Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


NIVELURILE TEXTULUI POETIC

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Caracterizarea lui Ghita - Moara cu Noroc de Ioan Slavici
LEONID DIMOV VIS CU BUFON
ATAT DE FRAGEDA - MIHAI EMINESCU
SCRIE UN ESEU DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE RELATIA DINTRE INCIPIT SI FINAL INTR-UN BASM CULT STUDIAT
Relatia incipit-final in „Morometii”
Sara pe deal de Mihai Eminescu Analiza
LIMBA ROMANA COMUNA
FRATII JDERI
NUMAI UNA – GEORGE COSBUC
Analizeaza constructia subiectului(conflict dramatic, intriga, scena, relatii temporale si spatiale) intr-un text dramatic studiat

NIVELURILE TEXTULUI POETIC

NIVELUL FONETIC

La acest nivel se descopera si comenteaza prezenta urmatoarelor figuri :

Ψ      AFEREZA – suprimarea unui sunet sau a unui grup de sunete aflat in pozitie initiala intr-un cuvant – vreme-nchisa



Ψ      APOCOPA – idem, in pozitie finala – far-de –veste

Ψ      SINCOPA –idem, in interiorul cuvantului – alt’data

Ψ      ALITERATIA –repetitie consonantica cu efect eufonic, onomatopeic sau simbolic – Prin visini vantul in gradina / Catand culcus mai bate-abia – Cosbuc

Ψ      ASONANTA –repetitia unei vocale accentuate in doua sau mai multe cuvinte – Ale turnurilor umbre peste unde stau culate – Gr.Alexandrescu

Ψ      CUVANTUL –VALIZA – fuzionare a doua cuvinte care au un anumit numar de caracteristici formale comune. Aceste cuvinte se suprapun partial, cand au si o asemanare fonetica. –a furgasi – a fura+ a gasi, femartie – februarie+ martie

Ψ      DIEREZA – fenomen invers sinerezei , constand in  multiplicarea vocalelor – Oceanul de ninsoare , in loc de o-cea-nul

Ψ      METATEZA – consta in schimbarea ordinii sunetelor intr-un cuvant . remuneratie pentru remuneratie

Ψ      PALINDROMUL – cuvinte sau sintagme care se citesc la fel si de la dreapta la stana si invers – capac, sus, Ana, rar

Ψ      PARIGMENON – figura ce presupune repetarea, in acelasi vers, a cuvintelor care fac parte din aceeasi familie lexicala, repetitia avand efect eufonic – Singur fuse indragitul, singur el indragitorul – Eminescu

Ψ      PARONOMAZA – joc de cuvinte, apropiate ca forma , uneori si ca etimologie – La toata rascrucea-i o cruce –Arghezi, Toti au murit de tot –Eminescu

Ψ      POLIPTOTONUL – figura de sunet cu implicatii semantice, care consta in repetarea aceluiasi cuvant, cu forme diferite – E stapanul fara margini peste marginile lumii – Eminescu

Ψ      SINEREZA – reprezinta unirea a doua vocale intr-un diftong sau monoftongarea – sara in loc de seara.

Ψ      RIMA , fiind definita ca omofonia ultimelor vocale accentuate din versuri sucesive, este considerata o figura de sunet.

NIVELUL LEXICAL

Pentru analiza din acest punct de vedere, sunt relevante urmatoarele aspecte :

Ψ      CATEGORIILE LEXICALE – arhaisme, regionalisme, cuvinte populare, neologisme, elemente de jargon, argou, termeni stiintifici

Ψ      CLASE SEMANTICE – sinonime, antonime,omonime, paronime, pleonasm, tautologie

Ψ      MIJLOACE DE FORMARE A CUVINTELOR – derivare, compunere, conversiune

Ψ      CAMPUL LEXICO- SEMANTIC – in text pot fi detectati termeni care se grupeaza in jurul aceleasi notiuni – plumb – la Bacovia

NIVELUL MORFOSINTACTIC

  1. Investigarea textului presupune identificarea si comentarea figurilor de constructie .

Ψ      CHIASMUL SIMPLU – ASEZAREA IN CRUCE – repetarea lexicala a cel putin unuia din termenii simetriei – schema AB BA – Toate-s vechi si noua toate – Eminescu COMPLEX – sunt puse in paralel aceleasi elemente lexicale, dar cu functiile gramaticale inversate – slova vorbelor tocita / Vorba slovei prihanita – Arghezi

Ψ      ELIPSA –suprimarea unui constituent dintr-un enunt – Si bea din plin vartejul starnit in preajma ta / Cum, altadata, boarea padurilor terestre- I.Barbu

Ψ      HIPALAGA, numita si epitet imposibil, presupune tot o rupere in ordinea fireasca  a unei sintagme, prin plasarea unui determinant pe langa un alt cuvant, fata de care nu se subordoneaza, creand ambiguitate – Lacul codrilor albastru – Eminescu in loc de lacul albastru al codrilor

Ψ      HIPERBATUL – scoaterea in afara cadrului normal al frazei a unuia dintre constituentii ei ficsi ( dislocare sintactica ) – Trandafiri arunca rosii…/ Trandafiri arunca tineri – Eminescu

Ψ      INVERSIUNEA – schimbare in ordinea constituentilor frazei – Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate. – Alexandrescu

Ψ      PARALELISMUL SINTACTIC – procedeu prin care se repeta, in acelasi vers sau in versuri succesive, acelasi tipar sintactic , de obicei este generat de repetitie – Si daca…- Eminescu

Ψ      POLISINDETONUL – repetitia marcilor coordonarii, punand in evidenta relatia sintactica – Si ploua si ninge/ Si ninge si ploua. – Bacovia

Ψ      REPETITIA – reluarea unui element cu aceeasi valoare – Care vine, vine, vine, calca totul in picioare – Eminescu

Ψ      ZEUGMA – folosirea unui cuvant ( predicat, atribut, complement) intr-o relatie gramaticala cu mai multe cuvinte din propozitie / fraza – Mandrului geniu si nalt / Al luminei – Eminescu

NIVELUL  STILISTIC

Cuprinde figurile semantice, de gandire retorice ( acestea alcatuind sfera figurilor stilistice )

FIGURI SE4MANTICE

Ψ      COMPARATIA

Ψ      EPITETUL –

1.      simplu



2.      dublu

3.      apreciativ – mandru soare

4.      ornant – pasari negre

5.      evocativ- vorba prihanita

6.      generalizator – dulce plai

7.      individualizator – melc natang

8.      cromatic –paru-i galben

9.      sinestezic – aromate promoroace

10.  oximoronic – calde promoroace

11.  pleonastic- pulbere fina

12.  metaforic – ciorapi de sticla de matase

13.  substantival – codrii de argint

14.  adjectival – floare-albastra

15.  adverbial – plange incet

16.  gerunzial – lebada murinda

Ψ      METAFORA

1.      in praesentia – Luna , tu, stapana marii – Eminescu

2.      in absentia – Sfertul lumii de apus / S-a urcat nitel mai sus – Arghezi

3.      metafora – apozitie – Leoaica tanara – iubirea – Stanescu

4.      metafora genitivala – Cuibul vesniciei – Blaga

5.      metafora verbala – Zilele albe, iata , au inceput sa plece – Arghezi

6.      metafora adjectivala – ( epitetul metaforic ) – Limba scamoasa – Arghezi

7.      la Blaga – metafora plasticizanta  si revelatorie

Ψ      PERSONIFICAREA

FIGURI DE GANDIRE

Ψ      ANTITEZA

Ψ      LITOTA – presupune a spune mai putin , dar a semnifica  mai ult – El vine-asa , de dragul lui , / Cand vine – Cosbuc – in subtext se intelege ca este vorba de un sentiment mult mai puternic decat cel care este afirmat

Ψ      HIPERBOLA

Ψ      OXIMORONUL – epitet imposibil , asociind doua cuvine cu sensuri contradictorii – dureros de dulce, luminoasa umbra - Eminescu

Ψ      CLIMAXUL – gradatia ascendenta – caci eu iubesc / si flori , si ochi , si buze si morminte – Blaga

Ψ      ANTICLIMAXUL – gradatie descendenta – Toti au plecat, de cand ai plecat/ Toti s-au culcat , ca tine , toti au innoptat, / Toti au murit de tot – Arghezi

FIGURI RETORICE

Ψ      INTEROGATIA RETORICA

Ψ      INVOCATIA RETORICA

NIVELUL IMAGINILOR ARTISTICE

IMAGINEA ARTISTICA – forma concreta de redare  a unei idei artistice.

Tipuri de imagini .

Ψ      VIZUALE

Ψ      AUDITIVE

Ψ      AUDIO- VIZUALE – Durduind soseau calarii ca un zid  inalt  de suliti – Eminescu

Ψ      TACTILE – Si parca dorm pe scanduri ude – Bacovia

Ψ      OLFACTIVE – Flori albastre tremur ude in vazduhul tamaiet – Eminescu

Ψ      GUSTATIVE – Cerul la gust –ajunge ca un blid/ Cu laptele amar si agurid – Arghezi

Ψ      SINESTEZICE- O picatura parfumata cu vibrari de violet – Bacovia




Ψ      CROMATICE – S-a-nchis gradina serii cu porti de abanos – Voiculescu

Ψ      STATICE – Iar pe-ntinderea pustie , fara urme , fara drum – Alecsandri

Ψ      DINAMICE – ( CINETICE, MOTRICE ) – Pe copite iau in fuga fata negrului pamant – Eminescu

NIVELUL PROZODIC

RIMA – potrivire sonora in finalul versurilor

Tipuri de rima :

a). In functie de felul in care se repeta vocalele ce o compun :

  1. imperecheata – aa-bb
  2. incrucisata – abab
  3. imbratisata – abba
  4. monorima
  5. inlantuita aba, bcb, cdc

b). In functie de accent

  1. feminina ( silabele finale neaccentuate )
  2. masculina ( silabele finale  accentuate )
  3. dactilica ( are accentul pe antepenultima silaba a cuvantului )
  4. hiperdactilica/ peonica  ( cuvantul are accentul pe a patra silaba )

MASURA  - numarul silabelor ce compun un vers

-versuri scurte ( 7-8 silabe, specifice poeziei populare )

-versuri lungi ( peste 10 silabe )

RITMUL – succesiunea silabelor accentuate si neaccentuate dintr-un vers

-iambic – a doua accentuata

-trohaic – prima accentuata

-dactilic -o silaba accentuata + 2 neaccentuate

-ambibrahic – prima neaccentuata+ accentuata+ neaccentuata

-anapestic – 2 silabe neaccentuate + accentuata

VERSUL ALB – vers lipsit de rima

6

 

7

 

8

 

2

 

3

 

5

 

4

 

1

 

Date despre autor si opera

Gen, specie,

Curent lit.

Instantele textului

 

Incadrare in lit.nationala

si univ.

 

NIVELUL PROZODIC

 

NIVELUL IMAGINILOR ARTISTICE

 

       NIVEL

STILISTIC

 

NIVEL

MORFOSINTACTIC

 

NIVEL LEXICAL

 

NIVEL FONETIC

 
VERSUL LIBER – vers lipsit de rima si de ritm, avand masura variabila








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1483
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site