Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Vocale. Semivocale. Consoane. Diftongi. Triftongi. Hiat

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Simbad eschimosul - pe capitle si scene
Umorul si limbajul lui Creanga in “Amintiri din copilarie” si in “Povestea lui Harap-Alb”
Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman studiat (de dupa al doilea razboi mondial)
Romanul Ion De Liviu Rebreanu
BALADA LUI GELU
Prezinta trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata
Analiza literara a romanului Crima si pedeapsa, de Dovstoievski
Demonstratia apartenentei unui text liric studiat la estetica directiei traditionaliste
Tema si viziunea despre lume intr-o comedie: O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale
Calea magului - Deepak Chopra

TERMENI importanti pentru acest document

: poezii cu semivocale : : : :

Vocale. Semivocale. Consoane. Diftongi. Triftongi. Hiat

1.     Vocalele sunt sunetele care se pronunta independent (a, a, a, e, i, i, o, u) si care formeaza o silaba singure (a-er), dar si insotite de una sau mai multe consoane (con-struc-tor), de o semivocala (diftong: oa-ie), de doua semivocale (cre-ioa-ne) sau de combinatia consoana/ consoane + semivocala (mai-ca, leoar-ca); sunetele a, a, a, i sunt, totdeauna, vocale, iar sunetele e, i, o, u sunt vocale sau semivocale, in functie de combinatiile existente in cuvant (e-lev = e vocalic; bea = e semivocalic).

2.     Semivocalele (e, i, o, u) sunt sunetele pronuntate cu jumatate din durata si intensitatea unei vocale; ele nu pot forma singure o silaba, ci numai impreuna cu o vocala (obtinandu-se diftongi sau triftongi: moa- ra, le-oai-ca).

3.     Diftongii sunt grupurile de sunete formate dintr-o semivocala + o vocala ( ascendenti sau crescatori: bia-ta) sau dintr-o vocala + o semivocala (descendenti sau descrescatori: cai-ne), care nu se despart in silabe diferite; pot aparea in acelasi cuvant (dia-vol) sau intre doua cuvinte alaturate, scrise cu cratima si pronuntate legat, mai ales datorita ritmului rapid al vorbirii (de-abia = de-a + bia = 2 silabe, iar e-a este diftong ascendent).

4.     Triftongii sunt grupurile de sunete formate dintr-o vocala + doua semivocale (a-veau, ci-teai, ta-iai), care nu se despart in silabe diferite; pot aparea in acelasi cuvant (le-oai-ca) sau intre doua cuvinte alaturate, scrise cu cratima si pronuntate legat, mai ales datorita ritmului rapid al vorbirii (de-au venit = de-au+ ve-nit = 3 silabe, iar e-au este triftong).

5.     Hiatul este grupul de sunete format din doua vocale alaturate, care se despart in silabe diferite (a-e-ri-an, bac-te-ri-e, al-co-ol, i-de-e, po-et); in pronuntarea si in scrierea neingrijita exista o tendinta de evitare a hiatului prin eliminarea unei vocale (alcol, zologie) sau prin intercalarea unei semivocale (ideie, poiet), ambele procedee fiind gretite; este corect insa procedeul pronuntarii legate, in ritm rapid, a cuvintelor, ceea ce conduce la scrierea cu cratima si la transformarea unei vocale in semivocala (de aceea = de + a-ce-ea, in care e + a sunt vocale, fata de de-aceea = de-a + ce +ea, situatie in care e-a este un diftong, rezultat din transformarea vocalei e in semivocala).

ATENTIE !  Folosirea cratimei (semn de ortografie) in asemenea situatii poate avea mai multe consecinte:

-         pronuntarea legata a doua cuvinte diferite (datorita ritmului rapid al vorbirii: de abia = de-abia);

-         transformarea unei vocale in semivocala (de a venit = de-a venit);

-         eliminarea/ elidarea unei vocale (de ar da = de-ar da = d-ar da);

-         disparitia unei silabe (se aduce = se + a-du-ce = 4 silabe; se-aduce = se-a + du-ce = 3 silabe);

-         in poezie, procedeul este folosit pentru conservarea metricii (pastrarea masurii versului si mentinerea ritmului).

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1764
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved