Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


ION - GLASUL PAMANTULUI SI GLASUL IUBIRII

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CURENTE LITERARE
SCRIE UN ESEU DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE CONFLICTUL / CONFLICTELE DINTR-UN ROMAN AL EXPERIENTEI STUDIAT, APARTINAND PERIOADEI INTERBELICE
Lumea basmului: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
Toma Alimos - Demonstratia ca este o balada populara
Afara-i toamna - comentariu
Luceafarul - Tablourile poeziei
Prezinta specificul perspectivei narative intr-un roman studiat
Explica rolul elementelor de compozitie intr-un text poetic studiat, apartinand perioadei pasoptiste (la alegere doua elemente dintre urmatoarele: tit
LITERATURA CULTA - Sec. XVI-XVIIII - LITERATURA VECHE - LITERATURA RELIGIOASA
PROCES VERBAL

TERMENI importanti pentru acest document

: glasul pamantului si glasul iubirii ion : glasul pamantului si glasul iubirii : glasul iubirii ion : ion glasul pamantului si glasul iubirii :

                                                                    ION

                                   GLASUL PAMANTULUI             

INCEPUTUL

Se precizieaza locul actiunii, satul Pripas, situate in aproiere de oraselul Armadia, langa raul Somes, in zona Bistrita-Nasaud. Dupa care autorul descrie dansul duminical si evoca avansurile erotice pe care Ion al Glanetasului, flacau sarac ce manifesta “un viclesug neprefacut” si este “artagos ca un lup nemancat”, le face Anei, fiica lui Vasile Baciu, unul dintre “bocotanii” satului, desi fata este uratica iar Ion indragostit de Florica, fata saraca dar frumoasa. George Bulbuc, flacau bogat si “bland”, ce dorea sa se casatoreasca cu Ana, ii atragea atentia tatalui Anei asupra faptului ca Ion si Ana se aflau singuri si retrasi intr-o livada alaturata locului de dans. Drept urmare, Vasile Baciu, beat fiind, il apostrofeaza pe Ion cu cuvintele “Mie imi trebuie ginere cumsecade, nu fleandura”. La desfasurarea dansului privesc un scurt timp si invatatorul Herdelea, sotia lui Maria, Fiul lor, Titu, de 23 de ani, si cele doua fiice, de varsta maritisului, Laura si Ghighini.Dupa dans, la carciuma lui Avrum, sub un pretext oarecare, Ion il bate crunt pe George, stiind ca acesta il parase tatalui Anei, din faptul ca il vazuse trecand pe langa el si Ana, in livada.

ZVARCOLIREA

            Autorul arata ca familia lui Ion a ajuns saraca din cauza tatalui, Alexandru Pop-Glanetasu, pentru ca “Ii cam placuse batranului rachiul, iar munca nu prea il indemanase.”, pierzand astfel o zestre frumoasa, a mamei. Ion „Era iute si harnic, ca ma-sa. Unde punea el mana, punea si Dumnezeu mila. Iar pamantul ii era drag ca ochii din cap.” Despre Vasile Baciu afirma ca fusese fecior sarac: „Parintii nu i-au dat decat sufletul dintr-ansul. S-a insurat cu o fata bogata si urata, dar a iubit-o ca ochii din cap, caci ea intruchipa pamanturile, casa, vitele, toata averea care-l ridicase deasupra nevoilor.” Iar despre Titu Herdelea ca nu terminase studiile liceale sub pretextul presecutarii lui de catre profesori, ca ii placea sa citeasca si sa scrie versuri, crezand in talentul sau poetic. In privinta conflictului dintre Ion si George, familia Herdelea ia apararea vecinului lor, Ion, pe care invatatorul il pretuise ca elev al sau pentru inteligenta, pe cand preotul satului, parintele Belciug, ia apararea lui George. Preotului, „Apararea lui Ion de catre familia Herdelea i se parea o jicnire personala. De altfel, din ziua cand a intrat invatatorul in sat, a cam simtit el ca umbla sa-i sape si sa-i stirbeasca autoritatea.”

IUBIREA

            In biserica, dupa slujba, ion este certat de catre preot, acesta „numindu-l capul tuturor relelor din sat.” Familia Herdelea este nelinistita, caurmare a starii de tensiune dintre ea si slujitorul bisericii, de situatia casei, construita pe un lot al bisericii fagaduit de preot dar nedonat cu acte. Laura este curtata de studentul in teologie George Pintea, dar ea inclina mai mult catre studentul in medicina Aurel Ungureanu, ce isi manifesta si el inclinatia sentimentala catre ea, deoarece conditia sociala de medic i se par fetei superioara comaprativ cu cea de preot. In timp ce parintii ei opteaza pentru teolog, ca urmare a faptulu ca, intr-o scrisoare pe care le-o adresase, acesta afirma ca nu preinde zestre, problemele materiale fiindu-i „cu totul straine si indiferente”. Atunci cand discuta cu Aurel Ungureanu despre cererea in casatorie facuta de Pintea, Ungureanu o sfatuieste pe Laura sa accepte, ceea ce ea va face. Ion revine la vechea sa iubire, Florica, cu care nu vrea sa se casatoreasca insa deoarece „toata zestrea ei e un purcel jigarit si cateva bulendre vechi”. Intr-o discutie cu Titu Herdelea, acesta ii sugereaza lui Ion sa incerce sa il oblige pe Vasile Baciu sa il accepte ca ginere, iar flacaul se hotaraste sa tina cont de sfatul pe care-l primise de la fiul invatatorului.

NOAPTEA

            Ion, in timp ce isi ara pamantul, a trecut cu trei brazde in pamantul vecinului sau, Simion Lungu, insusindu-si astfel fraudulos acea parte. Drept urmare, este dat in judecata de pagubas, dar cei doi se impaca la tribunal. Prezent ca martor, preotul Belciug intervine, acuzandu-l pe parat de comportament agresiv in sat, si, in urma interventie, Ion este condamnat la doua saptamani de inchisoare. La rugamintea celui pedepsit, Herdelea redacteaza, in numele acestuia, o reclamatie catre ministerul justitiei, unde afirma ca „judecatorul si preotul se intovarasesc pentru a napastui pe un biet taran nevinovat”. Titu Herdelea devine amantul Rozei Lang, sotia invatatorului din satul invecinat, Jidovita. Urmand sugestiei lui Titu, Ion revine la Ana, pe care o lasa insarcinata in timpul unei nopti de dragoste, cand tatal ei era prea beat ca sa-si dea seama de ce se intampla langa el. „Sufletul Anei se scalda intr-o bucurie nemarginita.”, caracterizeaza autorul starea psihica a personajului de dupa reinceperea legaturii erotice cu Ion. George, care viziteaza insistent familia Baciu, in ideea casatoriei cu Ana, renunta, dupa ce il vede intr-o noapte pe Ion iesind din casa lui Vasile Baciu.

RUSINEA

            Are loc logodna dintre Laura si George Pintea, in timpulcareia teologul vorbeste despre misiunea sa viitoare intr-un sat de romani maghiarizati, sarcina ce „n-ar fi indraznit sa si-o ia fara o tovarasa de viata ca Laura”, afirma el. Tatal lui Pintea, cand invatatorul ii spune „ca Laura n-are zestre, dar in schimba are inima”, nu se arata prea incantat de situatie, fara a se opune casatoriei. Dandu-si seama de faptul ca Ana este insarcinata cu Ion, tatal ei o bate salbatec: „porni sa-i care pumni in cap, in coaste, in burta, cu o iuteala fulgeratoare, gafaind si mugind”. Cu toata suferinta ei fizica si psihica, Ana traieste puternic bucuria sarcinei, atunci cand simte in pantec „cate o usoara zvacnire”. Este trimisa de Vasile Baciu la Ion, sa rezolve problema casatoriei, dar Ion o primeste cu indiferenta, pretinzand o intrevedere cu tatal ei, pentru „tocmeala” si „invoiala” asupra zestrei. Ca urmare a atitudinii lui Ion, Vasile Baciu continua sa o bata, iar „Fata se jigari ca o scoaba de atatea batai, incat abia se mai tinea pe picioare”.

NUNTA

            Angajat ca ajutor de notar in Gargalau, sat cu populatie romaneasca si maghiara relativ apropiat de Pripas, Titu Herdelea constata diferenta dintre nivelul de viata al celor doua etnii, saracia romanilor. Si considera ca populatia maghiara este, in raport cu cu cea romaneasca si in ciuda diferentei de nivel economic, ca „O cetate incercuita deo ostire desculta”. In urma interventiei preotului Belciug, Vasile Baciu si familia lui Ion incep discutiile asupra casatoriei, in timpul carora tatal Anei promite ca va trece, dupa casatorie, intreaga lui avere pe numele lui Ion. Titu Herdelea este dat afara din slujba de catre notar, deoarece a sechestrat, in mod ostentativ,socoteste notarul, numai bunuri de la populatia maghiara datornica statului cu plata impozitelor, nu si de la romanii datornici. Firma de la care familia Herdelea cumparase mobila pentru salon, in rate, ii da in judecata pe herdeleni pentru neplata mai multor rate, intarziere datorata cheltuielilor facute cu logodna Laurei. Avocatul ce reprezinta firma ii propune invatatorului sa preia el ratele restante, dupa o licitatie formala pentru vinderea mobilei, in sensul ca familia Herdelea va trebui sa plateasca in continuare avocatului, iar invatatorul accepta. Au loc nunta Laurei cu George Pintea si a Anei cu Ion. In timpul ospatului de nunta, Ana „tresari ca muscata de vipera”, atunci cand a vazut pasiunea cu care Ion o strange la piept pe Florica, cu care juca.

                                                          GLASUL IUBIRII

VASILE

            Are loc licitatia pentru vanzarea mobilei de salon a familie Herdelea. Informat despre necazurile sale cu mobila chiar de catre invatator, preotul Belciug se prezinta la licitatie si cumpara masa, fapt ce declanseaza starea de indignare a herdelenilor. Vasile Baciu refuza, in ciuda promisiunilor facute inainte de casatorie, sa intabuleze casa si pamanturile sale pe Ion si Ana. Revenit din Gargalau, titu afla ca fosta lui amanta, Roza Lang, devenise intre timp amanta unui ajutor de notar din Jidovita, ocazie cu care „Un crampei de realitate cruda patrundea in inima lui plina de inchipuiri trandafirii”. Avocatul Grofsoru din Armadia, prin Titu, ii cere invatatorului sprijinul electoral pentru obtinerea locului de deputat al Armadiei,sprijin ce consta din castigarea persoanelor cu drept de vot din Pripas in favoarea sa. Grofsoru avea drept contracandidat pe ungurul Bela Beck, pe care il va sprijini Herdelea ca urmare a unei scrisori cu promisiuni vagi din partea inspectorului scolar Horvat („Am toata increderea in patriotismul dumitale incercat si sa fii sigur ca oboseala dumitale va fi apreciata cum se cuvine.”). Jignit ca urmare a reclamatiei inaintate impotriva sa de Ion, judecatorul care il condamnase intenteaza autorului acelei reclamatii, invatatorul Herdelea, si petentului, Ion, un proces „pentru ultragiu”.

COPILUL

            Desi insarcinata, Ion o alunga de acasa pe Ana, obligand-o astfel sa revina in locuinta natala, dupa ce tatal ei refuzase sa isi treaca averea pe numele ei si al lui Ion. Datorita sprijinului dat de invatator, candidatul maghiar reuseste sa castige impotriva celui roman, fapt ce declanseaza reprosuri ale romanilor fata de atitudinea invatatorului. In urma interventiei mediatoare a preotului in conflictul dintre Ion si Vasile Baciu, acesta din urma intabuleaza pe numele lui Ion si al sotiei sale jumatate din pamanturi si casa veche, Ana putand astfel reveni acasa. Desi obtinuse, partial, ceea ce dorise, Ion simte ca pe Ana „o ura. Era convins ca era inteleasa cu tatal ei ca sa il traga pe sfoara”. Si ca „Numai cand o vedea plangand se mai racorea”. Sotia sa naste pe camp, unde ajunsese pentru ca a tinut sa aduca de mancare noii sale familii, aflata la lucru, desi a avut semnele nasterii apropiate. Batuta din nou de sotul ei la nici o saptamana dupa botez, Ana „trebui sa-si dea seama in sfarsit ca Ion o uraste”. Ion si invatatorul sunt condamnati, primul cu o amenda de 100 de coroane si o luna de inchisoare iar al doilea cu o amenda de 50 de coroane si opt zile de inchisoare, in procesul intentat de judecator, in ciuda solicitarilor de sprijin ale invatatorului adresate in scris inspectorului Horvat si deputatului Bela Beck.

SARUTAREA

            Laura isi viziteaza parintii, incantata de noua ei conditie de femeie casatorita („Ma si mir cum am putut trai aici, fara a cunoaste pe George atata vreme.”). Iar Vasile Baciu, dupa ce Ion il ameninta cu darea in judecata pe motivul neindeplinirii promisiunilor de zestre facute inainte de casatoria dintre el si Ana, cedeaza toata averea sa. In urma semnarii contractului la notariatul din Jidovita isi deplange „jalini” situatia de om brusc saracit: „-Am ramas cersetor”, in carciuma. Datorita condamnarii sale, Herdelea este suspendat din functie si inlocuit cu tanarul invatator Nicolae Zagreanu. Ramas fara ocupatie, il angajeaza avocatul Grofsoru ca „scriitor”, adica functionar al cabinetului sau avocatial. Avand drept motivare faptul ca „Astfel castiga un partizan si in acelasi timp se ridica in ochii intregului tinut”, pentru viitoarele alegeri. Ion, devenit „stapan al tuturor pamanturilor”, pe acre le dorise si pe care „ ravnea sa le vada si sa le mangaie ca pe niste ibovnice” iesind intr-o zi de primavara pe camp savarseste gestul sarutarii gliei: „cucernic, fara sa-si dea seama, se lasa in genunchi, isi coboara fruntea si-si lipi buzele cu voluptate de pamantul ud.”

STREANGUL

            Laura naste o fetita iar George o ia in casatorie pe Florica, ce „se topea de fericire” pentru ca „Nu nadajduise niciodata norocul sa o ia feciorul unui <<bocotan>> ca Toma Bulbuc”. Vazand ca  „Ion o pofteste pe Florica” in timpul ospatului de nunta, Anei „I se parea ca toata lumea, cu tot ce e intr-insa, se scufunda in niste ape tulburi, atat de murdare incat scarba singura pluteste deasupra ei ca o iazma otravitoare”. Dupa acea nunta remarca semne ale incercarii sotului ei de a reveni la dragostea lui, la Florica, anume faptul ca „Ion s-a imprietenit ca un frate de cruce cu George, ca merge deseori la dansii, ca vesnic se sfatuiesc impreuna, la carciuma beau impreuna, umbla si prin jidovita impreuna”. Apoi simte ca si-a pierdut locul in lume, ratiunea ei de a exista si se sinucide, spanzurandu-se in grajd. In timp ce murea, Ana „Simti o placere grozava, ametitoare, ca si cand un ibovnic mult asteptat ar fi imbratisat-o cu o salbaticie ucigatoare”.

BLESTEMUL 

            In fata cadavrului Anei ce atarna in streang, Ion se simte afectat de „Mila stranie, alcatuita din groaza si mirare, ce te cuprinde instinctiv in fata mortii”, dar apoi, „obisnuindu-se putin cu fata schimonosita cumplit a femeii, il munci intrebarea cum a putut el trai in acelasi pat cu ea si sfarsi zicandu-si ca bine a facut ca s-a omorat”. Are loc rejudecarea procesului intentat de invatatorul Herdelea, din initiativa avocatului Grofsoru ce ii pledeaza cauza si obtine achitarea sa. Ion isi face luna de pedeapsa la inchisoarea judecatoriei din Armadia. Copilul lui Ion si al Anei, Petrisor, se imbolnaveste si moare, desi medicul l-ar fi putut salva, probabil, daca ar fi fost chemat la timp, si nu cu intarziere, cum s-a intamplat.Dupa absolvirea sa in recursul la proces, invatatorul Herdelea isi reia slujba, dar inspectorul Horvat ii solicita imperativ sa se pensioneze, ca urmare a faptului ca asistandu-l la lectii, observa lipsa lui de interes in a-i invata limba maghiara pe elevii sai, romani. La Sangeorz, familia Herdelea se intalneste cu membri ai familiei Pintea, prilej cu care Titu Herdelea este invitat in Romania, de catre deputatul Gogu Ionescu, un cumnat al lui George Pintea. Ion oscileaza intre grija pentru pamantul sau si dragostea pentru Florica, intrebandu-se: „ce folos de pamanturi, daca cine ti-e pe lume drag nu-i al tau?”

GEORGE

            Ion, pentru a se intalni cu Florica, il viziteaza pe George ca pe „un frate bun, cand sa-i ceara un sfat, cand sa-i dea el o povata, gasind totdeauna o pricina care sa-i indreptateasca venirea”. Invatatorul Herdelea isi cere pensionarea, suferind pentru parasirea serviciului „ca femeia cand trebuie sa-si de a seama ca a imbatranit”. La indemnul preotului Belciug, care il cheama la el acasa „impreuna cu mai multi fruntasi ai satului”, Ion si Vasile Belciug cad de acord ca Ion sa-i lase batranului in folosinta trei loturi si casa,iar averea ambilor, in cazul in care mor fara urmasi, sa ramana bisericii, semnand acolo si o declaratie cu acest cuprins. In drum spre Romania, Titu participa la serbarile Astrei, ca delegat al ziarului „Tribuna Bistritei”, prilej cu care traieste sentimente de entuziasm patriotic atunci cand este cuprins in exaltarea colectiva. George pleaca intr-o duminica seara dupa lemne la padure, dupa ce savista oloaga, pe care o tinea de mila pe langa casa si care „il iubea cu o furie salbateca, atat de caracteristica estropiatilor”, il avizeaza asupra intentiei lui Ion de a veni in acea noapte la Florica, in rma faptului ca auzise discutia in timpul careia cei doi se intelesesera in acest sens. Si revine noaptea acasa, unde asteapta, alaturi de Florica, inspaimantata de situatia in care se afla, venirea lui Ion. Vechiul iubit al femeii isi semnaleaza sosirea prin fluierat, zgomot dupa care George il depisteaza, in ciuda intunericului, si il loveste mortal cu o sapa, lasandu-l sa agonizeze pana in zori, cand isi da sufletul.

SFARSITUL

            Dupa moartea lui Ion, pamanturile acestuia revin bisericii, ceea ce il determina pe preotul Belciug sa doneze cu acte in regula familiei Herdelea pamantul pe care ea isi construise casa. Sosit in Romania, Titu nu se adapteaza prea usor la noile conditii, poate si datorita absentei din Bucuresti a familiei Ionescu, dupa datele din scrisoarea trimisa acasa. In care afirma dezamagirea sa, pierderea iluziilor anterioare, dar si nasterea unora noi, „mai ademenitoare, mai stralucitoare”. Are loc sfintirea noii biserici din Pripas, construita prin efortul preotului Belciug: „Cincizeci si doi de preoti, cu episcopul in frunte, slujira sfintirea”. Ghighi este ceruta de sotie de catre invatatorul Zagreanu, urmasul pe post al lui Herdelea, urmand ca dupa spusele fostului invatator, fata sa fie inzestrata cu casa herdelenilor din Pripas, ramasa goala dupa ce familia s-a stabilit in Armadia, in urma angajarii lui Herdelea in biroul avocatului Grofsoru.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1290
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved