Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Ion Luca Caragiale - Universul comediilor

Literatura romana



+ Font mai mare | - Font mai mic



Ion Luca Caragiale

Universul comediilor

I.L.Caragiale a fost un scriitor de marca al secolului XIX, aducand teatrului si prozei romanesti o stralucire deosebita. Un mare merit al sau a fost faptul ca a creat tipuri si scene de viata prin care opera sa a devenit o adevarato "comedie umana", un act al moravurilor unei epoci, scriitorul aparand ca un istoric umorist al parvenitismului autohton. Comediile sale sunt inspirate din viata burgheziei romane din a doua jumatate a secolului trecut. Caragiale isi proiecteaza intrega viziune clasica in spatiul romanesc, specificul parvenirii fiind ilustrat prin intermediul oamenilor, situatiilor si limbajului caracteristice societatii burgheze romanesti.In cele 4 comedii (Onoapte furtunoasa, Conul Leonida fata cu Reactiunea, O scrisoare pierduta si D-ale carnavalului), scriitorul se opreste asupra nivelurilor sociale - de la micul imbogatit al mahalalei la marea burghezie de provincie.



Mecanismele parvenirii si tipurile caracteristice acestei stari apar inca din prima piesa-Onoapte furtunoasa, piesa in care Jupan Dumitrache(eroul), este un mic burghez care simte ca a venit vremea sa. Necunoscand calea pe care tb. S-o parcurga pentru a-si modifica statutul social , el cauta sa se informeze din ziarul liberal pe care il citeste cu sfintenie dar din care practic nu intelege nimic, insa deduce din demagogia politica a vremii ca el este un exponent al poporului si ca are dreptul sa iasa in frunte. Pe fundalul unei intrigi de mahala provocata de complicatiiole unei confuzii- tanarul jurnalist Rica Venturiano, ajunge din greseala in casa lui Dumitrache- Ambitiosul negustor isi apara conditia sa de familist si cetatean, descoperind mai tarziu ca inrudirea cu tanarul politician galagios poate insemna o scara a ascensiunii politice.

Ridicolul personajului provine din diferenta dintre modestia nivelului sau de viata si cultura si sentimentul exagerat al propriei importante.El se crede a fi un cetatean zelos care participa la viata politica dar este un biet analfabet; sau se crede un sot care tine la onoarea lui de familist dar este inselat in propria casa de omul sau de incredere. Jupan Dumitrache este satisfacut de el in ciuda tuturor evidentelor. Principala trasatura de caracter este vanitatea.

Tot o comedie a vanitatii este si Conul Leonida fata cu Reactiunea, in care eroul traieste modest, dar e atat de incantat de sine, de ideile pe care le-a dobandit citind ziarele, incat nu-si da seama de adevarata sa conditie, devenind- in papuci si cu scufie pe cap- un adevarat tribun al luptei impotriva "reactiunii". El tine consoartei sale lectii de spre orice:republica, legea pensiilor, ipohondrie si e convins ca o revolutie se face "cerand voie de la politie". Mintea lui Leonida deformeaza caricatural totul.El nu gandeste si nu transmite idei ci numai un numar de cuvinte nelegate coerent care-I dau iluzia ridicola ca e familiar cu problemele.

In O scrisoare pierduta parvenitismul e urmarit la alt nivel pentru ca eroiim apartin marii burghezii provinciale. In acest context, instinctele de parvenire sunt mai puternice, iar vanitatea se manifesta in forme mai agresive. Conflictele nu capata insa proportii, ele au o dimensiune caricaturala, de balci, pentru ca in final interesele se armonizeaza, toti eroii fiind in fond niste vanatori de profituri care se inteleg in numele aceluiasi scop, masca cu numele tarii.

O reintoarcere la mediul primelor doua piese se face in D-ale Carnavalului. Antrenandu-si personajele intr-o enorma farsa, in care fiecarealearga dupa celalalt, Caragiale dezvaluie formele caricaturale pe care le capata imitatia. Micii burghezi de mahala incearca sa imite lumea buna, modul de viata, deprinderile de comportare, sentimentele si replicile celor pe care-I considera varfurile societatii. Piesa ascunde o intentie satirica sub aerul ei de farsa inocenta.Cum intrega epoca suferea schimbari de ordin social, public si cultural, scriitorul atragea astfel atentia asupra pericolelor unei civilizari prin imitatie, adoptand aceeasi atitudine ca Titu Maiorescu si Mihai Eminescu.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 991
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved