Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


NEGUSTOR LIPSCAN (HANU ANCUTEI)

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Perioada formarii limbii romane
Particularitati ale compozitiei si ale constructiei subiectului intr-o opera dramatica postbelica: Iona de Marin Sorescu; citat din Gabriela Duda
Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat
Particularitatile comicului de situatie intr-o comedie studiata: O scrisoare pierduta de I. L. Caragiale
Literatura pasoptista
Explica rolul elementelor de compozitie intr-un text poetic studiat, apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere, doua elemente dintre urmatoarele: titl
SCRIE UN ESEU DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE RELATIILE DINTRE DOUA PERSONAJE ALE UNUI TEXT NARATIV STUDIAT, APARTINAND LUI ION CREANGA
Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar, pe baza unei poezii romantice studiate, apartinand lui Mihai Eminescu
Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman studiat (de dupa al doilea razboi mondial)
SCRIE UN ESEU DE 2 - 3 PAGINI, DESPRE PARTICULARITATILE DE CONSTRUCTIE A UNUI PERSONAJ DINTR-UN ROMAN PSIHOLOGIC STUDIAT, APARTINAND PERIOADEI INTERBE

TERMENI importanti pentru acest document

: negustor lipscan rezumat : negustor lipscan rezumat pe scurt : rezumat negustor lipscan pe scurt : negustor lipscan rezumat scurt :

NEGUSTOR LIPSCAN (HANU ANCUTEI)

Context literar. Negustor Lipscan este a saptea povestire din volumul Hanu Ancutei (1928). Cartea este, ca si Divanul persian (1940), o suita de povestiri in rama. Prin acest procedeu epic este creat un spatiu privilegiat in care mai multi povestitori (la Sadoveanu,

noua) relateaza intamplari dupa un anumit ceremonial. In literatura universala, exemplul cel mai cunoscut este Halima sau O mie si una de nopti, dar procedeul apare si la scriitori ca Boccaccio, Chaucer, Turgheniev etc.

Specificul speciei. Negustor Lipscan este o povestire realista. Impresia de autentic, de real se realizeaza prin oralitate, prin detalii si prin motivarea imprejurarilor. Timpul este fabulos, ca in basme, iar spatiul este simbolic.

Aceasta povestire nu respecta structura narativa a celorlalte povestiri si are caracter memorialistic.

Titlul. Titlul textului indica o categorie sociala, cea din care facea parte eroul. Damian Cristisor.

Tema o constituie descrierea unei calatorii.    ^.

Rezumat

Dupa ce este intampinat de hangita, Ancuta, si este poftit sa stea langa foc de catre comis, Damian Cristisor, negustor, se prezinta celor de fata. Mos Leonte isi dovedeste priceperea de zodier, si spre surprinderea tuturor ghiceste din ce zodie e calatorul si de unde vine.

Terminand de ospatat, Damian Cristisor incepe sa povesteasca „petrecerile' sale prin tari straine. Istorisirea sa capata interes in momentul cand spune ca a calatorit cu trenul. La intrebarea ciobanului de la Rarau, negustorul explica: „Suni! un fel de casute pe roate, si roatele acestor casute se imbuca pe sine de fier'. Negustorul a vazut si alte lucruri de mirare „prin tara nemteasca': ,, case cu cate patru si cinci randuri' si,, uliti dintr-o singura bucata de piatra'. Cand ajunge sa povesteasca ce-a mancat si ce-a baut - cartofi, carne fiarta si bere -, negustorul lipscan ii dezamageste pe ascultatori. Pe-acolo el nu vazuse nici,.pui la tagla', nici,, miei fript talhareste si tavalit in mojdei', nici ,,crap la protap', nici sarmale, nici vin, ca in Moldova.

Nemtii, dupa spusele negustorului, au si alte lucruri bune:
invatatura, legea, randuiala. Numai la intoarcere, dupa obiceiul
pamantului, trebuie sa dea ploconul vamesilor, unui hot,
privighetorului, cate un „baider ras de lana de la India'.
         *

Povestirea se termina in zgomot de ulcele inchinate de toti „spre barba cinstitului negustor''.

Structura - compozitie. Povestirea e alcatuita din mai multe scene. Istorisirea propriu-zisa, spusa de negustorul lipscan, e intrerupta de pauze narative (povestea cu trenul, cu mancarea si bautura, cu cele patru baiedere rosii de lana etc.), in care intervin ascultatorii si cer explicatii. in felul acesta, interesul este pentru miscarea scenica si nu pentru intamplare.

Instantele comunicarii (autor, narator, personaj). intre autor si cititor exista naratorul, cel care povesteste intamplarea si da textului

caracterul fictional. Prezenta naratorului se remarca prin folosirea persoanei a IlI-a. Nu autorul povesteste, desi el da aceasta impresie cititorului, pentru a arata ca totul este autentic. Folosirea persoanei I plural („vazandu-ne pe toti', „noi ne priviram in tacere' etc.) il asaza pe povestitor printre personaje.

Povestitorul-narator accentueaza impresia de real, de autentic.

Caracterizarea personajului

Damian Cristisor este prezentat de narator astfel: „un barbat barbos cu caciula si cu giubea. Barba-i era astamparata si rotunjita de foarfece; radea cu obraji plini si bogati de crestin bine hranit. '

El reprezinta tagma negustorilor. Mos Leonte ii intuieste destinul cu precizie si il caracterizeaza: „se va arata pururi blajin si cu prietinie. '

Abil, hotarat sa se ridice „mai sus', negustorul pleaca la Lipsea. Drumul pana acolo ni-l arata „initiat' deja in tainele calatoriei. Observator atent al „ticalosiilor nemtesti', calatorul nu-si pierde cumpatul si stie „sa se descurce' de fiecare data. Desi nu-i displac traditiile moldovenesti, Damian Cristisor admite si foloasele civilizatiei: cartea, dreptatea, corectitudinea oamenilor. Spirit echilibrat, mereu zambitor, linistit, negustorul Cristisor este o personalitate aparte printre eroii sadovenieni.

Particularitati stilistice. Sunt in text multe imagini poetice, care au rolul de a individualiza anumite personaje. Cateva exemple: „noi ii vedeam numai obrazul lunecand pe trupu-i de umbra'; „in glasul ei era un cantec dulce'; „glasul ei crescu si scazu cu desmierdari'; „hunii Ancuta ca o hulubita' etc. Aceste precizari apartin naratorului si ele sugereaza o ceremonie a povestirii, o muzicalitate evocatoare.

Receptare critica

..Capodopera de un echilibru desavarsit, muzicala si unduitoare, grava si surazatoare, in care se armonizeaza eroicul si mahnirea, pasiunea si resemnarea, accentul polemic si prietenia '

(Constantin Ciopraga, Mihail Sadoveami)

„ stilul lui Sadoveanu e sobru in fond, dar limba sa e departe de a fi simpla si fireasca, ci e dimpotriva o limba speciala, elaborata, savanta '

(Alexandru Paleologu, Treptele lumii sau calea catre sine a lui Mihail Sadoveanu)

Fragment semnificativ comentat

„- Asa? Si de mancat ce-au mancat? Eu socot, cinstite jupane Damian, ca te-ai ferit si de mata si de broasca si de guzgan.

Ciobanul stupi cu putere intr-o parte si se sterse la gura cu amandoua manicile tohoarcei.

-   Nu m-am ferit asa tare, vorbi negustorul, caci n-am prea vazut aceste dihanii. Dar cartofe, sodom, si carne fiarta de porc ori de vaca.

-   Carne fiarta?

-  Da, carne fiarta, si bere de-aceea de care va spun.

-  Vra sa zica, urma mazalul, pui la tagla n-ai vazut9

-  Nu prea.

-  Nici miel fript talhareste si tavalit in mujdei9

-  Asta nu.

-  Nici sarmale, nici bors. Nici crap la protap. [].

-  Apoi atunci, urma capitanul Isac, daca nu au toate acestea nici nu-mi pasa! sa ramaie cu trenul lor si noi cu tara Moldovei. '

Descriind ceea ce vazuse in calatoria la Lipsea, Damian Cristisor trezeste reactia ascultatorilor. Oamenii sunt tentati sa compare obiceiurile de acolo cu ceea ce se intampla aici, in Moldova.

intrebarile repetate sugereaza curiozitatea calatorilor aflati la han. Nu stim cine intreaba, interogatiile sunt scurte, fara comentarii. Relativ la personajele cunoscute, naratorul noteaza gestul dispretuitor al ciobanului {„stupi cu putere intr-o parte') si concluzia comisului. Daca nemtii n-au nici „pui la tagla', nici „miei fript talhareste si tcwalit in mojdei, nici sarmale, nici bors, nici crap la protap', dar au „carne fiarta si bere' n-au decat sa ramana „cu trenul lor', iar „noi cu tara Moldovei'. Acesta este elogiul traditiei care, in viziunea lor, a celor de la han, este superioara modernitatii. (G.A.)

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 11600
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved