Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


„Mara”- Monografia targului ardelenesc

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
NUVELA
SCRIE UN ESEU ARGUMENTATIV, DE 2 -3 PAGINI, DESPRE RAPORTUL DINTRE TIMPUL CRONOLOGIC SI CEL PSIHOLOGIC, ILUSTRAT INTR-UN ROMAN STUDIAT
POEZIA PASOPTISTA
Miezul iernii de Vasile Alecsandri (Tema, Universul poeziei)
Mihail Sadoveanu - prozator total - Hanu Ancutei (Negustor lipscan)
Caracterizarea de personaj
SCRIE UN ESEU ARGUMENTATIV DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE FORME ALE DRAMATURGIEI IN TEATRUL MODERN ILUSTRATE INTR-O OPERA LITERARA STUDIATA
SCRIE UN ESEU DE 2 - 3 PAGINI, DESPRE ASPECTELE COMICULUI DE CARACTER SI DE MORAVURI INTR-O COMEDIE STUDIATA
ODA SIMPLISSIMEI FLORI
Romanul Mara de Ioan Slavici - rezumat

„Mara”- Monografia targului ardelenesc

Cunoscut mai intai din revista ,,Vatra”(1894) de un cerc mai restrans de cititori,intrat apoi in constiinta publicului si a criticii literare o data cu publicarea in volum (1906),romanul ,,Mara” a cunoscut trei editii in timpul vietii autorului,fiind tradus si in    numeroase limbi straine.Interesul pentru roman a crescut de la o editie la alta.Paralel,critica si istoriografia literara si-au imbogatit,adancit si,nu de putine ori,si-au revizuit judecatile de valoare asupra romanului.




Prin elementul social si indeosebi cel etnografic – lumea targului transilvanean,viata breslelor,obiceiurile la culesul viilor in Podgoria Ardealului ,Verboncul - ,prin oglindirea realista a societatii transilvane de la jumatatea sec. al XIX-lea , romanul ,,Mara” capata si istoricitate,cu toate ca nu este un roman istoric.

Viata meseriasilor,munca in atelierele mestesugaresti,traditiile pastrate in sanul breslelor erau teme deja intalnite in literatura universala,inca de la inceputul sec al XIX-lea.Bun cunoscator de limba si literatura germana,lui Slavici ii erau familiare povestirile lui Ernst Theodor Amadeus Hoffman: Meister Floch , Meister Johannes Wacht si ,indeosebi, Meister Martin,der Küfner und seine Gesellen . Sunt prezente aici raporturile dintre calfe si patroni,munca si viata in atelierele mestesugaresti,alegerile din bresle,concurenta intre calfe pentru obtinerea mainii fetei mestesugarului etc. .

Un punct de plecare il constituie situarea in timp si spatiu a actiunii, adica la mijlocul sec. al XIX-lea,in timp ce spatiul este redus la zona Lipova-Radna-Arad,doar episodic actiunea desfasurandu-se si in alte puncte geografice.Date mai concrete pentru incadrarea actiunii in epoca gasim in roman: Hubar,macelarul din Lipova,realizeaza in timpul revolutiei de la 1848 o frumoasa avere ,apoi ca ,,beamter” ii merge si mai bine; despre Andrei Corbu,nobil de Carpenis,se aminteste ca a fost inchis in timpul ,,revolutiunii” unele fragmente scot cel mai bine in evidenta caracteristicile sale.pentru ca in anii urmatori sa nu mai reprezinte ,,nimic” .Insa cele mai importante raman informatiile din capitolul Verboncul ,prin relatarile despre luptele duse de italieni,sub conducerea lui Garibaldi,pentru unificarea Italiei,care culmineaza cu victoriile din 1859 impotriva armatelor austriece : Feciorii dusi in catanie, pe la Mantaua,Verona si Venetia scriau de acolo ca s-a ivit un oarecare Garibaldi ,mare general, care umbla sa-i adune pe italieni sub arme si sa-i ridice impotriva imparatului .Asadar, putem localiza actiunea romanului ,,Mara” intre anii 1850-1860 .

Lumea meseriasilor din acea zona ,a targovetilor, este lumea pe care Slavici o cunostea din vremea copilariei.Astfel,mediul este redat in aceasta zona de interferenta dintre sat si oras ,intr-un targ ardelenesc de pe valea Muresului si , spre deosebire de marile nuvele,unde lumea era aproape exclusiv taraneasca , in ,,Mara” ,ea se compune din negustori si mica burghezie . In Lipova si Radna – targusoare abia pornite pe calea urbanizarii, indeletnicirile coexistau inte ele . Precupeata Mara mostenise de la raposatul ei sot o livada cu pruni pe lunca Muresului si o vie in dealul dinspre Paulis . Starostele Bocioaca si toti ceilalti aveau si ei locuri de cultura in jurul oraselului,pe care le munceau la timpul potrivit , ca buni gospodari,paralel cu meseria. De aici si mentalitatea lor de sateni,prezenta in legile nescrise ale colectivitatii. Capitolele din ,,Mara” dedicate lumii breslelor transilvane nu alcatuiesc tablouri disparate,ci se integreaza organic actiunii prin afinitatile si antagonismele dintre personajele romanului.Episoadele dedicate cojocarului Bocioaca si ucenicului sau Trica, macelarului Hubar si fiului sau Natl – mai ales pregatirii acestuia pentru lovitura de maestru in urma careia trebuia sa fie primit in sanul breslei -,se constituie in veritabile pagini de antologie ,in care documentul de epoca este dublat de maiestria comunicarii artistice,ca si in capitolul dedicat culesului de vii in Podgoria Ardealului,sateanul producator de vinuri devenind si el un maestru viticultor ,dublat insa si de negustorul care stie cum sa-si valorifice produsul viticol : De la Radna inainte,spre apus,se intinde podgoria cea vestita a Aradului,un lung sir de dealuri acoperite cu vii.Cale de o zi buna,pana la Maderat,la poalele dealurilor,sat se insira de sat,iar printre vii sunt risipite cramele,pe care nimeni n-a incercat sa le numere.[] Ici fluier,colo cimpoi,mai departe o chitara,o vioara,o harmonica si iar un taraf de lautari,pretutindenea cate o descarcatura de pusca,o racheta ori cel putin cate un chiot de fiecare vadra turnata in botoi, si toti stau la povesti,canta,joaca,petrec in zburdalnica invalmaseala.




Sunt prezente si cateva dintre institutiile satului: manastirea cu ferestrile date in alb,ca sa nu se vada prin ele , care nu se deschideau niciodata, si cu ziduri inalte, biserica, scoala.

Randuiala breslelor,ca si traditia, era pazita cu sfintenie , iar dupa randuiala breslei nu puteau sa intre in randul patronilor decat acela care si-a facut anii de ucenicie,a lucrat un an la patronul care l-a scos calfa si a mai facut si doi ani de calatorie. Cel mai patrunzator fragment in aceasta directie este in cap. al XIII-lea : Dupa randuiala breslelor,calfa de macelar care avea sa faca in fata starostelui si a oamenilor de incredere ai breslei taietura de maiestru. [] Drept incheiere se facea cantarirea

Un alt pasaj memorabil este si prezentarea targului de toamna de la Arad : Mare lucru targul de toamna de la Arad Timp de cateva saptamani ,drumurile de tara toate sunt pline de care incarcate,care aduc bogatiile din sapte tinuturi ,ca sa le desfasoare prin pietele si prin ulitele Aradului si pe campia dimprejurul lui,unde s-aduna care cu poame de pe Crisuri si din valea Muresului Ce multime de oameni si ce amestecatura de porturi si de limbi ! E parca aici e mijlocul pamantului unde se intalnesc toate neamurileromani,colo unguri,mai departe svabi ori sarbi,iar printre acestia slovaci,ba pana chiar si bulgari. []

Totodata,un aer dramatic invaluie romanul in capitolul al XIX-lea, odata cu recrutarea pentru armata si Verboncul : [] In vreme ce recrutarea se facea cu usile inchise,Verboncul era in piata,Acela care prindea mana ori primea sapca era prins,trebuia sa deserteze s paharul si ,vrea,nu vrea ,era trecut in condica si i se numara si o suta de florini drept bani de cheltuiala. Si nu era unul caruia i se-nfunda sapca pe neasteptate in cap,apoi nu mai avea cui sa i se planga daca pacatul l-a dus pe acolo De aceea toata lumea era cuprinsa de spaima si mumele-si puneau sub lacat feciorii,iar femeile isi tineau de pulpana barbatii []

Din conflictele existente in roman,putem deduce ca legile naturii si ale colectivitatii sunt in continua schimbare ,celor mai varstnici fiindu-le greu sa se adapteze,sa lase frau liber dezvoltarii tinerilor care aveau deja in simtamant traditia ,dar cautau noutatea .

<<Mara>> este romanul socialitatii invingatoare pe toate planurile, in confruntarea cu indivizii , luati in parte,pe care natura si varsta ii imping vremelnic la nesupunere.Colectivitatea face legea pe care individul e tinut s-o respecte; el nu simte deocamdata in aceasta necesitate individuala caracterul opresiv. O primeste ca si cum legea tuturor ar fi buna si pentru el. ( N. Manolescu)

Iata ca satul si taranul au dat literaturii romane opere remarcabile dezvaluind viata si aspiratiile omului de rand de-a lungul veacurilor. 



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2651
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site