Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


FORME HIBRIDE ALE CIVILIZATIE ROMANESTI

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
AVANGARDISMUL
Atat de frageda de Mihai Eminescu
Drama si Melodrama
Explica relatia realitate – fictiune, prin referire la un text narativ studiat
Limba romana. Date generale
POVESTIREA REALISTA - MIHAIL SADOVEANU - HARALAMB1E (HANU ANCUTEI)
Ilustreaza, apeland la o opera dramatica, doua dintre elementele de compozitie ale textului dramatic, selectate din urmatoarea lista: act, scena, tabl
SAMUIL MICU
Lacul de Mihai Eminescu
Explica rolul elementelor de compozitie intr-un text poetic studiat, apartinand lui Mihai Eminescu

TERMENI importanti pentru acest document

: forme hibride ale civilizatiei romanesti : formele hibride ale civilizatiei romanesti : forma hibrida ale civilizatiei romanesti : chirita in provintie forme hibride ale civilizatiei :
loading...

FORME HIBRIDE ALE CIVILIZATIE ROMANESTI

1. CHIRITA IN PROVINTIE

Comedie cu cantece, in doua acte

De Vasile Alecsandri

    Vasile Alecsandri (1818-1890) este mare poet, prozator si dramaturg. Se naste la Bacau intr-o familie boiereasca. Scriitor de frunte al epocii se angajeaza in lupta pentru implinirea idealului national. In timpul domniei lui Cuza are un  rol important.

    Ultimii ani ai vietii ii petrece la Paris unde este numit ministrul plenipotentiar. Vasile Alecsandri are un rol hotarator in formarea si dezvoltarea unui repertoriu romanesc.

    Mare parte din piesele comice ale lui V. Alecsandri   (comedii false) au caracter satiric si arhaic impotriva moravurilor sociale si politice ale vremii, „Chirita in provintie” comedie cu cantece in doua acte, reprezentata pe scena in 1852 este a doua piesa. Ciclul Chiritelor care mai cuprind: Chirita in Iasi sau doua fete s-o neneaca. 1856, cucoana Chirita in voiaj – cantecel comic 1868. Toate au in centrul lor adese personaje feminine comice.      Chirita este sotia unui boier de tara, Grigore Barzoi  cu pretentii dornice de marire si de a fi la moda, combinatiile depervenihism si de snoleism. Daca in prima piesa vine in capitalie ca sa-si captureze fetele cu gineri de la oras, dar pana la urma le marita cu niste vecini.

     Urmand unii asemene plan Dacia nu poate sa fie primita de publicul cititor cat pentru ceea ce se atinge de datoriile redactiei, noi ne vom sili ca morarul sa fie pururi pentru noi o tabla de legi si scandalul  o uraciune izgonita.  Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea iar nu persoana. Vrasmasi ai arbitrariului nu vom fi arbitrari in judecatile noastre literare. Iubitori ai pacei nu vor primi nici in foaia noastra discutii ce ar putea sa se schimbe in vrajbei. Literatura are trebuinte de unire, iar nu de  dezbinare, cat pentru noi dar vom cauta sa nu dam cea mai mica pricina din care s-ar putea risca o urata si neplacuta neunire. In sfarsit taranul nostru este realizataia dorintei ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti.

    Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national. Aceasta manie este savarsitoare in literatura. Noi vom prigoni cat vom putea aceasta manie ucigatoare a gustului original, insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi.

                         ANDREI MURESAN (1816-1863)

  1816 – 16 NOIEMBRIE – Andrei Muresan se naste la Brasov intr-o familie modesta, tatal sau fiind morar.

   1825 – urmeaza scoala normala sateasca din Bistrita apoi trece la liceul pianistilor din aceeasi localitate

   1832 – studiaza la blaj si la Sofia, apoi teologia avand printre colegi pe Ej Baritiu, viitorul om de cultura, gazetelor editor profesor.

   1838 – cu ajutorul lui Baritiu ajunge institor la o scoala romaneasca din Banat

   1839 – Andrei Muresan debuteaza in literatura cu poezia Fetita si pasarica, in acelasi an au publicat poeziile Teodor si Mariuta.

    1840 – 1849 – este profesor la gimnaziul romanesc  la Brasov

    1844 – in foaie pentru Foie pentru minte, inima si literatura nepliment literar al gazetei din Transilvania, apar articolele reflexie asupra poeziei noastre si replica

    1848 – este printre fruntasii din Transilvania, scrie poezia pe muzica lui Anton Pann, va deveni marsul revolutiilor romani

    1853 – publica in telegraful roman de la Sibiu articolele romanul si poezia lui sunt cele mai frumoase

    1862 – la Brasov apare volumul din poeziile lui Andrei Muresan alcatuit din poezii originale si traduceri din noptile lui Ionel  si din analele lui Tacit. Aceasta autologie indica drumul pe care-l face autorul de la Birica sentimentala si de meditatie spre poezia social-politica

    1863- 24 noiembrie Andrei Muresan moare poetul profet al cuvintelor unui neam oropsit acre-si crea cu legitima aparare tot ceea ce a scris. 

 

   In primii ani de creatie Andrei Muresanu scrie ca orice tanar lirica sentimentala dar isi indreapta inspiratia mai tarziu spre una sociala.

Interesant este ca acest poet este si un teoretician in domeniu asa cum a fost si alti colegi ai generatiei sale: Aleco Russo, V. Alecsandri etc.

    In articolele sale literare si culturale,poetul se dovedeste un cunoscator avizat al fenomenului literar,al valorii estetice ale creatiei populare avand un cult deosebit pentru literatura romana ca expresie a unei traditii milenare. De asemenea ,aceasta ii initiaza pe cititori in celelalte scrieri frumoase,dezvaluind,pe cat posibil,principiile artistice care guverneaza muzica si pictura. Iata ce scrie Andrei Muresanu in articolul ROMANUL SI POEZIA LUI.

Poezia a fost si va fi apostolul si propasitorul libertatii,cu care asa de strans rudita!Articolul scris in 1853 ridica directia in care va merge de acum inainte poezia acestuia.

  O data cu poezia LA MUZA MEA, poetul isi indreapta atentia  spre o lirica sociala si nationala profunde accente profetice.

    Scrisa in spiritul poeziei  anului 1840 a lui G. Alexandrescu si al Desteptarii  Romaniei ale lui V. Alexandrescu urmand tonul mesianic al intregii literaturi ardelenesti de pana atunci, poezia  „UN RASUNET O MARSEILLEZA ROMANESCA”, asa cum o considera Nicolae Balcescu, a avut o audienta deosebita si gratie muzicii avantate a lui Anton Pann, dar si prin conjunctura politica si sociala a Transilvaniei asemenea poeziei se mai scrisesera, dar aceasta impresioneaza prin tonul autentic si revendicativ al unui poet cu un crez politic si social bine definit, ce apartine unei natii intregi. A. Muresanu imprumuta vocea poporului sau pentru ai striga mania, asa incat poezia este expresia  unei revolte surde dar nativate.

                              

                                 APRECIERI CRITICE

„Mariajul dintre forma prozatorica , melodie si stare de spirit nu este deci niciodata imtamplator : ele sunt rodul unei osmeze subtile , ce coresupnde unei vocatie structurale a unui anumit suflet.In conjucturi exceptionale , aceasta stare lenta de spirit iese la iveala, precum in clipa in care Un rasunit a devenit un esntial de traducere ce manifestare a unui fond latent si permanent”.

                                                                   Mihai Zamfir

„ Contatiile nefavorabile trezite de memoria istorica , asociatiile ce se creaza , chiar sub constiinte, cu poezia de mai tarziu a mesiamisului nationa ( Eminescu, Goga, Blaga ) care prosteaza cautarea destptarii noastre , dandu-i o vibratie neteda”.

                                                                   Dumitru Micu

 

 

 

Ion Heliade Radulescu

(1802-1872)

 

   In 1836 apare Societatea Filarmonica la initiativa lui Radulescu, Ion  Campineanu si C. Aristia.

In 1834 este director la scoala de muzica vocala de reclamatie si de literatura care avea rolul de a pregati actori. In 1835 publica traducerea comediei Amfetriam de Molier.

In 1836 I.H: Radulescu isi aduna toata productia literara in volumul Culegeri din scrierile lui I.

Eiade de proze si de poezie. Apare in redactia lui Eliade si a lui Florian Aron, Muzeul National suplimentul  saptamanal al Curierului romanesc. Apare in Curierul Romanesc  capodopera sa Zburatorul, in  curierul de ambele sexe lanseaza proiectul Bibliotecii  Universale. Editeaza ziarul Legalitatea.

   Poet prozator, lingvist, traducator si om politic Heliade face figura de scriitor de geniu prin operele sale prin proiectele sale inedite, la inceput d literatura moderna.

    Capodopera lui Heliade ramane Balada Zburatorului.

                     

                           

                                   APRECIERI CRITICE

„ Usor escitabil , prapatios , Heliade e romantic prin temperament , dar fara indoiala ca in intrumentatia patetica si gesturile laterale a versurilor sale intra si o doza de snobilism , igiena de a nu sui pe soclu. Alturi de Zamartine si Huga in egala masura .Heliade vrea sa impuna personajul unui poet de vocatie ,investit cu o misiune sacra” .

                                                                      Paul Cornea

„Anatalida este , din acest punct de vedere , prima creatie poetica a unui univers , pe care il studiaza prin incercarea de a-i depasi in perfectiune , pentru prima data , in istoria literaturii romanesti , poezia incearca nu sa imita creatia , ci s-o depaseasca .De aceea, limbajul Anatalidei nu mai este alegoric, cum era al poezieie contemporale si cum era gestul si perceperea epocii, ci simbolic:el nu explica lumea existenta prin intermediu unei metafore, ci ofera un model simbolic al ei”.

                                                                     Mircea Anghelescu

                                       

 

 

 

 

 

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1007
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved