Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


MITURILE: MIORITA, MESTERUL MANOLE, SBURATORUL,

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
NUNTA IN CER - MIRCEA ELIADE
MOROMETII DE MARIN PREDA - REZUMAT
Ilustreaza conceptul operational povestire, prin referire la o opera literara studiata
Limba si stereotipurile etnice
IOAN SLAVICI - 'MOARA CU NOROC' (Tema, Subiectul, Compozitia)
TRADITIONALISMUL
SCRIE UN ESEU ARGUMENTATIV DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE FORME ALE DRAMATURGIEI IN TEATRUL MODERN ILUSTRATE INTR-O OPERA LITERARA STUDIATA
Ideologia literara
'Popa Tanda' - nuvela- Ioan Slavici
Obiectul de studiu al istoriei limbii romane

TERMENI importanti pentru acest document

: miturile traditionale autohtone din miorita : miturile fundamentale ale literaturii romane : miturile fundamentale ale literaturii romanesti : miturile sunt resurse pentru literatura culta :

MITURILE FUNDAMENTALE ALE

SPIRITUALITATII ROMANESTI

MITURILE: MIORITA, MESTERUL MANOLE, SBURATORUL,

TRAIAN SI DOCHIA

  

              Literatura romana este destul de bogata, dar totusi poeziei populare i se da o mare importanta. Insa, din dorinta de a aduce completari, de a umple golurile, de a stabili o traditie, istoricul literar roman, a deschis un mare capitol al folclorului. Fara indoiala ca acest folclor, oricat ar cuprinde elemente de circulatie universala, are individualitatea sa inefabila si contine momente de mare poezie. E mai firesc insa, sa se consideram valoarea fondului traditional oral, motiv de inspiratie si de prelucrare in literatura culta. „Poeziile populareculese de Vasile Alecsandri si basmele lui Ion Creanga sunt documentele de la care in mod firesc trebuie sa pornim . Vasile Alecsandri a impartit poezia in cantece batranesti, doine si hore. Aceasta impartire este cea mai potrivita deoarece determina trei ipostaze ale sufletului autohton. Prin cantecul batranesc, de structura epica, cantaretul impartaseste istorii aflate din batrani, in doine liricul isi exprima ,,dorul”, care e uneori dragoste, alteori nostalgie, ,,jalea” de a fi singur, instrainat, si ,,voinicia”. Horele cu strigaturile si chiuiturilelor, sunt preferate in timpul jocului si contin aluzii erotice si mici intepaturi.

           Importanta capitala a folclorului nostru, incontestabila lui valoare, in masura in care e imbogatit de culegatorul artist,sta in aceea ca literatura moderna, se sprijina pe el,si multi scriitori sunt de origine rurala. Atentia scriitorilor a fost indreptata asupra  temelor care constituie traditie autohtona. S-au creat astfel niste mituri, care constituie punctele de plecare mitologice ale oricarui scriitor national. Aceste mituri sunt nutrite din ce in ce mai mult de mediile literare,devenind pilonii unei traditii autohtone.

          Cu ecoul cel mai larg este mitul Miorita, care are ca punct de plecare cintecul batranesc publicat de Vasile Alecsandri. Proportiile mitului au crescut pana intr-atata incat s-au facut comparari cu ,,Divina Comedie” si multi scriitori, istorici literari, il considera momentul initial al oricarei culturi autohtone. Acest mit simbolizeaza existenta pastorala a poporului roman si  chiar unitatea lui in mijlocul real al tarii reprezentat de Muntii Carpati,    exprima viziunea franciscan- panteistica a mortii la individul roman. Trei ciobani se coboara in vale cu turmele. Unul vrancean, altul ungurean, altul moldovean, caruia Miorita, oaia nazdravana, ii destainuie gandul ucigas.In presimtirea mortii, moldoveanul isi randuieste fara ura, inmormantarea, pregatindu-si un eden terestru, ciobanesc:

                                        Oita barsana,

                                        De esti nazdravana

                                        Si de-a fii mor

                                        In camp de mohor,

                                        Sa spui lui vrancean

                                        Si lui ungurean

                                        Ca sa ma ingroape

                                        Aice aproape,

                                        In strunga de oi

                                        Sa fiu tot cu voi;

                                        In dosul stanii

                                        Sa –mi aud cainii.                        

                                        Aste sa le spui,

                                        Iar la cap sa-mi pui

                                        Fluieras de fag,

                                        Mult zice cu drag!

                                        Fluieras de os,

                                        Mult zice duios!

                                        Fluieras de soc ,

                                        Mult zice cu foc!

                                        Vantul cand va bate

                                        Prin ele-a razbate

                                        S-oile s-or strange,

                                        Pe mine m-or plange

                                        Cu lacrimi de sange!

          Dupa ce turmele s-au adunat la groapa pastorului, moartea devine,,miresa lunii”,  ,, craiasasi inhumarea luand infatisarea misterului nuptial:                           

                   Iar tu de omor                             Soarele si luna

                   Sa nu le spui lor,                         Mi-au tinut cununa;

                   Sa le spui curat                           Brazi si paltinasi

                   Ca m-am insurat                         I-am avut nuntasi,

                   Cu-o mandra craiasa                   Preoti, muntii mari,

                   A lumei mireasa;                        Paseri, lautari

                   Ca la nunta mea                          Pasprele mii

                   A cazut o stea;                            Si stele faclii!

         In versiunea lui Vasile Alecsandri, acest mit este o capodopera.

         Mitul  Mesterul Manole (Manastirea Argesului, din culegerea lui V. Alecsandri) are un efect puternic. Tema acestui mit,este de o circulatie mai larga decat teritoriul tarii, insa versiunea romana este originala si autohtona, incat se leaga de vestita biserica de la Curte-de-Arges, a lui Neagoe, devenind pentru literatura noastra un mic Notre -Dame-de-Paris.                                

          Legenda vobeste, de Negru- voda, insa fara a insista asupra identitatii manastirii, dar traditia s-a oprit asupra celui mai stralucit monument al locului. Aceasta legenda se regaseste si la popoarele vecine, dar cu greu se poate dovedi de unde a pornit. Ea n-a devenit mit decat la noi, si prin mit se intelege o fictiune ermetica(greu de inteles), un simbol al unei idei generale. Ridicarea  la valoarea de mit este proprie literaturii romane.                       

          Mesterul Manole incepe, din porunca domnului,ridicarea bisericii,insa tot ce lucreaza ziua se surpa noaptea:

                    Mesterii grabea,                         Dar orice lucra

                    Sfarile-ntindea,                          Noaptea se surpa!

                    Locul masura,                            A doua zi iar,

                    Santuri mari sapa                       A treia zi iar,

                    Si mereu lucra                           A patra zi iar

                    Zidul ridica                                Lucra in zadar!

            In vis insa, i se arata lui Manole cum sa inchege monumentul:

                    O soapta de sus                          Cea-ntai sotioara,

                    Aievea mi-a spus                       Cea-ntai sorioara

                    Ca orice am lucra                      Care s-a ivi

                    Noaptea s-a surpa                      Mani in zori de zi

                    Pan-om hotari                            Aducand bucate

                    In zid de-a zidi                           La sot ori la frate.

             A doua zi, prima femeie care se zareste este chiar sotia lui Manole. Mesterul devine egoist,ingenuncheaza si il roaga pe Dumnezeu sa dezlantuie o furtuna spre a o opri.

                  ,,Da, Doamne, pe lume                 Brazii sa-i despoaie

                    O ploaie cu spume,                     Paltini sa indoaie,

                    Sa faca paraie,                             Muntii sa rastoarne

                    Sa curga siroaie,                          Mandra sa-mi intoarne,

                    Apele sa creasca…                      Sa mi-o-ntoarne-n cale,

                    Sufla, Doamne-un vant,              S-o duca de vale.

                    Sufla-l pe pamant,

            Dar sotia lui, care avea o credinta maritala de nezdruncinat, merge nesovaitoare spre locul lucrarii. Manole o urca pe schele si glumind o zideste repede, spre a nu fi induiosat de plansetele tinerei femei gravide:

                                           

                                ,, Manoli, Manoli

                               Mestere Manoli!

                               Zidul rau ma strange,

                               Viata mi se stinge!

             In continuare se mai adauga ca voievodul , gelos fiind, a ridicat schelele bisericii, ca zidarii sa nu mai poata face o alta altcuiva. Ei au scapat sarind cu aripi facute din sindrila. Manole insa a murit, prefacandu-se in fantana.

             Acest mit este un mit estetic, care a fost dezvoltat si simbolizeaza conditiile creatiei umane, incorporarea suferintei individuale in opera de arta. In moarte Mesterului Manole si in indiferenta voievodului pentru fiinta lui concreta se poate vedea un simbol al obiectivitatii absolute a creatiei.

           ,, Sburatorul” este un mit erotic( care sub alte nume exista si la popoarele vecine). Sburatorul  este un demon frumos, un Eros adolescent, care da fetelor pubere tulburarile si tinjirile intailor iubiri. Incepand cu I. Eliade Radulescu, nu este liric roman care sa nu fi reluat mitul in diferite chipuri .Nota romantica  a acestui mit este intemeierea lui pe traditii populare. Nevand o literatura de analiza a dragostei, multi poeti romani au coborat la momentul primitiv, la personificarea invaziei  instinctului erotic la fete. Caracteristica la toate aceste compuneri e totala irationalitate a crizei.

             Un alt mit este ,,Traian si Dochia”, mit care  simbolizeaza geneza insasi a poporului roman. El i-a incantat pe romancierii nostri,incepand cu Asachi (primul care a formulat acest mit). In colinde acest mit circula sub numele de Traian, de Dochia, de Dochita.Asachi a raspandit poveste Dochiei, fata lui Decebal, urmarita de Traian si prefacuta de Zamolxe, la rugamintea ei in stanca,  pentru a scapa de urmaritor.Mitul pare apocrif,dar se afirma ca in anii 1877-1878, in Neamt,un anume batran stia de Dochita lui Dochiel, care a fugit pe Ceahlau ca pastorita si care a fost prefacuta cu oile ei in stanca de Maica Precista. ,, Pe inaltimile Cahlaului, aproape de varf se afla si astazi o stanca iesita in mijlocul unei mici pajisti si avand in jurul ei cateva mici bulbucaturi pietroase; pe acea stanca o inchipuieste traditiunea de Dochia, iar prin bulbucaturi inchipuieste oitele.” Aceasta forma a legendei a avut rasunet si mitul a luat consistenta si stapaneste constiintele.

             Aceste patru mituri infatiseaza patru probleme fundamentale: situatia cosmica a omului, problema creatiei, a culturii, sexualitatea si nasterea poporului roman.

            

                           

                       Bibliografie:

      

         Calinescu, George-Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Editura Minerva, Bucuresti,1986;

         Calinescu, George- Istoria literaturii romane,compendiu, Editura pentru literatura, 1963;

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 773
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved