albe coifuri ~.)

sclipi vb. v. CLIPI.

sclipiclós adj. v. LICARITOR. LUCITOR. SCANTEIETOR. SCLIPITOR.

sclipind adj. v. LICARITOR. LUCITOR. SCANTEIETOR. SCLIPITOR.

SCLIPIRE s. 1. licar, licarire, licarit, lucire, scaparare, scaparat, scanteie, sclnte­iere, sclipeala, sclipit, strafulgerare, (rar) lica-rís, sclipitúra, zare, (pop. si fam.) sclipet, (inv.) scaparatúra. (O ~ de lumina.) 2. (FIZ.t scintilatie, scanteiere. 3. lucire, scanteiere, stl-clire, stralucire, (rar) stralúciu, straluminár», (inv.) lucoáre, stralucoáre. (~ diamantu­lui.) 4. licarire, lucire, scaparare, scanteiere» sticlire, stralucire. (O ~ ciudata a ochilor.)

SCLIPÍT s. licar, licarire, licarit, lucira, scaparare, scaparat, scanteie, scanteiere, scli­peala, sclipire, strafulgerare, (rar) licarís, scli­pitúra, zare, (pop. si fam.) sclipet, (inv.) sca­paratúra. (Un ~ de lumina.)

SCLIPITOR adj. 1. licaritor, lucitor, scln-teietor, (astazi rar) sclipind, (pop. si fam.) sclipiciós, (inv.) scintefnd, scanteiós. (O lumini ~.) 2. lucios, lucitor, seanteietor, stralucit, stralucitor, (rar) luciu, (inv. si reg.) straluciós. (Un diamant ~.) 3. scaparator, seanteietor, stralucitor, (rar) sticlitór. (Ochi ~.) 4. lucios, lucitor, seanteietor, (rar) luciu, (inv.) sclivisít. (Un material ~.)

sclipitor adj. v. BOGAT. FASTUOS. GRAN­DIOS. LUXOS. MARE. POMPOS. SOMP­TUOS. SPLENDID. STRALUCIT. STRA­LUCITOR.

sclipitúra s. v. LICAR. LICARIRE. LICA­RIT. LUCIRE. SCAPARARE. SCAPARAT. SCANTEIE. SCANTEIERE. SCLIPEALA. SCLIPIRE. SCLIPIT. STRAFULGERARE.

scllpuí vb. v. ACUMULA. ADUNA. AGO­NISI. ECONOMISI. FACE. STRANGE.

sclitáda s. v. NUME. PORECLA. SUPRA­NUME.

scliviseála s. v. ARANJARE. DICHI­SEALA. DICHISIRE. FERCHEZUIALA. FERCHEZUIRE. GATIRE. SPILCUIALA. SPDLCUIRE.

sclivisí vb. v. ARANJA. DICHISI. FERCHE-ZUI. GATI. IMPODOBI. LUSTRUI. NETE­ZI. NIVELA. SPILCUI. SLEFUI.

sclivisíre s. v. ARANJARE. DICHISEALA. DICHISIRE. FERCHEZUIALA. FERCHE-ZUIRE. GATIRE. LUSTRUIRE. LUSTRUIT. NETEZIRE. NETEZIT. NIVELARE. NIVE­LAT. SPILCUIALA. SPILCUIRE. SLEFUI­RE. SLEFUIT.

sclivisít adj. v. ARANJAT. COCHET. DI­CHISIT. ELEGANT. FERCHES. FERCHE­ZUIT. GATIT. INGRIJIT. LUCIOS. LUCI­TOR. LUSTRUIT. NETEZIT. NIVELAT. SCANTEIETOR. SCLIPITOR. SPILCUIT. SLEFUIT.

SCOABA s. 1. (pop.) plévita. (~ pentru imbinarea unor elemente de lemn.) 2. (TEHN.) cercel, (reg.) gherméc. (~ ta caruia.)

scoaba s. v. CIOPLITOR. CUTITOAIE. GHIN. GRIPCA. MACEASA. RAZUS. TESLA. ZGARCI.

scoáce vb. v. ACRI. ALTERA. APRINDE. DESCOMPUNE. FERMENTA. IMPUTI. INACRI. INCINGE. RASCOACE. STRICA.

SCOARTA s. 1. (BOT.) coaja. (~ unui trunchi de arbore.) 2. (ANAT.) scoarta cere­brala = cortex cerebral. 3. (GEOL.) litosfera. (~ a pamintulíii.) 4. coperta, invelitoare, (inv. si reg.) tartáj, (reg.) tabla. (~ a unei carti.) 5. covor, (rar) sandulíe, (pop.) velínta, (inv. si reg.) tapet, (reg.) laicér, (prin Transilv. si Ban.) téhip, (Transilv. si Maram.) tol. (~ de perete.) 6. chilim. (0 ~ inflorata.)

scoárla s. v. ASCHIE. COAJA. CRUSTA. POJGHITA. PORTMONEU. PORTOFEL. ROGOJINA. SCANDURA. SURCEA. SUR-CICA. STAIF. TANDARA.

scoarta dulce s. v. SCORTISOARA.

SCOATE vb. 1. a extrage, (pop.) a trage. (A ~ o masea, un cui, un glont.) 2. (MED.) a exciza, a extirpa. (A ~ o portiune dinlr-un organ.) 3. a smulge. (A ~ buruienile din pamant.) 4. a extrage, a lua. (A ~ apa din fintina.) 5. a dezgropa. (A ~ un bolovan din pamant.) 6. a desface, a desprinde. (~ o scin-dura de la gard.) 7. a arata. (~ limba!) 8. a (se) dezbraca, a trage, (pop.) a lepada, (inv.) a (se) dezvesti, (fam.) a (se) dezechipa. (~ camasa de pe tine.) 9. a descalta, a trage, (reg.) a desculta. (~ pantofii din picior.) 10. a lua. (Isi ~ palaria de pe cap.) 11. a ridica. (A ~ un pachet de la posta.) 12. a incasa. (A ~ banii din banca?) 13. a retrage, (pop.) a trage. (A ~ o suma de bani de la CEC.)

14. a elimina. (A ~ un element dintr-o serie.)

15. a anula, a elimina, a inlatura, a suprima, a sterge, a taia, (reg.) a stricui. (A ~ un rtnd, un fragment dintr-un text.) 16. a departa, a elimina, a indeparta, a inlatura. (A ~ petele de grasime de pe haine.) 17. a elimina, a inla­tura, a suprima, (Transilv. si Bucov.) a dela-tura. (A ~ dulciurile din alimentatie.) 18. a elimina, a exclude, a indeparta, a inlatura.

(~ pe cineva dintr-o organizatie.) 19. a con­cedia, a indeparta, (inv.) a slobozi, (grecism Inv.) a exoflisi, (fam.) a matrasi. (L-a ~ din

slujba.) 20. a desarcina, a descauna, a elibera. (A ~ pe cineva dintr-o functie.) 21. a demite, a destitui, a indeparta, (inv. si fam.) a mazili. (L-a ~ din functie.) 22. a emite, a produce. (~ sunete armonioase.) 23. a articula, a grai, a pronunta, a rosti, a spune, a vorbi, a zice, (prin Mold.) a blesti. (N-a ~ un cuvint.) 24. a da, a emite, (pop.) a slobozi. (A~ un chiot, un tipat.) 25. a produce. (Potcoavele ~ seantei.) 26. a degaja, a emana, a emite, a exala, a imprastia, a raspandi, (inv.) a ras-fuga, a slobozi. (Soba ~ gaze.) 27. a edita, a imprima, a publica, a tipari, (inv.) a publi-carisi, a publicui, a scrie. (A ~ o revista.) 28. a emite. (A ~ noi monede.) 29. a degaja, a desface, a elibera, a libera, (inv. si pop.) a slobozi. (L-a ~ din funii.) 30. a elibera, a libera, a salva, a scapa, (inv. si pop.) a slobozi, (pop.) a mantui, (inv.) a apuca, a ierta, a vol­nici. (I-a ~ din robie.) 31. a salva, a scapa, (pop.) a mantui, (inv.) a mistui. (L-a ~ dintr-un mare necaz.) 32. a obtine, a realiza. (Au ~ o recolta bogata.) 33. a capata, a obtine, a primi, a vedea. (Nu mai ~ un ban de la el.) 34. a-si recupera. (Si-a ~ pierderea.)

scoate vb. v. COPIA. EXCEPTA. FIXA. HOTARI. INSTITUI. INVENTA. IZBAVI. INTOCMI. MANTUI. NASCOCI. ORANDUI. PLASMUI. PURIFICA. RASCUMPARA. REPRODUCE. RETRAGE. RANDUI. SAL­VA. SCADEA. SCORNI. STABILI. STATOR­NICI. TALMACI. TICLUI. TRADUCE. TRANSPUNE.

SCOATERE s. 1. extractie, extragere. (~ unui dinte.) 2. extragere, (pop.) tragere. (~ glontului prin operatie.) 3. (MED.) ablatiune, exereza, extirpare. (~ apendicetui.) 4. smul­gere. (~ buruienilor.) 5. scos. (~ cartofilor.) 6. exploatare, extragere. (~ titeiului.) 7. dezgropare. (~ unui bolovan din pamant.) 8. desfacere, desprindere. (~ unei setnduri de la gard.) 9. dezbracare, tragere, (fam.) dez-echipáre. (~ camasii.) 10. descaltare, descal­tat. (~ pantofilor din picioare.) 11. incasare. (~banilor din banca.) 12. anulare, eliminare, indepartare, inlaturare, suprimare, stergere taiere. (~ unui rtnd dintr-un text.) 13. cura-.] tare, eliminare, indepartare, inlaturare. (Pre parat pentru ~ petelor.) 14. eliminare, inlatu­rare, suprimare. (~ condimentelor din alimen­tatie.) 15. eliminare, excludere, indepartare, inlaturare. (~ lui dintr-o organizatie.) 16. concediere, indepartare. (Dupa ~ lui din slujba . . .) 17. desarcinare, descaunare, eliberare. (~ cuiva dintr-o functie.) 18. demitere, des­tituire, indepartare, (inv. si fam.) mazilire, mazilit. (~ cuiva din functie.) 19. editare, impri­mare, imprimat, publicare, tiparire, tiparit tragere, (inv.) publicarisíre, publicatie, publi-' citate, tiparíe. (~ unui nou tiraj dintr-o carte.) 20. eliberare, liberare, salvare, scapare, (inv. si pop.) slobozire, (pop.) mantuíre, (inv.) scapara. (~ lor din robie.) 21. obtinere, realizare. (~ unei recolte bogate.)

scobál s. v. SCOBAR.

SCOBÁR s. (IHT.; Chondrostoma nasus) (reg.) morun, pod, podet, podút, scobái, mate-négre (pi).

scobár s. v. MREANA. PESCAR. PESCA-REL. PESCARUS.

SCOBÍ vb. 1. a gauri, a perfora, a sfredeli, a strapunge, (inv. si reg.) a petrece, a potri-cali, (reg.) a gauni, a sfredelusi, (Mold. si Bucov.) a borteli, a borti, (prin Ban.) a butori, (Olt.) a razbici, (prin vestul Transilv.) a sclidiri. (A ~ intr-un material dur.) 2. a excava, a sapa. (A ~ pamantul.) 3. (MIN.) a hava. (A ~ tntr-un zacamant.) 4. a (se) macina, a (se) manca, a (se) roade, a (se) sapa. (Apa ~ malul.) 5. a se scormoni, (pop.) a se scociori, (inv. si reg.) a se scorbeli, (reg.( a se scofeli. (Nu te mai ~ in nas!) 6. (reg.) a se scodoli. (Se ~ intre dinii.)

scobi vb. v.' ADANCI. CASCA. CIOPLI. CRESTA. DESCHIDE. DEZGHIOCA. RAZUL RACAI. SAPA. SCOTOCI. SCRIJELI. SCULP­TA. TAIA. ZGARIA.

scobiceá s. v. MACEASA.

SCOBÍRE s. 1. gaurire, gaurit, perforare, perforat, perforatie, scobit, sfredelire, sfrede­lit, strapungere, strapuns, (reg.) gauníre, (Mold.) bortelíre. (~ unui material dur.) 2. (MIN.) havare. (~ intr-un zacamant.)

SCOBÍT adj. 1. gaurit, perforat, sfredelit, strapuns, (inv. si reg.) potricalít, (reg.) bortelit, bortit. (Material dur ~.) 2. adancit, concav, (reg.) dovancát, (inv.) gavanát. (Parte ~ a unui obiect.)

SCOBÍT s. gaurire, gaurit, perforare, per­forat, perforatie, scobire, sfredelire, sfrede­lit, strapungere, strapuns, (reg.) gauníre, (Mold.) bortelíre. (~ unui material dur.)

SCOBITOARE s. (Transilv.) tepúsca. (~ de dinti.)

scobitoare s. v. CIOCANITOARE. DALTA. GHIONOAIE.

scobitor s. v. LAMBA. LAMBAR. LAM-BUITOR. SCULPTOR.

SCOBITURA s. 1. adancatura, adancitura, cufundatura, scufundatura, (pop. si fam.) scofalcitúra, (inv. si reg.) scorbelitúra. (~ a solului.) 2. adancitura, concavitate, (reg.) dovincatúra, (inv.) gavanatúra. (~ unui obiect.) 3. adancitura, (pop.) gavan, (reg.) leafa. (~ unei linguri.) 4. adancitura, cavitate, gaura, (inv. si reg.) scorbura, (reg.) scalba, scóchina, (Mold.) borta, (inv.) zgau. (O ~ intr-un obiect.) 5. cioplitura, crestatura, dal-tuitura, (reg.) crestez. (O ~ ornamentala in lemn.) 6. adancitura, cotlon, firida, intrand, nisa, ocnita, (inv.) sfirída. (Vasul era pus tntr-o ~.)

scobitura s. v. MACEASA. RASCROIALA. RASCROITURA. SCULPTURA.

scobituri s. pi. v. MACES. TRANDAFIR SALBATIC.

scobarlaí vb. v. CAUTA. COTROBAI. RASCOLI. SCORMONI. SCOTOCI. UMBLA.

SCOBORI vb. 1. a cobori, (inv. si pop.) a scapata. (A ~ dealul, treptele, sacul din

pod.) 2. a (se) cobori, a descinde, (inv. i n destin­de. (~ din trasura.) 3. a cadea, a cobori, a se lasa. (~ ceata, noaptea.)

scobori vb. v. DEGRADA. DEZONORA. INJOSI. UMILI. A

SCOBORIRE s. 1. coborare, coboras, scobo-ras, scoborat. (In timpul ~.) 2. coborare. des­cindere. (~ din trasura.) 3. cadere, coborare,. lasare. (~ cetii; la ~ noptii.) »-.

SCOBORIS s. 1. coborare, coboras, scobo-rire, scoborat. (In timpul ~.) 2. (GEOGR.; concr.) clina, coasta, coboras, costisa, muchie, panta, povarnis, pripor, repezis, versant, (rar) pravalác, pravalís, (inv. si reg.) piaza, scapat, (reg.) pieptán, pieptar, pieziseá, povírghie, pravál, pravalitúra, rapagús, (prin Munt.) aplecús, (inv.) baír, povirnitúra, (fig.) sold. (~ al unui deal.) Á

SCOBORAT adj. 1. coborat, jos. (Un teren ~.) 2. coborat, jos, redus, scazut. (Tempera­tura ~.) 3. coborat, domol, incet, lin, mol­com, potolit, scazut, slab, stins, (rar) slabanog. (Vorbeste cu glasul ~.) A

SCOBORAT s. coborare, coboras, scoborare,. scoboras. (In timpul ~.)

SCOBORATÓR s., adj. 1. s. coborator, des­cendent, odrasla, progenitura, urmas, vita, vlastar, (pop. si fam.) prasíla, (inv. si reg.) ramasita, (prin Transilv.) porodíta, (inv.) maradíc, rod, samanta, seminténie, semintie, urmator. (~ de domn.) 2. adj. (FON.) cobo­rator, descendent. (Diftong ~.)

SCOC s. 1. jgheab, laptoc, uluc, (pop.) burlan, (prin Ban.) ton, (Olt. si Transilv.) valau. (~ la moara.) 2. jilip, uluc, (reg.) riz, rol. (~ pentru deplasarea in panta a lemnelor in exploatari.)

scoc s. v. ADAPATOARE. BULBOACA. BULBOANA. JGHEAB. OCHI, OLAN. STREASINA. TROACA. ULUC. VALVARTEJ. VALTOARE. VARTEJ. VOLBURA.

scóchina s. v. ADANCITURA. CAVITATE-GAURA. SCOBITURA.

scochitá vb. v. BURDUSI. COJI. COSCOVI. SCOROJI.

scociori vb. v. AGASA. APAREA. ARATA. CAUTA. COTROBAI. ENERVA. INDIS­PUNE. IRITA. ISCA. IVI. IMPRASTIA. INCEPE. INFURIA. MANIA. NECAJI. PERCHEZITIONA. PICA. PLICTISI. PORNI,. PRODUCE. RASCOLI. RASPANDL RAZLE­TI. RISIPI. RACAI. SCOBI. SCORMONI. SCORNI. SCOTOCI. SCURMA. SACAI. STAR-NI. SUPARA. UMBLA. ZGANDARI.

scociorare s. v. RASCOLIRE. RACAIALA. RACAIT. RACAITURA. SCORAÍON1RE. SCOR­MONIT. SCURMARE. SCURMATURA. ZGANDARIRE.

scociorat s. v. RACAIALA. RACAIT. RACAI­TURA. SCORMONIRE. SCURMARE. SCUR­MATURA. scocioritór s. v. VATRAI. scoculét s. v. TEICA.

scodovb. v. CAUTA. COTROBAI. IM­PRASTIA. RASCOLI. RASPANDI. RAZ­LETI. RISIPI. RACAI. SCOBI. SCORMONI. SCOTOCI. SCURMA. UMBLA.

soodormolí vb. v. RACAI. SCORMONI. SCURMA.

seoíáina s. v. CALDEIRA. CAZAN. CALDA­RE. CIRC. ZANOAGA.

scofala s. v. AFACERE. AVANTAJ. CHI­LIPIR. CASTIG. FOLOS. ISPRAVA. PRI­COPSEALA. PROFIT. TREABA.

seoíelí vb. v. ACUMULA. ADUNA. AGONI­SI. CAUTA. COTROBAI. ECONOMISI. FACE. RASCOLI. SCOBI. SCORMONI. SCOTOCI. STRANGE. UMBLA. .

sc.iíelat adj. v. RACAIT. SCORMONIT. ■SCURMAT. _

SCOFALCÍ vb. a se descarna. (Obrazul i s-a ~.)

seoiilcí vb. v. BURDUSI. COJI. COSCOVI. DEFORMA. SCOROJI. STRAMBA.

SCOFALCÍRE s. descarnare. (~ obrazu­lui. )

scoíilcíre s. v. BURDUSIRE. COJIRE. COSCOVIRE. DEFORMARE. SCOROJIRE. STRAMBARE.

SCOFALCÍT adj. descarnat. (Un obraz ~.)

scotilcít adj. v. BURDUSIT. COJIT. COS­COVIT. DEFORMAT. SCOROJIT. STRAMB.

scofilcitúra s. v. ADANCATURA. ADANCI-TURA. CUFUNDATURA. SCOBITURA. SCUFUNDATURA.

SCOICÁR s. (ORNIT.; Haematopus ostra-ieyus) (rar) ostrigár, stridiár, (reg.) culic-de-«iáre, tarca-de-máre.

SCOICA s. (ZOOL.) 1. bivalva, lamelibran-fiiat. (Mancare de ~i.) 2. scoica de balta (Ano­donta) = anodonta, scoica de lac ; scoica de iac (Anodonta) = anodonta, scoica de balta. 3. cochilie. (Un sirag din ~i.)

scoica s. v. AURICULA. PAVILIONUL URECHII. URECHE.

scoica de mare s. v. STRIDIE.

scolastic adj., s. v. SCOLAR.

scolastic s. v. ELEV.

scolasticésc adj. v. SCOLAR.

scolasticésto adv. v.' SCOLARESTE.

scóiim s. v. ANGHINARE.

SCOLOPÉNDRA s. (ZOOL.) I. (Scolopendra tcingulaia) carcaiac, (reg.) carete, urechélnita, patruzeci-de-picioáre. 2. (Oniscus scolopendra) (reg.) mata-pópii.

scolopendra s. v. LIMBA-CERBULUI. NAVALNIC.

sconcénie s. v. CAP. CAPAT. COLT. DECE-DARE. DECES. DISPARITIE. EXTREMA. EXTREMITATE. LIMITA. MARGINE. MOARTE. PIEIRE. PRAPADIRE. RAPO-SARE. SFARSIT. STINGERE. SUCOMBA­RE.

SCONTAT adj. asteptat, prevazut, previzi­bil. (Un efect ~.)

SCOP s. 1. cauza, obiectiv, tel, tinta, (inv.) pricina. (Lupta pentru nobilul ~ al indepen­dentei.) 2. menire, obiectiv, rol, rost, sens, tel, tinta,''(pop.) noima. (~ acestor masuri a fost acela de a. . .) 3. obiect, obiectiv, tel,

tinta, (inv.) právat. (~ unei cercetari.) 4. finalitate, tel, tinta. (Care este ~ acestei acti­uni?) 5. destinatie, functie, (inv.) savirsíre, savarsít. (Ce ~ va avea aceasta constructie?)

scop s.v. CANTEC. COMPOZITIE. MELO­DIE. MUZICA.

spca s. v. ALERGARE. ALERGATURA. FUGA. GALOP. GOANA.

scopcí vb. v. ALERGA. FUGI. GALOPA. GONI.

SCOPÍ vb. a castra, a jugani, a steriliza, (livr.) a emascula, (rar) a scapeti, (pop.) a intoarce, a starpi, (reg.) a bate, a curati, a herelui, (Transilv. si nordul Olt.) a suci. (A~ un animal mascul.)

SCOPÍRE s. castrare, juganire, juganit, scopit, sterilizare, (livr.) emasculátie, evirátie, (pop.) intoarcere, starpíre, (reg.) batere, curtire, hereluíre, (Transilv. si nordul Olt.) sucire. (~ unui armasar.)

SCOPAT adj. castrat, juganit, sterilizat, (pop.) intors, starpít, (reg.) batut, curatit, hereluít, (prin Ban.) soborít, (prin Transilv.) sucit. (Berbec ~.)

SCOPÍT s. castrare, juganire, juganit, sco­pire, sterilizare, (livr.) emasculátie, evirátie, (pop.) intoarcere, starpíre, (reg.) batere, curtire, hereluíre, (Transilv. si nordul Olt.) sucire. (~ unui armasar.)

scopit s. v. SCAPET.

scolie s. v. MUTULICA.

scopovb. v. INTENTIONA. PLANUI. PROIECTA.

scoposít adj. v. PLANUIT. PROIECTAT.

scópot s. v. DEPARTARE. DISTANTA. DUSCA. GAT. GURA. INTERVAL. INGHI­TITURA. RASTIMP. SORBITURA. SPA­TIU. TIMP.

scopt adj. v. ACRIT. ACRU. ALTERAT. BRANZIT. DESCOMPUS. FERMENTAT. IM­PUTIT. INACRIT. STRICAT.

scorbelí vb. v. CAUTA. COTROBAI. RAS­COLI. RAVASI. RACAI. SCOBI. SCORMONI. SCOTOCI. SCURMA. UMBLA.

scorbelít adj. v. COTROBAIT. RASCOLIT. RACAIT. SCORMONIT. SCOTOCIT. SCUR­MAT.

scorbelitúra s. v. ADANCATURA. ADANCI-TURA. CUFUNDATURA. GAURA. SCO­BITURA. SCUFUNDATURA.

scorborovb. v. CARIA. GAUNOSI. GAUJ RI. STRICA.

scorborosít adj. v. CARIAT. GAUNOS.. GAURIT. SCORBUROS. STRICAT.

SCORBURA s. (pop.) bútura, (reg.) borta, bórtura, bóstura, butoára, butoárca, corobáie, corobána, gaunositúra, naclád, radacina, retza tura. (Salcie cu o ~ mare.)

scorbura s. v. ADANCITURA. CAVERNA. CAVITATE. COPCA. GAURA. GROTA. OCHI. PESTERA. SCOBITURA.

scorburi vb. v. GAUNOSI.

SCORBUROS adj. gaunos, (rar) desert, (reg.) bortós, bosturós, buduganiós, bustihós. buturós, corobaiós, corobanós, scorborosít, scro-bós, stupós. (Trunchi ~ de copac.J

scorburós adj. v, CARIAT. GAUNOS. GAU­RIT. STRICAT. VIERMANOS.

SCORBÚT s. (MED.) (pop.) stúdenita. scorbutaríta s. v. GRAUSOR. SALATEA. UNTISOR.

scorciób s. v. BARLOG. CUIB. CULCUS. SALAS. VIZUINA, scorét s. v. PISCOAIE. VRANA. SCORIE s. 1. (TEHN.) tunder. (~ for­mata la forjarea unui metal.) 2. zgura. (~ obtinuta la extragerea metalelor din minereuri.) SCORMONI vb. 1. a cauta, a cotrobai, a rascoli, a scotoci, a umbla, (pop.) a scociori, (inv. si reg.) a scodoli, a scorbeli, (reg.) a bodi-cai, a corlesi, a cotili, a hojbai, a scobarlai, (Mold.) a barcai, (Bucov.) a boltai, (prin Olt.) a buldusi, (prin Ban.) a burfai, (Ban.) a cobar-lui, (Mold. si Bucov.) a cociobai, (Munt.) a scofeli, (inv.) a scorteli. (Nu mai ~ prin lucru­rile mele!) 2. a rascoli, a zgandari, (pop.) a scociori. (~ jarul ca sa se inteteasca focul.) 3. a se scobi, (pop.) a se scociori, (inv. si reg.) a se scorbeli, (reg.) a se scofeli. (Nu ie mai~ in nas!) 4. a racii, a scurma, (rar) a scotoci, (inv.,' pop. si fam.) a scociori, (inv. si reg.) a scodoli, a scorbeli, (reg.) a racali, a raschia, a scodormoli, (prin Mold.) a racalui, (Transilv. si Maram.) a scorni. (Gainile ~ pamantul.) 5. a scurma, (pop.) a sapa, (reg.) a dricui. (Porcul ~ cu rttul in noroi.) 6. a scorni, a starni, (pop.) a scociori. (~ vanatul.)

scormoni vb. v. ATATA. DESTEPTA. ISCODI. SCRUTA. SCULA. STARNI. TREZI. SCORMONIRE s. 1. rascolire, scormonit, zgandarire, (pop.) scocioríre. (~ jarului.) 2. rlcaiala, racait, racaitura, scurmare, scurmatura, (inv., pop. si fam.) scocioríre, scociori't. (~ pamtntului cu ghearele.)

SCORMONIT adj. racait, scurmat, (reg.) scofelít, scorbelít. (Pamtnt ~.)

SCORMONIT s. rascolire, scormonire, zgan­darire, (pop.) scocioríre. (~ jarului.)

SCORMONITOR adj. 1. atent, cercetator, iscoditor, patrunzator, scotocitor, scrutator, sfredelitor, strapungator. (Un ochi ~.) 2. ager, clarvazator, iscoditor, observator, ptrunzator, perspicace, scrutator, sfredelitor, strabatator, subtil, (livr.) penetrant, sagace, (fig.) ascutit. (O minte ~.)

scormonitor s. v. CULTIVATOR. scornácl adj. v. AGER. CREATOR. DES­TEPT. DIBACI. IMAGINATIV. INGENIOS. INTELIGENT. INVENTIV. ISCODITOR. ISCUSIT. ISTET. INDEMANATIC. NAS-COCITOR. PRICEPUT.

SCORNEALA s. 1. fantezie, fictiune, imginatie, inventie, inchipuire, nascocire, plas­muire, scornire. (Produs al ~.) 2. inventie, minciuna, nascoceala, nascocire, nascocitura, neadevar, palavra, plasmuire, poveste, sconire, scornitura, (pop.) iscoditúra, (inv.) basna, basníre, (fam.) baliverna, brasoáva, (fam. fig.) basm, gogoasa, tromboane (pi.). (Tot ce-a spus e o simpla ~.)

SCORNÍ vb. 1.1. a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a elabora, a face, a gasi, a gindi,

a imagina, a inventa, a nascoci, a planui, a plas­mui, a proiecta, a realiza, (inv. si pop.) a izvodi, (pop.) a iscodi, a inchipui, (reg.) a tocmi, (inv.) a unelti, (fig.) a naste, a urzi, a zamisli. (A ~ un nou sistem de . . .) 2. a inventa, a nascoci, a plasmui, a ticlui, (pop.) a scoate, a starni, (reg.) a scornoci, (inv), a basni, (fig.) a tese, a urzi, (fig. rar) a taia, (fig. inv.) a ascuti.(A~ ceva pe socoteala cuiva.) II.1. a goni, a haitui, a starni, (pop.) a zgorni. (~ vanatul dinbirhg.) 2. a scormoni, a starni, (pop.) a scociori, (~ vanatul prin padure.)

scorni vb. v. AGITA. ATATA. CAUZA. DECLANSA. DESTEPTA. DETERMINA. DEZLANTUI. FIXA. GENERA. HOTA­RI. INCITA. INSTIGA. INSTITUI. ISCA. IZBUCNI. INTARITA. INTOCMI. NASTE. ORANDUI. PORNI. PRICINUI. PRILEJUL PRODUCE. PROVOCA. RACAI. RANDUI. SCORMONI. SCULA. SCURMA. STABILI. STATORNICI. STARNI. TREZI. TULBURA. *SCORNÍCI s. (reg.) puricei (pi.). (Mincarea numita ~.)

SCORNÍRE s. 1.1. concepere, creare, elborare, imaginare, inventare, nascocire, pla-nuire, plasmuire, proiectare, realizare, (inv. si pop.) izvodire. (~ unui nou sistem de . . .) 2. fantezie, fictiune, imaginatie, inventie, inchipuire, nascocire, plasmuire, scorneala. (Produs al ~.) 3. inventare, nascocire, plas­muire, ticluire, (fig.) urzíre. (~ unei min­ciuni.) 4. inventie, minciuna, nascoceala, nas­cocire, nascocitura, neadevar, palavra, plas­muire, poveste, scorneala, scornitura, (pop.) iscoditúra, (inv.) basna, basníre, (fam.) bali­verna, brasoáva, (fam. fig.) basm, gogoasa, tromboane (pi.). (Tot ce-a spus c o simpla ~.) II. 1. bataie, goana, gonire, haituiala, haituire, starnire, (pop.) zgorre. (~ vtna-tului din barlog.) 2. bataie. (~ pestilor.)

scornire s. v. DECLANSARE. DEZLAN­TUIRE. ISCARE. IZBUCNIRE. INCEPERE. PORNIRE. PRODUCERE. STARNIRE. VE­NIRE.

scornitór s. v. CREATOR. FAURITOR. INFAPTUITOR. NASCOGITOR. PLASMUI-TOR. REALIZATOR.

SCORNITURA s. 1. creatie, inventie, nas­cocire, plasmuire, (pop.) iscodeála, iscodénie, iscoditúra. (O ~ a imaginatiei sale.) 2. inven­tie, minciuna, nascoceala, nascocire, nascoci­tura, neadevar, palavra, plasmuire, poveste, scorneala, scornire, (pop.) iscoditúra, (inv.) basna, basníre, (fam.) baliverna, brasoáva, (fam. fig.) basm, gogoasa, tromboane (pi.). (Tot ce-a spus e o simpla ~.)

scornoci vb. v. INVENTA. NASCOCI. PLASMUI. SCORNI. TICLUI.

SCORNÍT adj. 1. fictiv, imaginar, imaginat, ireal, inchipuit, nascocit, nereal, plasmuit. (O tnttmplare ~.) 2. fals, inautentic, inventat, mincinos, nascocit, neadevarat, neautentic, neantemeiat, nereal, plasmuit, (inv.) mintit, rasuflat, spúriu, (pop. fig.) stramb. (Afirmatii ~ ; marturie ~.)

SCOROÁMBA s. (BOT.) porumba, porum-bea, (Transilv.) corobeáta, (prin Olt.) tarnos-líva. (Fructul porumbarului se numeste ~.)

scorogói s. v. BUNDITA-VANTULUI.

SCOROJEALA s. cojeala, coscoveala, cos-covitura, scorojitura. (~ de pe un perete.)

SCOROJÍ vb. 1. a se coji, a se descuama, a se jupui, (pop.) a se jupi, (inv.) a se tarata. (Pielea i s-a ~.) 2. a se burdusi, a se coji, a se coscovi, (pop. si fam.) a se scofalci, (reg.) a se scochita. (Peretii s-au ~.) 3. (pop.) a se sfarogi. (Lemnul s-a ~.)

SCOROJÍRE s. burdusire, cojire, coscovire, (pop. si fam.) scofalcíre. (~ unui perete.)

SCOROJÍT adj. 1. burdusit, cojit, coscovit, (pop. si fam.) scofalcít, (Mold. si Bucov.) coscov, (Un perete ~.) 2. (pop.) sfarogít. (Scindura

SCOROJITURA s. cojeala, coscoveala, cos-covitura, scorojeala. (~ de pe un perete.)

scorombár s. v. PORUMBAR. PORUMBEL.

scorpát s. v. SOC.

scorpéna s. v. PORC-DE-MARE. SCORPIE-DE-MARE.

scorpia s. art. v. SCORPIONUL.

scorpia cartilor s. v. SCORPIONUL DE CARTI.

scorpia de hartíe s. v. SCORPIONUL DE CARTI.

scorpie s. v. SCORPION.

SCORPIE-DE-MÁRE s. (ZOOL.; Scor-paena porcus) porc-de-mare, (rar) scorpéna.

SCORPION s. 1. (ZOOL.) (inv. si pop.) scorpie. 2. (ZOOL.) scorpionul de carfi (Cheli-fer cancroides) = (rar) chelifér, scorpia car­tilor, scorpia de hartíe. 3. (ASTRON.; art.) (pop.) scorpia (art.).

scortelí vb. v. CAUTA. COTROBAI. RAS­COLI. SCORMONI. SCOTOCI. UMBLA.

SCORTÁR s. (ORNIT.) 1. (Certhia familia-ris) scortaras, scortarel, (reg.) cojáita, cojár, cojoáica, pasare-manuitoáre. 2. (Siita euro-paea caesia) (reg.) bocanitoáre, cataratoare, ciocarlét, ticlau, ticléte, toi, ciocanitoare-míca.

scortár s. v. TICLEAN.

scortalí vb. v. COJI. DESCOJI. JUPUI.

SCORTARAS s. (ORNIT.; Certhia fami-liaris) scortar, scortarel, (reg.) cojáita, cojár, cojoáica, pasare-manuitoáre.

SCORTAREL s. (ORNIT.; Certhia fami-liaris) scortar, scortaras, (reg.) cojáita, cojár, cojoáica, pasare-manuitoáre.

scorti vb. v. CARTONA. LEGA.

scortíca s. v. SCORTISOARA.

SCORTISOARA s. (inv. si reg.) scoarta dulce, (reg.) fohói, scortíca, scortúta, timét, scortita dulce, (inv.) casía. (Zahar cu ~.)

scortlr s. v. LEGATOR.

scortitoríe s. v. LEGATORIE.

scortita dulce s. v. SCORTISOARA.

SCORTONÉRA s. (BOT.; Scorzonera his­panica) salsifi, (reg.) salata-de-iárna.

scortorós adj. v. SCORTOS.

SCORTOS adj. 1. aspru, zgrunturos, (rar) grunzurós, zgruntuít, (livr.) rugós. (O supra-

fata ~.) 2. (reg.) scortorós. (Trunchi, copac ~.) 3. (reg.) scortosát. (Mina, piele ~.)

scortos adj. v. RIGID.

scortosát adj. v. SCORTOS.

scorfotína s. v. COCOTA. CURVA. FEMEIE DE STRADA. PROSTITUATA. TARFA.

scortúta s. v. SCORTISOARA.

scorúmnic adj. v. TIMPURIU. VARATIC.

SCORUS s. (BOT.; Sorbus aucuparia) (reg.) merisór, mersína, sorb, Jemn-cainésc, lemn-puciós, pomul-úrsului.

scorus s. v. SORB.

scorus-nemtésc s. v. MOSMON.

SCOS adj. anulat, eliminat, inlaturat, su­primat, sters, taiat. (Un paragraf, un rind ~.)

scos adj. v. BOLTIT. BOMBAT. PROE­MINENT.

SCOS s. scoatere. (~ cartofilor.)

scosatúra s. v. IESIND. IESITURA. PROE­MINENTA. PROTUBERANTA- RIDICATURA.

SCOTOCEALA s. cautare, cotrobaiala, co­trobaire, cotrobait, scotocire, scotocit.

SCOTOCI vb. 1. a cauta, a cotrobai, a ras­coli, a scormoni, a umbla, (pop.) a scociori, (inv. si reg.) a scodoli, a scorbeli, (reg.( a bodí-cai, a corlesi, a cotili, a hojbai, a scobirlai. (Mold.) a bircai, (Bucov.) a boltai, (prin Olt.) a buldusi, (prin Ban.) a burfai, (Ban.) a cobir-lui, (Mold. si Bucov.) a cociobai, (Munt.) a scofeli, (inv.) a scorteli. (Nu mai ~ prin lucrurile mele.) 2. (rar) a se scobi, a se scurma. (Se ~ prin buzunare.)

scotoci vb. v. ATATA. INTETI. INVIORA. RACAI. SCORMONI. SCURMA.

SCOTOCÍRE s. cautare, cotrobaiala, cotro­baire, cotrobait, scotoceala, scotocit.

SCOTOCÍT adj. cotrobait, rascolit, (inv. si reg.) scorbelít, (reg.) rostopolít. (Toata casa era ~.)

SCOTOCÍT s. cautare, cotrobaiala, cotro­baire, cotrobait, scotoceala, scotocire.

SCOTOCITOR adj. atent, cercetator, isco­ditor, patrunzator, scormonitor, scrutator, sfredelitor, strapungator. (Un ochi ~.)

scotatúra s. v. IESIND. IESITURA. PROE­MINENTA. PROTUBERANTA. RIDICA­TURA.

SCOVÁRDA s. minciuna, minciunea, miii-ciunica, uscatea, uscatica, (Transilv. si Ban.) páncova, (prin Ban. si sud-vestul Transilv.) pup, (Mold.) surcele (pi.). (A mtncat o ~.>

scovárda s. v. CLATITA.

scovarvb. v. ARCUL CURBA. INCOVOIA. INDOI.

scovirdát adj. v. ARCUIT. CURB. CURBAT. INCOVOIAT. INDOIT.

scovarlíe s. v. BULB. GLOB. ORBITA.

scrab s. v. SOR-CU-FRATE. scraba s. v. CIORMOIAG. CONDRONIU. scrámura s. v. BUCATICA. FÁRAMA. PIC scráplna s. v. SAPALIGA. SCREME vb. a se cazni, (reg.) a se munci.. (Se ~ pentru evacuarea fecalelor.) SCRÉMET s. scremut, (reg.) scremús. scrémet s. v. EXCREMENT. FECALE.. scremús s. v. SCREMET. SCREMUT.

SCREMUT s. scremet, (reg.) scremús.

SCRIB s. 1. (IST.) diac, gramatic, logofat,

pisar, scriitor, uricar. (~ in cancelariile din

tarile romane.) 2. copist, (inv.) prescriitór,

. (depr.) contopíst. (Era ~ la prefectura.) 3.

(rar) scribarét. (~ la un ziar.)

scribarét s. v. SCRIB. SCRIE vb. 1. a consemna, a inregistra, a inscrie, a insemna, a nota, a trece, (inv.) a notifica, a semna. (~ intr-un caiet cheltuie­lile zilnice.) 2. a alcatui, a compune, a crea, a elabora, a intocmi, a realiza, a redacta, (inv.) a izvodi, a redija, a tocmi. (A ~ o opera valo­roasa.) 3. (inv.) a semna. (Ii ~ despre . . .) 4. a coresponda. (Isi ~ regulat.) 5. a colbora. (~ la o gazeta.) 6. a contine, a cuprinde, a spune, a zice. (Ce ~ aceste documente?) 7. a preciza, a prevedea, a specifica. (Dupa cum ~ pravila.) 8. a adresa, a expedia, a trimite, (í'ig.) a mina. (Cui i-ai ~ scrisoarea?)

scrie vb. v. CONTURA. COPIA. DA. DE­SCRIE. DESENA. DESTINA. EDITA. EX­PUNE. HARAZI. HOTARI. IMPRIMA. INDICA. INVENTARIA. ISCALI. INCON­DEIA. INCORPORA. INFATISA. INREGIS­TRA. INROLA. MENI. ORANDUI. PICTA. PREDESTINA. PRESCRIE. PREZENTA. PUBLICA. RECENZA. RECOMANDA. RE­CRUTA. REDA. REPRODUCE. RANDUI. SCOATE. SEMNA. SORTI. TIPARI. TRASA. URSI. ZUGRAVI.

SCRIERE s. 1. (inv.) scrisoare. (~ litere­lor alfabetului.) 2. (inv.) scriptura, scrisoare. (Vorbire si ~.) (3. caligrafiere. (Era talentat la ~ literelor gotice.) 4. (inv.) scrisoare. (~ au luat-o de la romani.) 5. alcatuire, compu­nere, creare, elaborare, intocmire, realizare, redactare, scris, (inv.) izvodire, redactie, redi-járe. (~ unei opere literare.) 6. lucrare, opera, text, (livr.) op, (inv. si pop.) scriptura, (inv.) scriitura, scrisoare, uvráj. (A prezentat ~ la tipografie.) 7. carte, lucrare, opera, tiparitura, tom, volum, (livr.) op. (O ~ voluminoasa.) •8. (LIT.) scriere dramatica = piesa, lucrare dramatica, opera dramatica. 9. (inv. si pop.) ■slova. (Descifra cu greutate ~ chirilica.) 10. scris, (rar) scriitura, (inv. si pop.) scrisoare, slova, (inv.) scriptura. (Avea o ~ frumoasa.) 11. grafie, scris, (rar) scriitura. (I-a recunoscut ~.) 12. ortografie, (inv.) scriptura. (Despre ~ limbii romane.)

scriere s. v. DESCRIERE. EXPUNERE. INCORPORARE. INFATISARE. INRO­LARE. PREZENTARE. RECRUTARE. RE­DARE. ZUGRAVIRE.

scriere in scurt s. v. PRESCURTARE. REZUMAT.

SCRIITOR s. 1. literat, (rar) condeier, (inv.) literator, (latinism inv.) scríptor. (Un mare~.) 2.autor. (~ meu preferat.) 3. (IST.) diac, gramatic, logofat, pisar, scrib, uricar. (~ in cancelariile din tarile romane.)

scriitor s. v. AUTOR. BIROU. DESENA­TOR. PICTOR-

scriitorás s. y. CONTOPÍST.

scriitor de pamant s. v. GEOGRAF.

SCRIITORICESC adj. literar. (Breasla ~ >

scrlitoríe s. v. BELETRISTICA. CANCE­LARIE. LITERATURA. LITERE.

SCRIITURA s. condei, scris, (pop.) slova. (Are o ~ regulata.)

scriitura s. v. GRAFIE. LUCRARE. OPE­RA. SCRIERE. SCRIS. TEXT.

scrijéle s. pi. v. JUMARI.

SCRIJELEÁLA s. crestatura, scrijeli-tura, zgarietura, (Transilv. si Maram.) sferdi-túra. (O ~ pe suprafata bancii.)

SCRIJELI vb. a cresta, a zgiria, (rar) a harsai, a scobi, (inv.) a semna- (~ bancile cu briceagul.)

scrijeli vb. v. GRAVA.

SCRIJELÍT adj. crestat, zgariat. (O ban­ca ~.)

SCRIJELITÚRA s. crestatura, scrijeleala, zgarietura, (Transilv. si Maram.) sferditúra. (O ~ pe suprafata bancii.)

SCRIN s. comoda, (inv.) sicriu, sifonier. (~ cu doua sertare.)

scrinte s. v. LILIAC,

scrintée s. v. COADA-RACULUI. SCRAN-TITOARE.

SCRIPGÁR s. 1. lautar, violonist, viorist, (pop.) diblár, (Transilv. si Maram.) ceterás, (prin Transilv.) highidís, (prin vestul Transilv.) igrét, (depr.) scartác. (E ~ intr-un taraf.) 2. (ENTOM.; Saperda) plopar, (reg.) cobzar, tiganás.

SCRÍPCA s. (MUZ.) vioara, violina, (pop.) dibla, lauta, (reg.) cétera.

scripcarás s. v. GREIER DE CAMP.

SCRÍPETE s. (TEHN.) 1. mufla, palan. (~ pentru ridicarea greutatilor.) 2. calus. (~ la itele razboiului de tesut.)

scripisí vb. v. PARAFA.

scripisíre s. v. PARAFARE.

scripisít adj. v. PARAFAT.

scriptic adj. v. SCRIS.

scriptológ s. v. BIROCRAT. CONTOPÍST.

scriptologíe s. v. BIROCRATISM. BIRO­CRATIE.

scríptor s. v. LITERAT. SCRIITOR.

scriptóriu s. v. BIROU.

SCRIPTURA s. (BIS.) biblie, sfanta scrip­tura.

scriptura s. v. CONSEMNARE. EPISTOLA. EPISTOLIE. INDICATIE. INSCRIPTIE. INREGISTRARE. LUCRARE. MENTIO­NARE. OPERA. ORTOGRAFIE. PRECI­ZARE. PRESCRIPTIE. PREVEDERE. SCRI­ERE. SCRIS. SCRISOARE. SPECIFICARE. TEXT.

scrlpturístic adj. v. SCRIS.

SCRIS adj. 1. (inv.) semnat. (Un text ~.)

2. (rar) scriptic. (Limbaj oral si limbaj ~.J

3. (inv.) scripturfstic. (Examen ~.)

scris adj. v. DESENAT. PICTAT. ZUGRA­VIT.

SCRIS s. 1. condei, scriitura, (pop.) slova. (Are un ~ regulat.) 2. (rar) caligrafie. (~ ingrijit, clar.) 3. scriere, (rar) scriitura, (inv. si pop.) scrisoare, slova, (inv.) scriptura. (Avea un ~ frumos.) 4. grafie, scriere, (rar) scriitura.

(I-a recunoscut ~.) 5. alcatuire, compunere, creare, elaborare, intocmire, realizare, redac­tate, scriere, (inv.) izvodire, redactie, redijáre. (~ unei opere literare.) 6. stil. (Are un ~ nervos, vioi.)

scris s. v. ACT. DOCUMENT. DOVADA. EPISTOLA. EPISTOLIE. HARTIE. IZVOR. INSCRIS. PIESA. SCRISOARE.

scrisa s. v. DESTIN. FATALITATE. ME­NIRE. NOROC. PREDESTINARE. SOARTA. URSITA. ZODIE.

SCRISOARE s. 1. epistola, epistolie, (astazi rar si fam.) misiva, (inv. si pop.) carte, ravas, (reg.) scris, (prin Ban.) propís, (inv.) depesa, poslánie, scriptura. (I-am expediat prin posta o ~.) 2. (EC.) scrisoare de trasura = fraht.

scrisoare s. v. ACT. CARTE. CULTURA. CUNOSTINTE. DESCRIERE. DOCUMENT. DOVADA. EXPUNERE. HARTIE. INDI­CATIE. INDICIU. INSTRUCTIE. IZVOR. INFATISARE. INSCRIS. INVATATURA. LUCRARE. MARTURIE. OPERA. PIESA. PILDA. PREGATIRE. PREZENTARE. PRO­BA. REDARE. SCRIERE. SCRIS. SEMN. STUDII. TEXT. ZUGRAVIRE.

SCRISORÍCA s. (pop.) ravasél.

scrisoríca s. v. BILET.

scriví vb. v. GEME. LAMENTA. SCANCI.

TANGUI. VAITA.

*•

SCRINCIÓB s. dulap, leagan, (inv. si reg.) scarcium, (reg.) huít, (Transilv.) vartéj, (Ban.) vartilói, (prin Transilv.) zdri'nca. (S-a dat in ~ la mosi.)

SCRANTEÁLA s. (MED.) deplasare, dezar­ticulare, dezarticulatie, dislocare, luxare, luxa-tie, scrantire, scrantitura, sucire, (rar) rasucire, sucitúra, torsiune, (prin vestul Munt.) proclin-teála, proclintíre. (~ osului humeral.)

scranteála s. v. ALIENARE. ALIENATIE. BOALA MINTALA. DEMENTA. NEBUNIE. SMINTEALA. SMINTIRE. TICNEALA.

SCRANTÍ vb. (MED.) a (se) deplasa, a (se) dezarticula, a (se) disloca, a (se) luxa, a (se) suci, (rar) a (se) rasuci, (inv. si reg.) a (se) sminti, (reg.) a (se) strica, (prin Transilv.) a (se) muruli, (Transilv.) a (se) pica, (prin Transilv. si Bucov.) a (se) preti, (prin vestul Munt.) a (se) proclinti. (-;7i-a ~ osul umarului.)

scrlntí vb. v. ALIENA. INNEBUNI. SMINTI. TICNI:

SCRANTÍRE s. (MED.) deplasare, dezaticulare, dezarticulatie, dislocare, luxare, lu-xatie, scranteála, scrantitura, sucire, (rar) rasucire, sucitúra, torsiune, (prin vestul Munt.) proclinteála, proclintíre. (~ osului humeral.)

SCRANTÍT adj. (MED.) deplasat, dezar­ticulat, dislocat, luxat, sucit, (rar) rasucit, (prin vestul Munt.) proclintít. (Os ~.)

scríntít adj., s. v. ALIENAT. DEMENT. DESCREIERAT. INNEBUNIT. NEBUN. SMINTIT. TICNIT.

SCRANTITOÁRE s. (BOT.) 1. (Potentilla supina) (reg.) galbenúsa. 2. (Potentilla argen-iea) (reg.) scrintée.

scrintitoáre s. v. BURUIANA-DE-CINCU DEGETE. CIUMÁREA. COADA-RACULUI-DRETE. DUMLNECEA. SCLIPET.

SCRANTITURA s. (MED.) deplasare, de­zarticulare, dezarticulatie, dislocare, luxare, luxatie, scranteála, scrantire, sucire, (rar) rasu­cire, sucitúra, torsiune, (prin vestul Munt.) proclinteála, proclintíre. (~ osului humeral.>

scrantita s. v. BOB-DE-TARINA. A

SCRISNET s. 1. scrasnire, scrisnit, scrasni-tura. (~ dintilor.) 2. scartaiala, scartaire, scir-tait, scrasnire, scrasnit. (~ cheii in broasca.}

SCRASNÍ vb. 1. (Mold. si Transilv.) a crasca. (~ din dinti.) 2. a scartai. (Cheia~ in broasca.>

SCRASNÍRE s. 1. scrasnet, scrasnit, scrasni-tura. (~ dintilor.) 2. scartaiaia, scartaire, scar-tait, scrasnet, scrasnit. (~ cheii in broasca.}

SCRASNÍT s. 1. scrasnet, scrasnire, scrasni-tura. (~ dintilor.) 2. scartaiala, scartaire, scar-tait, scrasnet, scrasnire. (~ cheii in broasca.}

SCRASNITÚRÁ s. scrasnet, scrasnire, scranit. (~ dintilor.)

scroafa-cu-purcéi s. v. PORCII.

SCROAFA s. (ZOOL.) purcea, (pop.) poar­ca, (reg.) mascuroáica, mascuroáie.

scroafa s. v. CONTRABAS.

scroafa-de-bálta s. v. BATLANAS.

scrob s. v. JUMARI. OMLETA. TENCU­IALA.

SCROBEÁLA s. 1. apret, (prin Transilv.) aspreála, (Mold. si Bucov.) crohmála, (Transilv. si Mold.) sterc. (~ pentru rufe.) 2. (reg.) manjeála. (Cu ~ se ung firele urzelii.)

SCROBI vb. a apreta, (reg.) a aspri, a manji. (Mold. si Bucov.) a crohmali. (~ rufele.}

scrobi vb. v. ALBASTRI.

SCROBÍRE s. apretare, scrobit, (rar) apre-túra, (Mold. si Bucov.) crohmalíre. (~ tesa­turilor. )

SCROBÍT adj. apretat, tare, (Guler ~.)

scrobit adj. v. FUDUL. GRANDOMAN. INFATUAT. INCREZUT. INFUMURAT. INGAMFAT. MEGALOMAN. MANDRU. OR­GOLIOS. RIGID. SEMET. TRUFAS. TAN­TOS. VANITOS.

SCROBÍT s. apretare, scrobire, (rar) apre-túra, (Mold. si Bucov.) crohmalíre. (~ tesa­turilor.)

scrobós adj. v. GAUNOS. SCORBUROS.

scroboteála s. v. TESCOVINA.

scrofaí vb. v. PORCAI.

scrofaríe s. v. PORCARIE.

SCROFÍTA s. (ZOOL.) (rar) scrof ulita, scrofusoára.

scrofíta s. v. BOISTEAN. PITULICE. PUR-CELUSA. STARC MIC. STARC PITIC. scrofuláre s. v. BUBERIC.

SCRÓFULA s. (MED.) 1. (la pi.) scrofu-loza, (reg.) círtita, (Transilv.) sui. (Om bolnav de ~.) 2. (pop.) gi'lca, (reg.) círtita, móima, úima, (Mold. si Bucov.) jólna. (I-au aparut ~.)

scrofulíta s. v. SCROFÍTA. SCROFULÓZA s. (MED.) scrofule (pi.), (reg.) círtita, (Transilv.) sui.

scroiusoára s. v. SCROFITA.

scrombai vb. v. DEFORMA, SCALCIA. STRAMBA.

scrombait adj. v. DEFORMAT. SCALC1AT. STRAMB, STRAMBAT.

SCROT s. (ANAT.) (pop.) punga boáselor, (reg.) saculet.

SCRUM s. 1. zgura. (Plinea din cuptor s-a facut ~.) 2. arsura. (~ de pe fundul unui vas.)

scrum s. v. CENUSA. FUNINGINE.

SCRUMBAE s. (UIT.) (prin Transilv.) arínga.

scrumbloára s. v. GINGIRICA.

scrumlnja s. v. RIZEAFCA.

scrumílnita s. v. SCRUMIERA.

scrumíe s. v. SCRUMIERA.

SCRUMIERA s. (rar) cenusár, cenusiéra, scruméltiita, scrumíe, scuturatoáre, (Mold. si Transilv.) cenusérnita.

SCRUPULOS adj. 1. constiincios, exi­gent, meticulos, minutios. (Un om ~.) 2. amanuntit, atent, meticulos, migalos, minu­tios, riguros, serios, (inv.) scump. (O cerce­tare ~ a faptelor.) 3. meticulos, pedant, tipi­car, (inv.) pedántic, (rar fam.) tabietlíu. (Prea e ~ !)

SCRUPULOZITÁTE s. 1. acribie, constiin­ciozitate, exigenta, meticulozitate, rigurozi­tate, (fam. si peior.) tipicaríe. (~ in indepli­nirea datoriei.) 2. atentie, grija, meticulozi­tate, migala, migaleala, minutiozitate, (livr.) minutie, (pop.) piguleála, scumpatáte, (rcg.) migoroseála, milcoseála. (Lucrat cu multa ~.)

SCRUTA vb. 1. a privi, a se uita, (inv.) a cerca. (~ in zare.) 2. a iscodi, (fig.) a scor­moni, a sfredeli, a strapunge. (Il ~ cu pri­virea.) 3. a analiza, a cerceta, a examina, a masura, a observa, a studia, a urmari, (pop.) a iscodi, (inv. si reg.) a oglindi, (inv.) a cerca, a ispiti. (A ~ ceva cu atentie.)

SCRUTARE s. analiza, cercetare, exami­nare, observare, observatie, studiere, studiu, (pop.) iscodire, (inv.) iscoada, ispita, ispitire. (~ atenta a cuiva.)

SCRUTATOR adj. 1. atent, cercetator, isco­ditor, patrunzator, scormonitor, scotocitor, sfredelitor, strapungator. (O privire ~; ochi ~.) 2. ager, clarvazator, iscoditor, observtor, patrunzator, perspicace, scormonitor, sfrdelitor, strabatator, subtil, (livr.) penetrant, sagace, (fig.) ascutit. (Un spirit ~.)

scrutator s. v. CERCETATOR. OM DE STIINTA.

SCRUTÍN s. alegeri (pi.), vot. (In timpul ~.)

SCUFA s. boneta, caciulita, scufita, tichie, (Transilv., Ban. si Bucov.) ceápsa.

scufa s. BONETA. BONETICA. SCUFIE. SCUFITA.

SCUFÍE s. 1. boneta, bonetica, scufita» (reg.) scufa, tichie, (Mold.) caita, (Ban.) capita. (~ pentru sugaci.) 2. (inv. si reg.) scufa. (~ pentru femei.)

SCUFÍTA s. 1. boneta, bonetica, scufie, (reg.) scufa, tichie, (Mold.) caita, (Ban.) capita. (~ pentru sugaci.) 2. boneta, caciulita, scufa,

tichie, (Transilv., Ban. si Bucov.) ceápsa. (Bunicul poarta ~ pe cap.)

SCUFUNDA vb. 1. a (se) ineca. (Ambar-catla s-a ~.) 2. a (se) adinei, a (se) afunda, a (se) cufunda, a (se) infunda. (Picioarele i se ~ in zapada.) 3. (reg.) a se sodomi. (Pamlntul s-a ~.)

scufunda vb. v. APUNE. ASFINTI. ATINTI. COBORI. DISPAREA. FIXA. PIERI. PIRO­NI. PLECA. TINTI. TINTUI.

scufundáci s. v. BODARLAU. CORCODEL. CUFUNDAC, CUFUNDAR.

scutundár s. v. BODARLAU. GORCODEL. CUFUNDAR.

SCUFUNDARE s. 1. inecare. (~ ambarca-(iei.) 2. adancire, afundare, cufundare, int'un-dare. (~ picioarelor in zapada.) 3. prabusire, surpare. (~ pamantului.)

SCUFUNDAT adj. inecat. (Nava ~.)

SCUFUNDATÚRA s. 1. adincatura, adan-citura, cufundatura, scobitura, (pop. si fam.) scofilcitúra, (inv. si reg.) scorbelitúra. (~ a solului.) 2. surpatura, (rar) scufundís. (~ pro­dusa in urma unui cutremur.)

scufundís s. v. SCUFUNDATÚRA. SUR­PATURA.

SCUIPA vb. 1. a expectora. 2. (reg.) a hra-coni, (Mold. si Bucov.) a stupi.

seuipare de sínge s. v. HEMOPTIZIE.

SCUIPAT s. 1. expectoratie, flegma, sputa. 2. saliva, scuipatura, sputa, (rar) ápa, (pop.) stupit.

scuipatul-cúcului s. v. STUPITUL-CUCU-LUI.

scuipatul-drúcului s. v. COTOFANA.

SCUIPATURA s. 1. (Mold. si Bucov.) stupitúra. 2. saliva, scuipat, sputa, (rar) ápa, (pop.) stupit.

SCUL s. (inv. si reg.) sucitúra, (Mold.) ca-leápa, (inv.) mataringa. (~ de lana.)

SCULA vb. 1. a (se) destepta, a (se) trezi, (pop.) a (se) pomeni, (inv. si reg.) a (se) scor­moni, a (se) starni, (prin Mold.) a (se) suminica. (inv.) a (se) scorni. (S-a ~ devreme.) 2. a (se) insufleti, a invia, (inv.) a (se) destepta, a (se) ridica. (Mortii nu se mai ~.) 3. a se ridica. (S-a ~ de la masa.) 4. a (se) ridica. (Se ~ in picioare.)

scula vb. v. CRESTE. DECLANSA. DEZ-LANTUI. FORTIFICA. ISCA. IZBUCNI. INDREPTA. INFIRIPA. INSANATOSI. IN­TARI. INTREMA. INZDRAVENI. LECUI. NORMALIZA. PORNI. RASCULA. RAZVRA -TI. RECONFORTA. REDRESA. REFACE. RESTABILI. REVOLTA. RIDICA. STARNI. TAMADUI. TONIFICA. VINDECA.

sculamént s. v. BLENORAGIE. GONOREE.

SCULARE s. 1. desteptare, sculat, trezire. (~ din somn.) 2. inviere, (inv.) sculat, scula-toáre, sculara. (~ din morti.) 3. ridicare, sculat. (~ de pe scaun.)

sculare s. v. INDREPTARE. INFIRIPARE. INSANATOSIRE. INTREMARE. INZDRA-VENIRE. LECUIRE. NORMALIZARE. RAS­COALA. RASCULARE. RAZMERITA. RAZ­VRATIRE. REBELIUNE. REDRESARE

REFACERE. RESTABILIRE. REVOLTA. RIDICARE. TAMADUIRE. VINDECARE.

SCULAT adj. 1. destept, treaz. (Desi dimi­neata, toti erau ~.) 2. ridicat. (Sla ~, nu Jos.)

sculat adj., s. v. RASCULAT. RAZVRATIT. REBEL. REVOLTAT.

SCULAT s. I. desteptare, sculare, trezire. i(~ din somn.) 2. ridicare, sculare. (~ de pe scaun.)

sculat s. v. INVIERE. SCULARE.

SCULA s. instrument, unealta, ustensila, <inv. si rcg.) sarsám, (reg.) sculeáta, (Mold., Bucov. si Ban.) halat, (inv.) cinic, dichis. (~ pentru dulgherie.)

scula s. v. ARMA. BIJUTERIE. CATE­GORIE. FEL. GEN. GIUVAER. ODOR. PODOABA. SOI. SPECIE. SPETA. TIP.

smlatoáre s. v. BUJOREL. GEMANARITÁ. INDREPTARE. INVIERE. NORMALIZA­RE. POROINIC. REDRESARE. REFACERE. SALEP. SCULARE. UNTUL-VACII.

sculatór s. v. DESTEPTATOR.

sculatór s., adj. v. ADVERSAR. DUSMAN. INAMIC. POTRIVNIC. VRAJMAS. '

sculatúra s. v. INVIERE. SCULARE.

M'íilc s. pi. v. ODOARE.

smlcája s. v. INSTRUMENT. SCULA. UNEALTA. USTENSILA.

senii vb. v. ISPRAVI. INCHEIA. SFARSI. TERxMINA.

SCULPTA vb. 1. a ciopli, a sapa, a taia, (rar) -a scobi, (Transilv. si Maram.) a sferdi. (~ in piatra un bust.) 2. a modela. (A ~ marmura.)

SCULPTARE s. cioplire, cioplit, sapare, sapat, sculptat, taiat, taiere, (inv.) sapatura. (~ unui Woc de marmura.)

SCULPTAT adj. 1. cioplit, sapat, taiat. (Construcfie impodobita cu ziduri ~.) 2. modelat. (Marmura ~.)

SCULPTAT s. cioplire, cioplit, sapare, sapat, sculptare, taiat, taiere, (inv.) sapatura. (~ unui bloc de marmura.)

SCULPTOR s. (pop.) sapator, (inv.) ciopli­tor, scobitor. (~ in marmura.)

SCULPTURA s. (inv.) cioplitura, sapatura, scobitura. (Invata ~ ; o ~ in marmura.)

scump adj. v. ADUNATOR. ALES. AMA­NUNTIT. APARTE. ATENT. CRUTATOR. DEOSEBIT. DISTINS. ECONOM. METICU­LOS. MIGALOS. MINUTIOS. PASTRATOR. RIGUROS. SCRUPULOS. SERIOS. STRAN-GATOR.

SCUMP adj., s.l. adj. costisitor, (inv. si reg.) banos, (inv.) costatór. (Lucruri ~.) 2. adj. pretios, rar, valoros. (Bijuterii ~.) 3. adj. bogat, luxos, pretios. (Haine ~.) 4. adj. exagerat, excesiv, exorbitant, mare, ridicat, (livr.) inabordabil, (fig.) incarcat, piperat, sarat, umflat, usturator. (Preturi ~.) 5. adj. drag, iubit, (fig.) dulce. (Fiinta ~.) 6. s. drag, iubit. (~ul meul) 7. adj. drag, iubit, indragit. (Imaginea ~ a copilariei.)

scump s., adj. v. AVAR. CALIC. ZGARCIT.

scumpaciúnl s. pi. v. SCUMPETURI.

seumpará vb. v. ACHIZITIONA. CUM­PARA. DA. IZBAVI. IMPRUMUTA. LUA.

MANTUI. PROCURA. PURIFICA. RASCUM PARA. SALVA. TARGUI.

^cumparatoare s. v. ACHIZITIONARE. CUMPARARE. CUMPARAT. LUARE. PRO­CURARE. TARGUIRE.

scumpatáte s. v. ATENTIE. AVARITIE. CALICENIE. CALICIE. CHIBZUIALA. CHIBZUINTA. CHIBZUIRE. CUMINTENIE. CUMPAT. CUMPATARE. EXACTITATE. EXACTITUDINE. GRIJA. INTELEPCIU­NE. JUDECATA. LIPSA. MASURA. METI­CULOZITATE. MIGALA. MIGALEALA. MIN­TE. MINUTIOZITATE. MIZERIE. MODE­RATIE. NEVOIE. PRECIZIE. RATIUNE. RIGOARE. RIGUROZITATE. SARACIE. SCRUPULOZITATE. SCUMPETE. SOCO­TEALA. SOCOTINTA. TACT. ZGARCENIE.

scumpcála s. v. SCUMPETE.

scumpénie s. v. AVARITIE. CALICENIE. CALICIE. SCUMPETE. ZGARCENIE.

scumpénii s. pi. SCUMPETURI.

SCUMPETE s. 1. (inv. si pop.) scumpatáte, (inv.) scumpcála, scumpénie. (Era o ~ de nedescris.) 2. (rar) scumpatáte. (Ce mei faci, ~?)

scumpete s. v. AVARITIE. BELSUG. BOGA­TIE. BUNASTARE. CALICENIE. CALICIE. LIPSA. MIZERIE. NEVOIE. PROSPERITA­TE. SARACIE. SGARCENIE.

SCUMPETURI s. pi. (inv.) scumpaciúni (pi.), scumpénii (pi.), scumpii (pi.). (Ce de mai ~ avea in lada!)

SCUMPÍ vb. 1. a creste, a (se) majora, a (se) mari, a (se) ridica, a spori, a (se) sui, a (se) urca. (Preturile erau ~.) 2. a se calici, a se lacomi, a se zgirci, (prin nord-vestul Munt. si nord-estul Olt.) a se pungi. (Nu te mai ~ atila!) 3. a se zgirci, (reg.) a se harsi. (Sa ~ si a pierdut ocazia.)

scumpíe s. v. AVARITIE. BELSUG. BOGA­TIE. BUNASTARE. CALICENIE. CALICIE. LEMNUL-VANTULUI. LILIAC. OTETAR. PROSPERITATE. ZGARCENIE.

scumpii s. pi. v. SCUMPETURI.

scumpína s. v. SIRINDERICA.

SCUMPÍRE s. crestere, majorare, marire, ridicare, sporire, suire, urcare. (~ preturilor.)

SCUND adj. 1. marunt, mic, scurt, (rar) scundác. (Un om ~ de statura.) 2. jos, marunt, mic, (reg.) pitulat. (Casa ~.) 3. mic, pitic. (Fasole ~.)

scundác adj. v. MARUNT. MIC. SCUND. SCURT.

SCUNDICÉL adj. scundut, scurticel. (Un om ~.)

SCUNDÚT adj. scundicel, scurticel. (Un om ~.)

scurá vb. v. IZBAVI. MANTUI. PURIFICA­RA SCUMPARA. SALVA.

scúre vb. v. IZVORI. VENI.

scurgatoáre s. v. DEVERSOR. SACULET. SCURGERE. SEDILA. STAVILA. STAVI-LAR. ZAGAZ.

SCURGE vb. 1. a se prelinge, (pop.) a pica, (inv. si reg.) a pisti. (Vinul se ~ din vas.) 2. a se strecura. (Lichidul se ~ prin fisura

vasului.) 3. (inv. si reg.) a strange. (~ branra proaspata prin sedila.) 4. a-i curge, a-i pica, a-i picura, a i se prelinge, (pop.) a-i merge. (I se ~ lacrimi din ochi.) 5. a se infiltra, a patrunde, (reg.) a se stoarce. (Apa de ploaie se ~ in pamint.) 6. a se perinda, a se succeda, a urma, (inv. si pop.) a se petrece. (Masinile se ~ una dupa alta.) 7. a trece. (intreg con­voiul s-a ~.) 8. a trece, (pop.) a vremui, (inv.) a se prelungi, (fig.) a curge. (Timpul s-a ~ incet.) 9. a se implini, a trece. (S-au ~ 100 de ani de la . . .)

scurge vb. v. ASANA. CURGE. DESCAR­CA. DESECA. DESERTA. EXTORCA. GOLI. SECA. VARSA.

SCURGERE s. 1. prelingere, (rar) prelinsa-túra, scursoáre, scursura. (~ unui lichid din vas.) 2. strecurare. (~ unui lichid printr-o spartura.) 3. (concr.) (reg.) scurgatoáre. (In zi de practicata o ~.) 4. perindare, succedare. (~ oamenilor pe strada.) 5. trecere. (~ tim­pului.)

scurgere s. v. BLENORAGIE. GONOREE. LEUCOREE. OTOREE.

SCURMA vb. 1. a racai, a scormoni, (rar) a scotoci, (inv., pop. si fam.) a scociori, (inv. si reg.) a scodoli, a scorbeli, (reg.) a racali, a rascliia, a scodormoli, (prin Mold.) a racalui, (Transilv. si Maram.) a scorni. (Gainile ~ pamintul.) 2. a scormoni, (pop.) a sapa, (reg.) a dricui. (Porcul ~ cu ritul pamintul.)

scurma yb. v. ARA. SCOTOCI,

SCURMÁRE s. racaiala, racait, racaitura, scormonire, scurmatura, (inv., pop. si fam.) scociorare, scociorft. (~ paminiului cu ghea­rele.)

SCURMAT adj. racait, scormonit,(reg.) sco-felít, scorbelít. (Pamint ~.)

SCURMATURA s. racaiala, racait, racaitura, scormonire, scurmare, (inv., pop. si fam.) sco­ciorare, scociorat. (~ pamlntului cu ghearele.)

SCURS adj. prelins. (Lichid ~.)

scurs s. v. CURENT. CURS.

scursoáre s. v. BLENORAGIE. CURENT. CURS. DIAREE. GONOREE. LEUCOREE. PRELINGERE. SCURGERE.

seursóri s. pi. v. LATURI. SPALATURA. ZOAIE.

scursura s. v. ALBIE. BLENORAGIE. CURS. DIAREE. DIZENTERIE. FAGAS. GONOREE. LEUCOREE. MATCA. PRELIN­GERE. SCURGERE. VAD. VARSARE.

scurt adj. v. INCUIAT. INGUST. LIMITAT. MARGINIT. OBTUZ. PUTIN. REDUS.

SCURT adj., adv. 1. adj. mic, redus, re-strans. (Un text ~.) 2. adj. concentrat, concis, laconic, lapidar, succint, (inv.) rezumatór, (fig.) strap.s, telegrafic. (O expunere ~ ; stil ~.) 3. adj. marunt, mic, scund, (rar) scundác. (Un om ~ de statura.) 4. adj. mic. (Creion ~.) 5. adj. mic. (Vara noaptea-i ~.) 6. adj. putin. (In ~ vreme voi fi la tine.) 7. adv. strans. (Apuca iapa ~ de capastru.) 8. adv. brusc, deodata, fulgerator, instantaneu, odata, repede, subit, (pop.) numai, (reg.) tarla-mírla. (~ se intoarce spre el si . . .)

SCURTA vb. 1. a micsora, a prescurta, a>. reduce. (Mai ~ din text.) 2. a concentra, a< prescurta, a reduce, a rezuma, (fig.) a com­prima, a condensa. (A ~ o expunere.) 3. a abrevia, a prescurta. (A ~ numele unei insti­tutii.) 4. (reg.) a reteza. (A ~ o haina.) .'>. a taia. (Mai ~ din poale.) 6. a taia. (A ~~ dru­mul peste cimp.) 7. a descreste, a se miei. a se-micsora, a se reduce, a scadea. (Toumnar ziua se ~.)

scurta vb. v. AJUNGE. DECAPITA. PRIN­DE. REDUCE. SIMPLIFICA. TAIA.

SCURTARE s. 1. micsorare, prescurtare,. reducere. (~ unui text.) 2. concentrare, pre­scurtare, reducere, rezumare,(fig.) comprimare, condensare. (~ expunerii.) 3. (concr.) abrevia-tie, abreviere, prescurtare. (Un sistem de ~i.> 4. taiere. (~ drumului peste ctmp.) 5. descres­tere, micsorare, reducere, scadere. (~ zilei in» timpul toamnei.)

scurtare s. v. MICIME. SCURTIME.

SCURTAT adj. 1. micsorat, prescurtat,, redus. (Text ~.) 2. concentrat, prescurtat,, redus, rezumat, (fig.) comprimat, condensat. (O expunere ~.) 3. abreviat, prescurtat. (Cuvinte ~.) 4. retezat, taiat, tuns. (Par ~ f. iarba ~.)

scurtat adj. v. DECAPITAT.

SCURTA s. (MED.) uima, (reg.) móima, (Mold.) bosoálca.

scurta s. v. ADENITA.

SCURTATURA s. retevei, (pop.) zbura-túra, (reg.) caravéi, cotrompléte, razbíci. res-téu, scatoalca, scurtei, verdéte, (Olt. si Ban.) jilavéte, (prin Transilv. si Maram.) sui, (prii> Olt.) sutavéi, (Transilv., Maram. si Olt.) suvéi, (inv.) suvéte. (A aruncat cu o ~ dupa el.>

scurtei s. v. RETEVEI. SCURTATURA.

SCURTÉICA s. cataveica, (rar) zoáva. (~ se poarta la tara.)

SCURTE ICÚTA s. (reg.) camizól, capotél,. ciupág, polcúta. (Purta o ~.)

SCURTICÉL adj. 1. scundicel, scurtút. (Un om ~.) 2. micut, (pop.) micsor, (inv. si reg.) scurtisór, (reg.) scurtút. (O haina cam ~.)

SCURTIME s. 1. micime. (~ textului.) 2. concentrare, concizie, laconicitate, laconism, lapidaritate. (~ stilului, a exprimarii.) 3. micime, (Inv.) scurtare. (~ vietii umane.)

seurtisór adj. v. MICUT. SCURTICÉL.

scurtút adj. v. MICUT. SCURTICÉL.

SCUT s. (MIL.) pavaza, (inv.) aspida, calcan. (Oslas cu ~ si sulita.)

sent s. v.' APARARE. APARATOARE. ARMOARII. BLAZON. EMBLEMA. GARDA. GRIJA. OCROTIRE. PROTECTIE. SPRI­JIN. STEMA. SOPRON.

scutár s. v. BACI. SCUTIER.

scuteála s. v. ADAPOST. APARARE. DISPENSA. OCROTIRE. PROTECTIE. SCUTIRE. SPRIJIN. SOPRON.

SCUTEC s. carpa, (inv. si reg.) rántie„ (Mold. si Bucov.) pelinca. (~ pentru sugaci.)

SCUTECÉL s. (reg.) pelincútá. (~ pentrw. sugari.)

SCUTÉLNIC s. (IST.) (inv.) scútnic. (~ boieresc, domnesc.)

SGUTÍ vb. 1. a absolvi, a cruta, a ierta, (inv.) a milui, a pardona, a slobozi. (A ~ de >o pedeapsa, de o obligatie.) 2, a dispensa. (Il ~ de gimnastica.) 3. a slabi. (~-ma eu intre­barile/)

s.utí vb. v. ADAPOSTI. APARA. ASCUNDE. ■DOSI. FERI. MISTUI. OCROTI. PASTRA. PAZI. PROTEJA.

SCUTIER s. (IST.) (inv.) scutár. (~ unui cava?er.)

sentinta s. v. APARARE. DISPENSA. 'OCROTIRE. PROTECTIE. SCUTIRE. SPRI­JIN.

SCUTÍRE s. 1. absolvire, crutare, iertare. (~ cuiva de o pedeapsa, de o obligatie.) 2. «dispensa, (inv.) scuteála, scutínta. (~ de ■armata.)

scutire s. v. APARARE. OCROTIRE. PRO­TECTIE. SPRIJIN.

SCUTÍSM s. cercetasie.

semit adj. v. ADAPOSTIT. APARAT. FERIT. OCROTIT. PAZIT. PROTEJAT. SIGUR.

scutitór s. v. APARATOR. OCROTITOR. PROTECTOR. SPRIJIN. SPRIJINITOR. SUSTINATOR.

scútnic s. v. SCUTÉLNIC.

scutur s. v. ADIERE. BOARE. FIOR. FRIGURI. FRISOANE. PALA. SCUTURA-TURA. SUFLARE. SUFLU. TREMUR. TRE-MURATURA. TREMURICI. UNDA.

SCUTURA vb. 1. a (se) agita, a (se) clatina, a (se) zgudui, (reg.) a (se) clatari, (Mold. si Bucov.) a (se) cobaltai. (A ~ lichidul din epru-beta.) 2. a (se) clatina, a (se) cutremura, a (se) zdruncina, a (se) zgaltai, a (se) zgudui, (inv. si reg.) a (se) clati, (inv.) a (se) smácina. (Seis­mul ~ casa din temelii.) 3. a clatina, a hatai, -a hitina, a hodorogi, a hurduca, a hurducai, a hurui, a zdroncani, a druncina, a zgaltai, a zgudui, (reg.) a balabani, (Mold.) a dragai, (Ban.) a zducni. (Caruta l-a ~ zdravan.)

4. a clatina, a zgaltai, a zgudui, (pop.) a zgil-tana, (reg.) a zbiciula, zblendui, a zgacina, (Mold.) a zbihui. ( Il ~ zdravan ca sa se scoale.)

5. a se cutremura, a se infiora, a tremura, a tresari. (Calul se ~ din tot corpul.) 6. a cura­ta, a deretica, a strange, (inv. si reg.) a griji, (reg.) a randui, (prin Bucov.) a cioroboti, (Transilv.) a castiga, (Ban. si Transilv.) a orandui, (Transilv.) a tagasi, (Transilv. si Maram.) a ticazui, (Transilv.) a tistali. (A ~ prin casa.)

scutura vb. v. ADMONESTA. ARUNCA. AZVARLI. CERTA. CRITICA. DASCALI. DEBARASA. DEGAJA. DESCOTOROSI. DEZBARA. DEZOBISNUI. DEZVATA. DO­JENI. IMPRASTIA. INDEPARTA. INLA­TURA. LASA. LEPADA. MORALIZA. MUS­TRA. PARUI. PRESARA. RASPANDI. SCA­PA. SEMANA. ZVARLI.

SCUTURARE s. 1. clatinare, clatinat, cla­tinatura, cutremurare, cutremurat, cutremu-ratura, scuturat, scuturatura, zdruncinare,

zdruncinat, zdruncinatura, zgiltaiala, zgiltaire, zgaltait, zglltaitura, zguduiala, zguduire, zgu­duit, zguduitura. (La seism s-a simtit o ~ puternica.) 2. hatanare, zgiltaire, zguduire. (~ unui gard.) 3. clatinare, clatinat, clatina-tura, hurducare, hurducat, hurducatura, scu­turat, scuturatura, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinatura, zgiltaiala, zgiltaire, zgaltait, zgiltiitura, zguduiala, zguduire, zguduit, zgudu­itura, (pop.) zdruncin. (~ unei carute, pe un drum cu hirtoape.) 4. dereticare, dereticat, scuturat. (~ camerei.)

scuturare s. v. BATAIE. FALFAIALA. FALFAIRE. FALFAIT. FALFAITURA. FLU­TURARE. FLUTURAT. INDEPARTARE. INLATURARE.

SCUTURAT adj. dereticat. (O casa ~.) scuturat adj. v. CURATEL. INGRIJIT. SPALAT. SPALATEL.

scuturat adv. v. RITMAT. SACADAT. SALTAT. SALTARET. SALTATOR.

SCUTURAT s. 1. clatinare, clatinat, clati-natura, cutremurare, cutremurat, cutremura-tura, scuturare, scuturatura, zdruncinare, zdrun­cinat, zdruncinatura, zgiltaiala, zgiltaire, zgal­tait, zgaltiitura, zguduiala, zguduire, zguduit, zguduitura. (La seism s-a simtit un ~ puter­nic.)'!!,, clatinare, clatinat, clatinatura, hurdu­care, hurducat, hurducatura, scuturare, scu­turatura, zdruncinare, zdruncinat, zdruncina­tura, zgiltaiala, zgiltaire, zgaltait, zgaltaitura, zguduiala, zguduire, zguduit, zguduitura, (pop.) zdruncin. (~ unei carute, pe un drum cu hir­toape.) 3. dereticare, dereticat, scuturare. (~ camerei.)

scuturat s. v. BATAIE. FALFAIALA. FAL­FAIRE. FALFAIT. FALFAITURA. FLUTU­RARE. FLUTURAT.

scutura s. v. AMETEALA. VERTIJ. VAR-TEJ.

scuturatoáre s. v. SCRUMIERA. SITA. TEICA.

seuturatór s. v. HADARAG. TITIREZ. SCUTURATURA s. 1. clatinare, clatinat, clatinatura, cutremurare, cutremurat, cutre-muratura, scuturare, scuturat, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinatura, zgiltaiala, zgiltaire, zgaltait, zgaltaitura, zguduiala, zguduire, zgu­duit, zguduitura. (La seism s-a simtit o ~ puternica.) 2. clatinare, clatinat, clatinatura, hurducare, hurducat, hurducatura, scuturare, scuturat, zdruncinare, zdruncinat, zdruncina­tura, zgiltaiala zgiltaire, zgaltait, zgaltaitura, zguduiala, zguduire, zguduit, zguduitura, (pop.) zdruncin. (~ unei carute, pe un drum cu hir­toape.) 3. clatinatura, zgiltaiala, zgiltaire, zgal­tait, zgaltaitura, (Mold.) zbihuiála. (Cu o ~ zdravana l-a sculat.) 4. fior, (rar) scutur. (O ~ de frig.) 5. (MED.) friguri (pi.), frisoane (pi.), tremur, tremuratura, tremurici, (rar) scutur. (L-a lasat ~.) 6. curatenie, dereticare, (prin Transilv.) tagasíre, tistuság. (A facut o ~ radicala prin casa.)

scuturatura s. v. ADMONESTARE. CEAR­TA. CERTARE. CUTREMUR. DOJANA. DOJENIRE. IMPUTARE. MORALA. MUS-

TRARE. OBSERVATIE. REPROS. SEISM. ZGUDUIALA. ZGUDUIRE. ZGUDUITURA.

scut s. v. TURTUR.

SCUZA vb. 1. a (se) apara, a (se) dezvino­vati, a (se) disculpa, a (se) justifica, (rar) a (se) dezvinui, (inv. si reg.) a (se) cura, (inv.) a (se) indreptati, a (se) mantui. (Nu te mai ~ ataaa!)

2. a ierta. (Va rog sa ma ~ pentru o clipa.)

3. a justifica, a motiva. (Scopul ~ mijloa­cele.)

SCUZABIL adj. justificabil, motivabil. (Un argument ~.)

sciizáre s. v. DEZVINOVATIRE. DISCUL­PARE. JUSTIFICARE. MOTIVARE. MO­TIVATIE. SCUZA.

scuzat adj. v. DEZVINOVATIT. DISCUL­PAT. JUSTIFICAT. MOTIVAT.

SCUZA s. 1. dezvinovatire, disculpare, jus­tificare, (rar) dezvinuíre, scuzáre. (O ~ ne-conoingatoare.) 2. iertare, (pop.) iertaciune, (inv.) pardon. (Cere ~e.) 3. justificare, moti­vare, motivatie, (rar) scuzáre, (inv.) raspuns. (Nu are nici o ~ pentru cele facute.) 4. motiv, pretext, (inv.) cale, (inv., in Transilv.) steámat. (grecism inv.) prófasis. (Ce ~ ai invocat pentru a lipsi?)

SEAMA s. 1. numar, serie, suma. (A ridi­cat o ~ de probleme.) 2. gramada, multime. (iSi-a rezolvat o ~ de probleme.) 3. rost, soco­teala, (reg.) ogód. (Nu mai stia ~ averii lui.)

4. socoteala. (Vei da ~ de cele facute.) 5. cont, socoteala, (fig.) spate, spinare. (Caíe nu i se puneau in ~ !) 6. grija, paza, (fig.) mfna. (I l-a dat tn ~.) 7. egal, pereche, potri­va, seaman. (Nu are ~ in lume.)

seama s. v. APRECIERE. ATENTIE. AVANTAJ. BENEFICIU. BIR. CALCUL. CATEGORIE. CINSTE. CINSTIRE. CASTIG. CONDITIE. CONSIDERATIE. DARE. EPO­CA. FEL. FOLOS. GEN. IMPOZIT. INTER­VAL. ONOARE. PERIOADA. PRETUIRE. PROFIT. RANG. RAGAZ. RASTIMP. RES­PECT. RANDUIALA. ROS't. SOCOTEALA. SOI. SPATIU. SPECIE. SPETA. STARE. STIMA. SUMA. TEAPA. TIMP. TIP. TREAP­TA. TRECERE. VAZA. VARSTA. VREME.

SEAMAN s. egal, pereche, potriva, seama. (Nu are ~ in lume.)

seanta s. v. SEDINTA.

SEARA s. amurg, apus, asfintit, inserare, (livr.) crepuscul, (inv. si pop.) murg, (pop.) inmurgít, scapatat, sfintit, (reg.) murgit, (prin Mold. si Munt.) murgíla, (inv.) sfintire. (S-a lasat ~.)

SEARBAD adj. 1. dulceag, fad, insipid, (rar) spelb, (Transilv.) líhod, (Bucov.) línced. (O míncare ~.) 2. fad, lesietic, lesios, salciu, (inv.) salciós, salcós. (Gust ~.) 3. inexpresiv, neexpresiv, spalacit, sters. (O fata ~.)

searbad adj. v. ACRIT. ACRU. ALTERAT. ANOST. BANAL. BATUT. BUHAIT. DES­COMPUS. FERMENTAT. GALBEN. IMPU­TIT. INACRIT. INGALBENIT. MONOTON. NEINTERESANT. NESARAT. PAL. PALID. PLACID. PLICTICOS. PLICTISITOR. PRINS.

PUHAV. SLAB. SPALACIT. STINS. STRI­CAT. UMFLAT. UNIFORM.

SÉBUM s. (reg.) usúc, (inv.) smégma.

SEC adj. 1. secat, uscat, (inv. si reg.) sterp. (Albia ~ a unui rtu.) 2. arid, uscat, (rar> secetos, (inv. si reg.) secatiu, (inv.) secatív. (Un teren de piatra ~.) 3. uscat. (Tuse ~.> 4. gaunos, gol. (Nuci ~.) 5. (Transilv.) seca-rét, (Olt.) secatiu. (Boabe de cereale ~.( 6., (reg.) sterp. (Varza ~.)

sec adj. v . ASPRU. ATROFIAT. COSTE­LIV. DEGENERAT. DESERT. FLAMAND. FLAMANZIT. GOL. INFOMETAT. JIGA­RIT. NEFERTIL. NEANCARCAT. NEMAN-CAT. NEPRODUCTIV. NERODITOR. NESA­TUL. PARALIZAT. PIPERNICIT. PIRPI­RIU. PRAPADIT. PRIZARIT. RAPCIU­GOS. RASTIT. RIDICAT. SARAC. SECETOS. SFRIJIT. SIMPLU. SLAB. SLABANOG. STERIL. STERP. USCAT. USCATIV. VID.

sec adj., s. v. BLEG. INCAPABIL. INFIRM. INVALID. NATAFLET. NATARAU. NA-TANG. NECAPABIL. NEGHIOB. NEPUTIN­CIOS. NEROD. NETOT. PRAPADIT. PROST. PROSTANAC. SCHILOD. SLABANOG. STUPID. TONT. TONTALAU.

sec s. v. POST.

SECA vb. 1. (pop.) a se stirpi, (prin vestuJ Munt.) a sicni. (Izvoarele au ~.) 2. (rar) a (se) slei, (pop.) a (se) usca. (Seceta a ~ balta.) 3. a asana, a deseca, (rar) a aseca, a scurge. (Au fost ~ toate ballile din zona.) 4. a goli, a seca­tui, (astazi rar) a slei. (A ~ vistieria.) 5. a epuiza, a extenua, a frange, a istovi, a secatui, a sfarsi, a slei, a stoarce, a vlagui, a zdrobi, (reg.) a stoci, (prin Olt. si Munt.) a dehobi-(inv.) a zamori, (fig.) a suge. (Munca bruta l-a~.)

secávb. v. ASASINA. ATROFIA. DEGE­NERA. INGALBENI. OFILI. OMORI. PA­RALIZA. PALI. SUPRIMA. TRECE. UCIDE. U-^A. VESTEJI.

SECARA s. (BOT.; Sccalc cereale) (reg.) harána, salba, secarea.

secara s. v. CHIMEN. CHIMION.

secara-álba s. v. ALAC.

SECARE s. 1. uscare. (~ píraului.) 2. asanare, desecare, (rar) asecáre. (~ unor terenuri baltoase.)

SECAT adj. 1. sec, uscat, (inv. si reg.) sterp. (Albia ~ a unui rtu.) 2. asanat, desecat. (Terenuri baltoase ~.) 3. gol, golit, secatuit, (astazi rar) sleit. (O vistierie ~.) 4. epuizat, extenuat, frant, istovit, prapadit, rupt, seca­tuit, sfirsit, sleit, stors, trudit, vlaguit, zdro­bit, (Mold.) batojít, (prin Munt.) tahobít, (inv.) statut. (S-a tntors ~ de la antrenament.}

secat adj. v. DESERT. GOL. PARALIZAT. VID.

secat adj., s. v. INCAPABIL. INFIRM. INVxVLID. NECAPABIL. NEPUTINCIOS. PRAPADIT. SCHILOD. SLABANOG.

sccacíúne s. v. SECETA. USCACIUNE.

SECAREA s. (BOT./ Bromus ramosus.) (reg.) iarba-ovazului, iarba-vfntului.

secarea s. v. CHIMEN. CHIMION. MOLURA. OBSIGA. SECARA.

seeat adj. v. SEC.

secaríca s. v. CHIMEN. CHIMION. secaríta s. v. CHIMEN. CHIMION. PERI­SOR.

SECATUÍ vb. 1. a goli, a seca, (astazi rar) .■a slei. (A ~ vistieria.) 2. (fig.) a stoarce. (Il ~ de bani.) 3. (inv. si reg.) a slei. (A ~ ■ogorul.) 4. a epuiza, a extenua, a fringe, a istovi, a seca, a sfirsi, a slei, a stoarce, a vla-gui. a zdrobi, (reg.) a stoci, (prin OU. si Munt.) .i. dehobi, (inv.) a zamori, (fig.) a suge. (Manca bruta l-a ~.)

SECATUÍRE s. epuizare, extenuare, isto­veai:'., istovire, sfarseala, slabiciune, sleire, •surmenaj, surmenare, vlaguire, (inv. si reg.) •slabíe, (inv. livr.) marasm. (Stare de totala^ .)

SECATUÍT adj. 1. gol, golit, secat, (astazi rar) sleit. (O vistierie ~.) 2. epuizat, extenuat, frint, istovit, prapadit, rupt, secat, sfarsit, sleit, stors, trudit, vlaguit, zdrobit, (Mold.) batojit, (prin Munt.) tahobit, (inv.) statut. (S-íi intors ~ de la antrenament.)

SECATURA s. 1. canalie, hahalera, prama­tie, puslama. (liste o ~ omul acela.) 2. derbe­deu, lepadatura, lichea, netrebnic, puslama, scarnavie, (inv. si pop.) cioflingar, (inv. si reg.) pajlau, (reg.) orbéte, osistie, postorónca, pújia, (Mold.) nandralau, poghibála, (Transilv. ■si Maram.) techerghéu, (inv.) strengar, (fam.) ■cútra, martafói, (fig.) cazatura, otreapa, zdreanta, (reg. fig.) loaza, (arg.) sichimeá. (E o ~ fara ■caracter.)

secatura s. v. CURATURA. USCATURA.

setatíu adj. v. ARID. COSTELIV. JIGA­RIT. PIPERNICIT. PIRPIRIU. PRAPA­DIT. PRIZARIT. RAPCIUGOS. SEC. SFRI­JIT. SLAB. SLABANOG. USCAT. USCA­TIV.

seealívadj. v. ARID. COSTELIV. JIGARIT. PIPERNICIT. PIRPIRIU. PRAPADIT. PRI­ZARIT. RAPCIUGOS. SEC. SFRIJIT. SLAB. SLABANOG. USCAT. USCATIV.

secera vb. v. ARUNCA. AZVARLI. CULCA'. OARÍMA. DECIMA. DISTRUGE. DOBORI. INTINDE. LUNGI. NIMICI. POTOPI. PRA­BUSI. PRAPADI. PRAVALI. RASTURNA. SFÁRAMA. TRANTL ZDROBI. ZVANTA.

secerár s. v. AUGUST.

SECERÁRE s. secerat, seceris. (. sjO secera, (inv. si reg.) seceratúra. (In tóíul ~.)

SECERAT s. secerare, seceris, (pop.) secera, (inv. si reg.) seceratúra. (In toiul — .)

secera s. v. SECERARE. SECERAT. SE­CERIS. TARPAN.

seeeraúnc s. v. RECOLTA.

seceratúra s. v. MIRISTE. SECERARE. SE­CERAT. SECERIS.

seieratíca s. v. SECEREA.

secere s. v. RECOLTA.

SECEREÁ s. (pop.) seceríca, secerúica, ((reg.) seceratíca. (~ pentru recoltarea griului.)

secerele s. pi. v. SABIUTA.

seceríca s. v. SECEREA.

SECERÍS s. secerare, secerat, (pop.) secera, (inv. si reg.) seceratúra. (In toiul ~.)

secerúica s. v. SECEREA.

sccerúie s. v. SABIUTA.

secetáte s. v. SECETA. USCACIUNE.

SECETA s. uscaciune, (inv. si pop.) secaciúne, (inv. si reg.) neplouáre, (inv.) secetáte, sete, seteciúne. (Era o ~ cumplita.)

SECETOS adj. uscat, (livr.) aréic, (inv.) sec. (Vreme calda si ~.)

secetos adj. v. ARID. INSETAT. SETOS. USCAT.

secíestrarivb. v. SECHESTRA.

secfestruí vb. v. SECHESTRA.

secíestruít adj. v. SECHESTRAT.

secfíu s. v. GAROAFA. GAROFITA DE GRADINA.

secheresíe s. v. CARAUSIE. CARAUSIT.

secheresít s. v. CARAUSIE. CARAUSIT.

SECHESTRA vb. (JUR.) 1. (inv. si reg.) a secfestruí, (reg.) a cuprinde, a foglali, a fun-tui, a prenora, (inv.) a sccfeslrarisi, a zeberi. (A ~ un bun imobil.) 2. a confisca, a lua, (reg.) a zeberi. (I-a ~ averea.) !t. (inv.) a popri. (A ~ pe cineva.)

SECHESTRARE s. (JUR.) 1. (iesit din uz) sechestrátie, (pop.) zalogíre. (~ unui bun pana la rezolvarea litigiului.) 2. confiscare, luare. (~ averii cuiva.)

SECHESTRAT adj. (JUR.) ípop.) zalogít, (inv.) sccfcstruít. (Un bun ~.)

sechestrátie s. v. SECHESTRARE.

SECHESTRU s. (JUR.) 1. (pop.) zalog. (inv.) zebereála. (I-a pus ~ pe bunuri.) 2. poprire. (~ pe o suma de bani.)

sechirás s. v. BIRJAR. CARAUS. CARU­TAS. CHIRIGIU. SURUGIU. VIZITIU.

seci s. v. CURATURA.

SECOL s. veac, (inv.) suta. (In cursul ~ al XV 1-lea.)

secolul de mijloc s. v. EVUL MEDIU.

SECRET adj., s. 1. adj. nedeclarat, nedez­valuit, nedivulgat, nemarturisit. (Intentii ~.) 2. adj. confidential, tainic. (Dispozitii ~.)3. adj. ascuns, tainic, tainuit. (O iubire ~.) 4. adj. ascuns, ezoteric, tainic. (O doctrina ~.) 5. adj. clandestin, conspirativ, ilegal, (fig.) subteran. (Organizatie ~ .) 6. adj. ascuns, criptic, enigmatic, misterios, ocult, tainic, (livr.) sibílic, sibilin, sibilinic, (inv.) mistéric, tainós, (fig.) nepatruns. (Emblema are un sens ~.) 7. adj. ascuns, camuflat, mascat. (Patrunde pe o intrare ~.) !!. s. taina, (rar) arcan, (inv. si pop.( tainicíe, (inv.) tainuire (fig.) ascun­zis- (Are ~ ele ei.) !(. s. taina, (inv. si pop.) mestesug. (A'u i-a putut smulge ~.) 10. s. discretie, tacere. (A pastrat un ~ abso­lut asupra celor discutate.) 11. s. enigma, mister, taina, (rar) misteriozitáte, (fig.) sarada. (~ ele naturii.)

SECRETAR DE STAT s. (POLITICA; in unele state) ministru de externe.

secretare s. v. SECRETIE.

SECRETIE s. (FIZIOL.) 1. (rar) secretare,

(inv.) stoarcere. (~ glandulara.) 2. secretie

endocrina — secretie interna ; secretie exocrina

= excretie, secretie externa ; secretie externa =

excretie, secretie exocrina ; secretie interna = secretie endocrina.

SECTANT s. (BIS.) pocait.

sécter s. v. SIST AR.

SECTOR s. 1. portiune, regiune, zona. (Un ~ bine delimitat.) 2. parte, portiune. (Un ~ al pietei era destinat desfacerii brtnzeturilor.)

3. cvartal, microraion. (Un ~ tntr-un oras.)

4. bransa, disciplina, domeniu, ramura, specia­litate. (In ce ~ activeaza?) 5. domeniu, (fig.) teren. (~ artei, ~ stiintei.)6. arie, comparti­ment, domeniu, sfera. (~ de aplicare.) 7. cadru, cerc, camp, domeniu, sfera, taram, zona. (~ de preocupari.) 8. domeniu, resort, serviciu. (In ~ public s-au facut mari pro­grese.)

SECTIE s. 1. raion. (~ de jucarii tntr-un magazin.) 2. circa.circumscriptie, (inv.) despar­tire. (~ de militie, electorala, sanitara.) 3. comisariat. (A anuntat furtul la ~.) 4. militie. (A dus hotul la ~.)

SECTIONA vb. a desparti, a divide, a divi­za, a fractiona, a fragmenta, imbucatati, a imparti, a scinda, a separa, a taia. (~ bucata tn trei.)

SECTIONARE s. 1. dividere, divizare, divi­ziune, fractionare, fragmentare, imbueatatire, impartire, segmentare, taiat, taiere, (rar) seg-mentátie. (~ unui intreg.) 2. sectiune, taiere. (~ unui tendon.)

SECTIUNE s. 1. sectionare, taiere. (~ unui tendon.) 2. bucata, crampei, fractiune, frag­ment, írantura, parte, portiune, transa, (pop.) daráb, partal, (inv. si reg.) parténie, (reg.) járchina, stuc. (O ~ dintr-un tot.) 3. profil. (O ~ longitudinala intr-un corp.) 4. diviziune, parte. (Lucrarea are trei mari ~.)

SECUÍ vb. (SILV.) a inela, (reg.) a certi, a ciungi, a plesura. (A ~ arborii.)

SECULAR adj. 1. (livr.) centenar. (Cultura ~.) 2. stravechi. (O traditie ~.)

secular adj. v. LAIC. LUMESC. MIREAN. MIRENESC. PAMANTEAN. PROFAN.

SECULARIZARE s. (inv.) stcularizátie. (~ averilor manastiresti.)

secularizátie s. v. SECULARIZARE.

SECUND adj., s. I. adj. (inv.) secundar. (A ocupat locul~.) 2. s. (MAR.) adjunct. (~ comandantului unui vas.)

SECUNDA vb. 1. a ajuta, a asista. (Il ~ la operatie.) 2. (MUZ.) a acompania. (Il ~ la pian.)

SECUNDÁNT s. ajutor, asistent, (rar) se-cundatór. (I-a servit ca ~.)

secondant s. v. ACOMPANIATOR.

SECUNDAR adj. 1. (GEOL.) mezozoic. (Era ~.) 2. liceal. (Invatamtnt ~.) 3. acce­soriu, anex, auxiliar, subsidiar. (Element ~ tntr-un mecanism.) 4, (GRAM.) dependent, subordonat. (Propozitie ~.) 5. colateral, latu­ralnic, marginal, minor, neimportant, neansem­nat, (rar) lateral, (fig.) periferic. (O problema ~.) 6. mic, redus. (Problema de importanta ~.) 7. accidental, neesential. (Un aspect ~.) 8. episodic, neesential. (Un rol ~ tntr-o piesa.)

secundar adj. v. SECUND.

secundatór s. v. AJUTOR. ASISTENT. SECUNDÁNT.

SECUNDA s. 1. (Transilv.) pert. (O ~ dintr-un minut.) 2. ceas, clipa, clipita, minut, moment, ora, timp, vreme (rar) clipeala, (pop.)» círta, soroc, (inv. si reg.) cescút. (A sosii ~ cand)

SECURE s. satir. (~ calaului.)

securlea s. v. SECURICE. TOPORISCA.

SECURÍCE s. toporisca, (inv. si reg.) secu-ca.

SECURITATE s. 1. aparare, asigurare, paza, protectie, protejare, siguranta. (Masura de ~.) 2. siguranta, (inv.) sigurátie, siguritáte. (Un sentiment de -w.)

SEDATÍV s., adj. (FARM.) calmant, leni-tiv. (Antinevralgicul este un ~.)

SEDENTAR adj. 1. (inv.) sezator. < Viata ~.) 2. fixat, stabil, statornic, (inv.) asezatór,. statator. (Populatie ~.)

sédcres adj. v. VINETIU.

SEDÍLA S. saculet, (reg.) sac, sacíti, sa-cuiét, saculete, scurgatoáre, zagfrna. (~ pentru scurs brtnza.)

SEDIMENT s. l.(inv.)sezamai,t. (~ dintr-un lichid.} 2. (GEOL.) depozit, depunere. (Un ~ de calcar.)

SEDIMENTA vb. (GEOL.) a se depozita, a se depune. (Calcarul s-a ~.)

SEDIMENTARE s. (GEOL.) depozitare, depunere, sedimentatie. (Proces de ~ c cuf-carului.)

SEDIMENTATIE s. (GEOL.) depozitare, de­punere, sedimentare. (Proces de. ~ a calcarului.)

sedltiós adj., s. v. RASCULAT. RAZVRA­TIT. REBEL. REVOLTAT.

sedltiós s., adj. v. AGITATOR. ATATATOR. INSTIGATOR. PROVOCATOR. TULBURA­TOR.

seditiúne s. v. RASCOALA. RASCU1.ARE. RAZMERITA. RAZVRATIRE. REBELIU­NE. REVOLTA.

SEDIU s. 1. resedinta, (astazi rar) rez.rU'iita, (inv.) salas, sedere, sezan.tnt, (rusism inv.) stólita. (~ guvernului.) 2. local. (A intrat In ~ primariei.)

sediu s. v. CENTRU.

SEDUCATOR adj., s. t. adj. copii vant, cuceritor, desfatator, fascinant, ferm ecí. tor, incantator, rapitor, (rar) subjugatór, (frantu-zism) sarmant, (inv.) desfatat, (íig.) delicios, hipnotizant, savuros. (Un spectacol ~.) 2. adj. ademenitor, atragator, ispititor, imbietor, tentant. (O perspectiva ~.) 3. adj. atraeator, (pop. si fam.) nurliu, (pop. fig.) lipicios. (O femeie ~.) 4. s., adj. ademenitor, am^sitor, inselator, (rar) momitór, (inv.) balamút, ceUii-tór, prilastitór, prilestét. (Un .— de profesie.}

SEDUCE vb. 1. a atrage, a captiva, a cuceri,, a delecta, a desfata, a fascina, a fermeca, a-incanta, a rapi, a subjuga, a vraji, (fig.) a hip­notiza, a magnetiza. (Spectacolul l-a ~J 2. a ademeni, a amagi, a atrage, a ispiti, a momi,, a tenta, (inv.) a aromi, a napastui, (fig.) i*

imbia. (Perspectiva ti ~.) 3. a corupe, a -perverti. (A ~ o fata.)

SEDUCERE s. 1. captivare, cucerire, delec­tare, desfatare, fascinare, fascinatie, fermecare, incantare, rapire, seductie, subjugare, vrajire. (~ spectatorilor.) 2. ademenire, atractie, ispita, seductie, tentatie, (inv.) blázna, iscu-sénie, napasta, sablázna, scándala, (fig. rar) •nada. (N-a rezistat ~.) 3. ademenire, amagire, •seductie. (~ unei fecioare.) 4. corupere, corup­tie, pervertire, seductie. (~ unei minore.)

SEDUCTIE s, 1. captivare, cucerire, delec­tare, desfatare, fascinare, fascinatie, ferme­care, incantare, rapire, seducere, subjugare, vrjire. (~ spectatorilor.) 2. ademenire, atractie, ispita, seducere, tentatie, (inv.) blázna, iscu-•sénie, napasta, sablázna, scándala, (fig. rar) nada. (N-a rezistat ~.) 3. ademenire, amagire, •seducere. (~ unei fecioare.) 4. corupere, corup­tie, pervertire, seducere. (~ unei minore.)

SEDUS adj. 1, captivat, cucerit, fascinat, fermecat, incantat, rapit, subjugat, vrajit. (Un public ~.) 2. ademenit, amagit, inselat, ■momit, (reg.) rusinat, (inv.) prilestít. (O fata ~.)

SEFARD s. sefardit. (~zii vorbesc iudeo-:spaniola.)

SEFARDÍT s. sefard. (~ii vorbesc iudeo-span iola.)

seatereá s. v. FUMARITA.

SEGMENT s. (ANAT.) 1. inel. (Un ~ -al conului albinei.) 2. metamer. (~ al vier-im Hor anelizi.)

S iMEN'i'Á vb. a diviza, a fragmenta, a imparti. (A ~ i fraza in propozitii.)

SEGMENTARE; s. 1. (BIOL.) segmentatie. <~ oului fecundat.) 2. dividere, divizare, divi­ziune, fractionare, fragmentare, imbucatatire, impartire, sectionare, taiat, taiere, (rar) seg-«ientátie. (~ unui intreg.)

SEGMENTAT adj. divizat, fractionat, frag­mentat, impartit. (Un tot ~.)

SEGMENTATIE s. (BIOL.) segmentare. (~ oului recundat.)

segmentatie s. v. DIVIDERE. DIVIZARE. DIVIZIUNE. FRACTIONARE. FRAGMEN­TARE. IMBUCATATIRE. IMPARTIRE. SEC­TIONARE. SEGMENTARE. TAIAT. TAIE-a^SE.

ségneta s. v. SCANTEIE.

segregávb.v. DESPARTI. IZOLA. SEPARA.

segregare s. v. DESPARTIRE. IZOLARE. SEPARARE. SEPARATIE.

segregatie s. v. DESPARTIRE. IZOLARE. SEPARARE. SEPARATIE.

SEIF s. casa de bani.

sein adj. v. CARUNT. CENUSIU. FUMU-RIU. GRI. PLUMBURIU. SUR.

SEÍSM s. (GEOL., MET.) cutremur, zgu-duiala, zguduire, zguduitura, (inv.) scutura-túra. (Un ~ usor de pamint.)

seismica s. v. SE1SMOMETRIE.

SEISMOGRAF s. (GEOL.) seismometru.

SEISMOMfiTRÍE s. (GEOL.) (rar) seis­mica.

SEISMOMETRU s. (GEOL.) seismograf.

SEISMOTERAPÍE s. (MED.) vibroterapie.

sel s. v. PUHOI. SUVOI. TORENT.

SELACIÁN s. (IHT.) plagiostom. (Rechinul este un ~.)

selám s. v. SALUT. SALUTARE.

selamét s. v. BANCRUTA. CRAH. FALI­MENT. NOROC. SALVARE. SCAPARE. SANSA.

selarali'c s. v. COMPLIMENT. INCHINA­CIUNE. MATANIE. PLECACIUNE. PLOCO­NEALA. REVERENTA. TEMENEA.

SELECT adj. ales, distins, fin, rafinat, stilat, subtil, (fam.) sic, (fig.) subtire. (Un public ~.)

SELECTA vb. a alege, a selectiona, a sorta, a tria. (A ~ semintele pe calitati.)

SELECTARE s, 1. alegere,' nles, selectat, selectie, selectionare, selectionat, sortare, sortat, triat, triere. (~ semintelor.) 2. selectionare, triaj, triere. (Un meci de ~.)

SELECTAT adj. ales, fin, selectionat, sor­tat, superior, triat. (Vinuri ~.)

SELECTAT s. alegere, ales, selectare, selec­tie, selectionare, selectionat, sortare, sortat, triat, triere. (~ semintelor.)

SELECTIE s. alegere, ales, selectare, selec­tat, selectionare, selectionat, sortare, sortat, triat, triere. (~ semintelor.)

SELECTIONA vb. a alege, a selecta, a sorta, a tria. (A ~ semintele pe calitati.)

SELECTIONARE s. 1. alegere, ales, selec­tare, selectat, selectie, selectionat, sortare, sortat, triat, triere. (~ semintelor.) 2. selectare, triaj, triere. (Un meci de ~.)

SELECTIONAT adj. ales, fin, selectat, sor­tat, superior, triat. (Vinuri ~.)

SELECTIONAT s. alegere, ales, selectare, selectat, selectie, selectionare, sortare, sortat, triat, triere. (~ semintelor.)

selectionísm s. v. DARVINISM. EVOLU-TIONISM. TRANSFORMISM.

selectioníst s. v. DARVINIST.

selém s. v. ACONT. ARVUNA.

selemachésa s. v. ACONT. ARVUNA.

selenar adj. v. LUNAR.

seléulc adj. v. LUNAR.

selenít adj. v. LUNAR.

SELENOGRAFÍE s. (ASTRON.) (rar) selenologle.

selenologíe s. v. SELENOGRAFÍE.

selér s. v. TELINA.

seif s. v. BOBINA.

selflnductánta s. v. AUTOINDUCTANTA. AUTOINDUCTIE. SELFINDUCTIE.

SELFINDÚCTIE s. (FIZ.) autoinductanta, autoinductie, (rar) selfinductánta.

selianfsm s. v. NOCTAMBULISM. SOMNAM-BULISM.

selída s. v. FILA. FOAIE.

sélnita s. v. GATEJ. SURCEA. SURCICA. USCATURA. VREASC.

SEMAFOR s. autostop, stop, (rar) semnali­zator. (~ pentru circulatia rutiera.)

SEMANTIC adj., s. 1. adj. (LlNGV.f semasiologic. (Modificari ~ suferite de un

cuvant.) 2. s., adj. (FI LOZ.) seman ticist. (~ ii provin din logica simbolica.)

SEMANTICA s. 1. (LINGV.) semasiologie, (rar) lexemática. 2. (FILOZ.) semanticism.

semantica s. v. ACCEPTIE. CONTINUT. INSEMNARE. INTELES. SEMNIFICATIE. SENS. VALOARE.

SEMANTICIÁN s. (LINGV.) semasiolog.

SEMANTICÍSM s. (FILOZ.) semantica.

SEMANTICÍST s., adj. (FILOZ.) semantic. (~síii provin din logica simbolica.)

semantism s. v. ACCEPTIE. CONTINUT. INSEMNARE. INTELES. SEMNIFICATIE. SENS. VALOARE.

SEMASIOLÓG s. (LINGV.) scmantician.

SEMASIOLÓGIC adj. (LINGV.) semantic. (Modificari ~ suferite de un cuvant)

SEMASIOLOGÍE s. (LINGV.) semantica, (rar) lexemática.

semalui vb. v. APROPIA. ASEMANA. ASE­MUI. COMPARA.

SEMANA vb. 1. a insamanta, (prin Mold. si Olt.) a samanta. (Au ~ orzul.) 2. a pune. (Cind ~ porumbul?) 3. a imprastia, a presara, a raspindi, (rar) a scutura. (~ flori in culca cu iva.)

SEMANA vb. 1. a aduce, a se apropia, a se asemana, a se asemui, (inv. si pop.) a se lovi, (reg.) a se cumpani, (inv.) a aradúce, a se inchi­pui, a se podobi, a radúce. (~ eu sora lui.) 2. a arata, a parea. (~ a fi mai mult o proza versificata.)

semana vb. v. DIFUZA. IMPRASTIA. INGROPA. PLANTA. POPULARIZA. PRO­PAGA. PROPOVADUI. PUNE. RASADI. RASPANDI. SADI. TRANSPLANTA.

SEMANÁRE s. 1. insamantare, insamSn-tat, semanat, semanatura, (inv.) samintárc. (Epoca ~ilor.) 2. punere, pus, semanat. f~ porumbului.)

seina nare s. v. AFINITATE. ANALOGIE. APROPIERE. ASEMANARE. CONCORDAN­TA. CORESPONDENTA. INRUDIRE. PO­TRIVEALA. POTRIVIRE. SIMILARITATE. SIMILITUDINE.

SEMANAT s. 1. insamantare, in sa m in tat, semanare, semanatura, (reg.) samantáre. (Vre­mea ~.) 2. punere, pus, semanare. (~ porum­bului.)

SEMANATOARE s. (AGIUC.) (reg.) mar­catoare.

semanator adj. v. ANALOG. APROPIAT. ASEMANATOR,. ASEMENEA. CORESPON­DENT. INRUDIT. SIMILAR.

semanator s., adj. v. POPULARIZATOR. PROPAGATOR. PROPOVADUITOR. RAS-PANDITOR.

SEMANATURA s. 1. insamantare, insa-mantat, semanare, semanat, (reg.) samantare. (Vremea ~ilor.) 2. (reg.) sernenís, (~ i/e erau in pirga.)

semanatura s. v. AFINITATE. ANALOGIE. APROPIERE. ASEMANARE. CONCOR­DANTA. CORESPONDENTA. INRUDIRE. POTRIVEALA. POTRIVIRE. SIMILARI­TATE. SIMILITUDINE.

scrabe adv. v. VIZAVI.

SEMEN s. aproapele (art.), '(inv. si pop.) sot, (inv.) priátnicul (art.). (Ajula-ti ~ !>

SEMEN s. (TEHN.) ghin. ' (~ pentru taierea copcilor in gheata.)

sernenís s. v. AFINITATE. ANALOGIE. APROPIERE. ASEMANARE. CONCORDAN­TA. CORESPONDENTA. INRUDIRE. PO­TRIVEALA. POTRIVIRE. SEMANATURA. SIMILARITATE. SIMILITUDINE.

SEMESTRIAL adj. bianual, (inv.) bisamiál. (Periodic cu aparitie ~.)

SEMESTRU s. (inv.) saseluníe. (Un an are-doua ~ .)

SEMET adj. 1. falnic, grandios, impozant, impresionant, impunator, maiestos, maret, splendid, (livr.) magnific, (pop.) mandru. (inv. si reg.) falos, (fig.) trufas. (Virfurilc ~ ale muntilor.) 2. avantat, maiestos. (Un zbor ~.>

3. brav. curajos, cutezator, darz, inimos, indraz­net, neanfricat, viteaz, (livr.) intrepíd, petulant, temerar, (rar) barbat, (inv. si pop.) voinic, (inv.) hrabór, neanfricosat. (Un luptator --.>

4. mandru. tantos, (pop.) darz, falos. (Un mers ~.) 5. fudul, grandoman, infatuat, incre­zut, infu