Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Imaginea jocului (ca mod de existenta) in "Amintiri din copilarie", de Ion Creanga; - PROIECT DIDACTIC

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



PROIECT DIDACTIC

Profesor:

CLASA a IX-a:



SUBIECTUL LECTIEI Imaginea jocului (ca mod de existenta) in "Amintiri din copilarie", de Ion Creanga;

TIPUL LECTIEI dobandirea de noi cunostinte;

SCOPUL LECTIEI Interpretarea importantei schemei jocului in "Amintiri din copilarie" ( in raport cu tema copilariei), precum si a modului specific de tratare artistica a acesteia.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

Elevii trebuie sa:

identifice tema operei, sesizand relatia de subordonare si de interdependenta dintre "tema" si "motiv";

denumeasca si sa argumenteze ipostaza jocului in opera (prin selectie de fragmente ce sa sustina interpretarea jocului ca mod de existenta specific varstei copilariei);

descopere diversitatea formelor de "joc, jucarii si alte dracarii" din opera lui Creanga;

recompuna imaginea jocului in opera urmarind elementele con- stitutive ale acestuia: denumirea, participantii, timpul si spatiul de jic, actiuni ludice, ritm de joc, obiecte ludice, sistem de reguli;

clasifice (conform structurarii jocului in categoriile "Paidia" si "Ludus", facuta de Roger Caillois) jocurile din Amintiri din copilarie";

interpreteze atitudinea naratorului fata de joc si perspectiva din care sunt narate intamplarile;

precizeze modul de tratare artistica a temei jocului (rolul lexicu- lui si al procedeelor artistice);

aplice corect (operand cu ele pe textele analizate) notiunile de teorie literara insusite anterior: "tema", "motiv", "narator", "personaj", "viziune artistica", "umor", "procedeu artistic", "naratiune", "descriere", "monolog", "dialog", "stil direct/indirect";

reprezinte grafic raportul dintre "viata", "arta" si "joc";

MIJLOACE DIDACTICE:

"Dictionar de termeni literari" (mai multe exemplare);

volumul "Amintiri din copilarie"; de Ion Creanga;

fise cu citate din opera_

Roger Callois, "Teoria jocurilor"

fise de munca independenta.

RESURSE PROCEDURALE

conversatia euristica;

problematizarea;

explicatia;

asaltul de idei;

schematizarea;

exercitiul;

munca independenta;

metoda "stiu/vreau sa stiu/am invatat"

I.MOMENT ORGANIZATORIC:

salutul, notarea absentilor;

distribuirea dictionarelor (D. T. L.)

verificarea existentei fiselor- rezumat, a fiselor cu citate si a volumelor ("Amintiri") pe bancile elevilor;

II. REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR INSUSITE ANTERIOR

Profesorul solicita elevilor o reprezentare grafica ( simbolica) a raportului dintre "viata", "arta" si "joc", prin care acestea sa sugereze importanta "jocului" pentru arta (literatura), eventual rostul acestui grupaj tematic in primele pagini ale manualelor de clasa a IX-a. Se pot da drept puncte de reper in realizarea desenului urmatoarele:

o       folositi figuri geometrice in reprezentarea voastra;

o       hasurati partile desenului ce contin suprapuneri;

o       aratati prin sageti sau prin semne matematice relatia dintre cele trei figuri geometrice reprezentand "viata", "arta" si "jocul";

o       alegeti pentru fiecare dintre figurile geometrice cate un termen din urmatoarea lista si scrieti-l pe figura careia i se potriveste : "veridic", "verosimil", "univers real/imaginar", "a transfigura", "a educa".

Profesorul alege reprezentarea grafica cat mai elocventa, asemanatoare eventual celei de mai jos, apoi o afiseaza la tabla, folosind-o drept baza a definirii jocului si drept motivatie pentru alegerea acestui subiect al lectiei.

Jocul:

univers cu o ordine proprie (regula+libertate; voit+spontan)



ansamblu complex

punte intre realitate si fantezie

transfigureaza (si nu imita) realitatea.

Pornind de la urmatoarele trei citate (oferite elevilor pe fise) si folosindu-se de intrebarile de sprijin de mai jos, profesorul dirijeaza elevii spre concluzia ca opera (al carei subiect, titlu si compozitie au fost discutate in ora precedenta) scrisa pe itemi a copilariei si ca este greu de incadrat ca specie literara, fiind considerata:

         autobiografie;

         mic roman de formare;

         biografie simbolica, posibila a copilariei ca "varsta a fericirii".

v         Citatele - suport sunt:

"Si eu eram vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in turbarea sa" (Ion Creanga)

"In "Amintirile" lui Creanga nu este nimic individual, cu caracter de confesiune ori de jurnal. Creanga povesteste copilaria copilului universal" ( G. Calinescu);

"Eroul poate sa semene cat vrea cu autorul, cat timp el nu poarta acelasi nume, nu este nimic de facut"    (Philippe Lejeune)

v         Intrebari de sprijin:

Cine nareaza in "Amintiri din copilarie" ? Exemplificati.

Cine este eroul centrat al operei ?

In ce raport ii puteti situa pe : Ion Creanga, Nica - adult si copilul Nica?

Ce semnificatie dati titlului operei ? Cum s-ar schimba semnificatia cartii daca titlul ar fi fost "Amintiri din copilaria mea" ?

Care este tema operei ? (Copilaria)

Ce semnificatie dati cuvantului "sturlubatic" ? Raspuns: "Sturlubatic" (in sensul din text) nebunatic, neastamparat, pus pe joc, pe farse (nebunii, "dracarii" ).

III. TRECEREA LA LECTIA NOUA:

Se solicita elevilor sa citeasca din opera pasajul in care apar cuvinte- le "jocuri", "jucarii" (incipitul partii a II-a). Dupa aceea, elevii sunt intrebati de ce considera ca profesorul le-a cerut acest pasaj in contextul discutiei despre tema copilariei? (Raspuns: Deaorece pasajul e o emotionanta retrospectiva a formelor jocului - ca element definitoriu al etapei copilariei)

Concluzia :

- tema operei copilaria ;

> aflate in raport de

interdependenta

- motiv centrat jocul.

IV: INSUSIREA NOILOR CUNOSTINTE ( dirijarea invatarii):

Dupa lecturarea definitiilor si a clasificarii facute de R. Callois in eseul citat in manual (pp. 14 - 15, Editura Corint, 2004), elevii vor fi indrumati sa gaseasca in toate cele patru parti ale operei studiate exemple de secvente

sugestive pentru tipurile de joc din eseul lui Callois :

"Paidia" ( divertisment, improvizatie libera,fantezie necontrolata)

"Ludus" ( disciplinare a "paidiei" prin conventii, unelte) :

a)      Agon

b)      Alea

c)      Mimicry

d)      Ilinx.

Exemple de jocuri " ("paidia") si "jucarii" (ludus) prezente in opera lui Creanga: jocul cu matele, jocul de-a calul, jocurile de la scaldat, jocurile de-a baba oarba, asezarea "postelor", jocul "de-a mijoarca", jocurile de la hora sau de la sezatori, etc.

Aceste jocuri vor fi repartizate intr-o schema (completata concomitent la tabla si in caiete), astfel:

Jocuri competitive

(Agon)

"tencusa"; "de-a mijoarca"; "baba-oarba"

Exprima    Spatiul intrecerii:

dorinta de casa parinteasca

comunicare



Jocuri de noroc

(Alea)

"tabacareasa"; "concina"

"Ilustreaza dorinta taranului roman de a-si domina destinul." (Constantin M. Popa)

Jocuri ce presupun travestiul si simulacrul

(Mimicry)

"asezarea postelor"; "de-a popa"; "plugul"; "a sta la taclale"; "arta (bucuria) rostirii".

"Atesta apetenta pentru amuzamentul gratuit, dar si pentru superiorul joc al spiritului tradus prin jocul de cuvinte." (idem)

Jocuri ce au ca rezultat aparitia vertijului (Ilinx)

"hora" (dansul popular): Corabiasca, Mariuta, Horodinca, Alivencile, Tiitura

"Ca la usa cortului, hori si alte cantece sculatele, ca aceste, de jucam pana ce asudau podelele."

Profesorul alege impreuna cu elevii una dintre secventele ilustrand jocul (din tabelul de mai sus), de preferinta o secventa indragita mai tare de copii, apoi, dupa citirea ei in clasa, elevii (impartiti in sapte grupe de cate patru membri) completeaza cate un raspuns la cele sapte intrebari continute de fisa urmatoare:

Componentele jocului

Cine? Cu cine?

De-a ce se joaca?

Cu ce ? (se joaca)

Unde?

Cand?

Cum?

Ce urmari are jocul?

Fiecare grupa va citi raspunsul dat, acesta va fi completat sau cizelat de restul clasei, apoi va fi transcris in fisele tuturor elevilor. Dupa discutarea celor sapte raspunsuri (si completarea integrala, deci, a fiselor) se va nota in caiete raspunsul la intrebarea: "Care este atitudinea naratorului fata de jocul prezentat in secventa discutata?"

Exemple posibile de raspuns (in functie de dominanta perspectivei din pasajul ales): "nostalgia", "placerea evocarii", "umor", "haz" (cu solutie de viata), "autopersiflare", etc.

Pornind de la pasajele din manualul ales (Editura Corint, pp. 4-8) se selecteaza impreuna cu elevii cateva exemple prin care sa se ilustreze umorul (prin lexic, dar si prin scene comice) si lirismul evocarii (fraze exclamative, autoadresarea, dubla comparatie, enumeratia, gradatia).

VI. REALIZAREA CONEXIUNII INVERSE:

Rezumand (cu ajutorul profesorului) cele discutate in ora, elevii vor completa pe tabla impreuna sau pe cate o foaie de hartie, individual, urmatorul tabel:

Dupa aceasta lectie eu (noi):

Stiu:

Vreau sa stiu:

Am invatat:

VII. TEMA PENTRU ACASA:

a.       obligatorie: Realizati o compunere (de maxim o pagina) in care sa explicati (pornind de la un pasaj indragit din "Amintiri", care sunt functiile jocului.

b.      facultativa: Alcatiti un text grila (pentru verificarea temeiniciei lecturii) destinat colegului de banca, test care sa cuprinda 9 intrebari (cu raspuns la alegere) despre: tema, motivele, personajele, naratorul, spatiul si timpul narat, structura compozitionala, lirismul si umorul "Amintirilor din copilarie".

VIII. EVALUARE:

prin aprecieri verbale

prin note.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6121
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved