Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Prezinta trasaturi ale ideologiilor literare din perioada interbelica (modernism, traditionalism)

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SCRIE UN ESEU, DE 2 3 PAGINI, DESPRE PARTICULARITATILE DE CONSTRUCTIE A UNUI PERSONAJ DINTR-UN TEXT NARATIV STUDIAT, APARTINAND LUI MIHAIL SADOVEANU
Flori de mucigai de Tudor Arghezi - comentariu
Ilustreaza comicul (de caracter, de situatie sau de limbaj), prin referire la o comedie studiata
Viata lui Vasile Alecsandri - cronologie / biografie
Nume mari din dramaturgia romana - Ion Luca Caragiale, Camil Petrescu, Marin Sorescu, Lucian Blaga
Evidentiaza elementele de compozitie intr-un text poetic studiat, apartinand lui Lucian Blaga (la alegere, doua elemente dintre urmatoarele: titlu, in
Mihai Eminescu: Luceafarul - parti si comentariu
Particularitatile de constructie a unui personaj dintr-o comedie de I. L. Caragiale
IMAGINATIA SIMBOLICA IN OPERA LUI MIRCEA ELIADE
Camil Petrescu (1894-1957) - Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi

TERMENI importanti pentru acest document

: traditionalismul trasaturi : trasaturi traditionaliste la vasile voiculescu : doua directii traditionalism : trasaturi traditionalism :

Prezinta trasaturi ale ideologiilor literare din perioada interbelica (modernism, traditionalism).

Fiecare epoca din cultura unei tari se caracterizeaza prin dusputa dintre nou si vechi, disputa ce se transforma cel mai adesea (atunci cand nu exista excese de o parte sau de alta) intr-un factor de progres.

Perioada interbelica a literaturii romane, una dintre cele mai bogate, este si cea care impune doua directii opuse din punctul de vedere al conceptiilor, fiecare gasindu-si justificari si modele variabile, de o parte modernismul, ce poate fi considerat deschidere catre valorile europene, integrare culturala dupa modelul tarilor din apusul Europei, pe de alta parte traditionalismul, revenire la valorile autentice si consolidate in timp, directie ce punea accentul in primul rand pe specificul national.

Chiar daca cele doua orientari par a fi total opuse, in epoca diferentierea nu a fost chiar asa de stricta. Astfel, revista Gandirea, in care Nichifor Crainic prezinta componenta religioasa, ortodoxismul ca valoare reprezentativa a spiritualitatii romanesti, a publicat, pe langa opere ale importantilor poeti traditionalisti (de exemplu, Vasile Voiculescu) si texte apartinand directiei adverse, asa cum Eugen Lovinescu, neobositul promotor al modernismului nu s-a dat in laturi de la recunoasterea unor valori literare in care nu erau prezentate acele noi abordari pe care literatura ce urmarea sincronizarea urma sa le cladeasca.

Exemplul coexistentei destul de pasnice a acestor doua directii se recunoaste cel mai bine in opera unuia dintre cei mai reprezentativi scriitori ai epocii: Lucian Blaga. Daca prin colaborarea la Gandirea, prin urmarirea filonului popular Lucian Blaga poate fi considerat traditionalist, prozodia sa din multe poeme, invelisul metaforic, componenta filozofica pot fi considerate cu usurinta moderniste. In plus, daca modernismul poate fi considerat o tendinta catre innoire, este totusi o reforma moderata, caci in aceeasi perioada interbelica (mai ales in prima ei parte) iau un cuvant deosebit in Europa miscarile avandgardiste, care predicau o innoire excesiva, si prin trasaturile primelor sale volume, Blaga poate fi considerat, de asemenea, cel mai reprezentativ scriitor expresionist din literatura noastra.

Deosebirile dintre cele doua directii sunt insa numeroase: in timp ce modernismul bordeaza noi modele literare, renuntand adeseori la principiul accesibilitatii, traditionalismul reinvie exemplul unor autori romani, considerati de multi poeti ca punct de plecare (adeseori a fost vazuta asemanarea dintre Ion Pillat si Vasile Alecsandri), ramanand la prezenta unor elemente care par a continua viziunea romantica. Traditionalistii considera ca arta se adreseaza celor multi, asadar trebuie sa respecte principiul accesibilitatii, iar poezia se va incadra in aceleasi vechi tipare pe care le reprezinta prozodia traditionala, in care ritmul, rima, structura strofica permiteau o anumita organizare a materialului poetic.

In timp ce modernistii abordeaza lumea de pe pozitiile intelectualului (exemplu:romanele lui Camil Petrescu, ale Hortensiei Papadat-Bengescu sau ale lui Anton Holban sau poezia lui Ion Barbu), plasand actiunea romanelor in lumea orasului, traditionalistii raman legati de reliefurile familiare zonei rurale, cu permanenta rasfrangere in cadrul larg al unei naturi insufletite. Imagistica bogata, structura elaborata a operelor traditionaliste se opun, de asemenea, principiului autenticitatii absolute, al renuntarii la ingradirile unei constructii arhitectonice, urmarind in schimb doar curgerea gandului, memoria afectiva, asociatiile de tip eseistic intre prezent si trecut, intre eul individual, subiectiv, prezente in romanele moderniste, care devin o meditatie despre destinul uman.

Dincolo de deosebiri, atat scriitorii modernisti, cat si cei traditionalisti pun pe primul plan cel mai important principiu in crearea operei de arta, si anume valoarea, care asaza alaturi de scriitori apartinand ambelor directii, creand acea impresie de efervescenta artistica si diversitate, pe care nu o vom mai regasi decat pe vremea neomodernistilor.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 513
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved