Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


„Iarna” de Vasile Alecsandri — pastel: rezumat

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Scrisoarea de felicitare
TUDOR ARGHEZI SAU DESPRE TENTATIVA DRAMATICA DE CONSTITUIRE A EULUI POETIC
Caracterizarea personajului principal - Harap Alb
Pamfletul
SCRISOAREA I - comentariu
DUMITRU CARACOSTEA. Studiul artei ca limbaj
IOAN SLAVICI - MOARA CU NOROC
SCRIE UN ESEU DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE CONSTRUCTIA SUBIECTULUI INTR-O OPERA DRAMATICA STUDIATA
Literatura – arta a cuvintului
Limba romana - teste pentru bacalaureat si admiterea in facultate

TERMENI importanti pentru acest document

iarna de vasile alecsandri rezumat : : vasile alecsandri oaspetii primaverii rezumate : pasteluri de vasile alecsandri rezumat : fisa de lectura genul liric pastel iarna de vasile alecsandri :

„Iarna”

de Vasile Alecsandri

— pastel -

Criticul literar Titu Maiorescu aprecia ca „Pastelurile” lui Alecsandri sunt „cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri, o podoaba a literaturii

romane indeobste.”

„Pastelurile” lui Alecsandri prezinta toate anotimpurile anului, dintre care cel mai bine surprins este iarna, care il impresioneaza pe poet prin fenomenele ei, expresii ale fortei cosmice dezlantuite: „larna”, „Miezul iernei”, „La gura sobei”, „Viscolul”, „Gerul”, „Sania”, „Bradul”.

Pastelul „Iarna” este considerat de critica literara drept una dintre cele mai frumoase poezii ale lui Vasile Alecsandri si una dintre cele mai reusite opere lirice peisagiste.

Titlul este simplu, alcatuit dintr-un substantiv comun, folosit la singular si articulat enclitic, dand impresia a ceva cunoscut. Prin tablourile lui, acest pastel prezinta o iarna tipic romaneasca, cu pamantul acoperit de mantia de nea.

Din cele patru strofe a patru versuri, se pot desprinde trei tablouri, in functie de imaginile vizuale predominante: 1. Ninsoarea abundenta; 2. intinderea pustie; 3. Triumful soarelui (Trezirea la viata).

Din aceasta structura rezulta ca viata isi continua cursul, in ciuda asprimii anotimpului. Primul tablou este unul cosmic, amplu, cuprinzand primele doua strofe. Imaginile vizuale predomina: ninge des, ca prin sita, asa cum sugereaza verbul „cerne”, incontinuu; „norii de zapada” sunt imensi alcatuind „troiene” si amenintand pamantul cu o avalansa.

Chiar daca este ingrijorator, tabloul este unul frumos, specific iernii, colorat in alb: „Fulgii zbor, plutesc prin aer ca un roi de fluturi albi.”

De la incantare, eul liric trece treptat la ingrijorare, deoarece stratul de

zapada devine din ce in ce mai gros: „Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara”. Imaginea soarelui „palid” care este acoperit rapid de nori, aduce eului liric nostalgia dupa anii tineretii. „Fiorii de gheata” ai tarii la contactul cu „recii fulgi de nea” se repercuteaza si in sufletul eului liric si al cititorului.

Al doilea tablou este tot monocolor, alb, infatisand un peisaj pustiu, un

adevarat „ocean de ninsoare” din care a disparut orice forma de viata: „Tot e alb, pe camp, pe dealuri, imprejur, in departare”. Eul liric traieste o stare de neliniste in fata peisajului maret, dar fara viata: „Se vad satele pierdute sub clabuci albii de fum.”

Ultimul tablou (ultima strofa) readuce calmul si buna dispozitie: aparitia „doritului” soare aduce viata: „o sanie usoara trece” raspandind „clinchete de zurgalai.”

Imaginea finala ne poate duce cu gandul la cetele de colindatori care

infrunta vitregia vremii pentru a ura gospodarilor, sporind pitorescul tabloului.

Primul tablou a fost unul cosmic, al doilea unul teluric, iar ultimul combinat, toate trei avand drept culoare predominanta albul.

Ca in majoritatea pastelurilor lui Alecsandri, si in acesta predomina

imaginile vizuale (statice); abia in final apare miscarea (dinamica).

In concluzie, putem spune ca poezia „Iarna” este un pastel, in care iluzia se impleteste cu realitatea, creionand un peisaj tipic anotimpului rece.

Trasaturile unui pastel :

specie literara lirica, in versuri (elemente de pastel apar si la prozatori

precum Mihail Sadoveanu, considerat un poet in proza — in 1925, Eugen

Lovinescu afirma: „Sadoveanu este, poate, cel mai puternic poet la naturii”, dar si alti prozatori;

— eul liric isi exprima direct sentimentele, influentate de aspectul naturii;

— se desprind, deci, sentimentele eului liric: admiratie, veneratie, extaz,

incantare, tristete, melancolie, nostalgie etc.;

— ca mod de expunere, predomina descrierea in versuri;

nu apare actiunea in sine, ci gasim elemente de miscare (dinamice),

necesare descrierii;

— daca apar personaje, ele nu sunt implicate in actiune, ci completeaza

tabloul / tablourile;

— deoarece termenul de „pastel” este comun si picturii, apar tablourile de

natura, de altfel, termenul de „tablou” (din fr. tableau) este utilizat in special in pictura, de unde a fost transferat in literatura indicand „fixarea unei imagini”, sintetizand o serie de elemente semnificative;

— apartinand genului liric, intalnim frecvent imagini poetice, termeni cu

sens figurat, deci numeroase figuri de stil;

— imaginile poetice pot fi vizuale, auditive, olfactive, chinestezice etc., si

rezulta din utilizarea anumitor parti de vorbire cu rol stilistic, din constructii cu sens figurat;

— dintre elementele stilistice, frecvente sunt epitetele cromatice, necesare

redarii culorii predominante a tabloului/tablourilor: „zale argintie, umeri dalbi” (Vasile Alecsandri), „norii suri, bruma argintie” (Octavian Goga), „mugur alb si roz si pur” (George Bacovia) etc.;

— titlul este sugestiv, indicand elementul descriptiv: „Iarna”, „Toamna”,

„Primavara”, „Vara”, „Viscolul”, „Gerul”, „Sania”, „In miezul verii”, „Oaspetii

primaverii”, „Vestitorii primaverii”, „Iarna pe ulita”, „Balta”, „La gura sobei”, „Malul Siretului”; se pot intalni si elemente ce denumesc sarbatorile din viata poporului si repere agrare (cositul, secerisul, „glasul” morilor). Unii pastelisti isi intituleaza respectivele creatii chiar „Pastel”: George Cosbuc, George Toparceanu etc.;

— in majoritatea pastelurilor, apare comuniunea omului cu natura;

— natura este personificata, umanizata, in multe pasteluri luand infatisarea

unei fete (alegorie);

— in multe pasteluri, apar elemente de imn, de oda, de meditatie.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1017
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved