NOTIUNI DE BAZA Algebra Clasa a VI-a

NOTIUNI DE BAZA

Clasa a VI-a

Algebra

Proportie. Proprietatea fundamentala a proportiei

proportia este o egalitate a doua rapoarte;

- in orice proportieprodusul extremilor este egal cu produsul mezilor;

Aflarea unui termen necunoscut al unei proportii

un extrem = produsul mezilor "supra" celalalt extrem;

un mez = produsul extremilor "supra" celalalt mez;

Proportii derivate

a/b = c/d => d/b = c/a

a/b = c/d => a/c = b/d

a/b = c/d => b/a = d/c

a/b = c/d => af/bf = c/d

a/b = c/d => a:f/b:f = c/d

a/b = c/d => af/b = cf/d

a/b = c/d => a/bf = c/df

a/b = c/d => a/b:f = c/d:f

a/b = c/d => a+b/b = c+d/d

a/b = c/d => a-b/b = c-d/d

a/b = c/d => a/a+b = c/c+d

a/b = c/d => a/b-a = c/d-c

a/b = c/d => a/b = a+c/b+d

a/b = c/d => a/b = a-c/b-d

Procente. Aflarea a p% dintr-un numar

prin notatia p% se intelege p

pentru aflarea a p% dintr-un numar dat se efectueaza p/100 din numarul respectiv adica p/100 inmultit cu numarul dat

Aflarea unui numar cand se cunoaste p% din el

intrucat exista un numar necunoscut il vom nota cu x, obtinand p/100 din x=a, a fiind dat, rezulta x=a:p/100

Aflarea raportului procentual

se numeste raport procentual raportul p/100

pentru a afla cat la suta reprezinta numarul a din numarul b, ne folosim de relatia a = p/100 b sau a/b = p/100 → p = 100 a/b

Probabilitati

se numeste probabilitatea realizarii unui eveniment (rezultatul unei experiente) raportul dintre numarul cazurilor favorabile realizarii evenimentului si numarul cazurilor posibile ale experientei

probabilitatea unui eveniment se noteaza cu P(A)

P(A) = numarul cazurilor favorabile evenimentului A / numarul cazurilor posibile ale experientei

Proportionaliate directa

intre doua multimi finite de numere se stabileste o proportionalitate directa daca se poate forma un sir de rapoarte egale, diferite de 0, astfel incat numaratorii rapoartelor sa fie elementele primei multimi si numitorii rapoartelor sa fie elementele celeilalte multimi

intre si se stabileste o proportinalitate directa daca x/a = y/b = z/c

Proportionalitate inversa

intre doua    multimi finite de numere se stabileste o proportionalitate inversa, daca se poate forma un sir de rapoarte egale, diferite de 0, astfel incat multimea primilor factori ai produselor sa fie una din multimi, iar multimea celorlalti factori sa fie cealalta multime

intre si se stbileste o proportionalitate inversa daca:    x a = y b = z c   

Regula de trei simpla

fiind date doua multimi intre care este stabilita o proportionalitate directa sau inversa, procedeul de aflare a unuia din elemente se numeste regula de trei simpla

Adunarea si scaderea numerelor intregi. Desfacerea parantezelor

la adunarea numerelor intregi apar trei cazuri:

ambele numere sunt intregi pozitive (deci naturale)→ suma este suma numerelor naturale a si b

ambele numere sunt intregi negative → suma este -(|a|+|b|)

un numar este intreg negativ si celalalt intreg pozitiv → suma este 0 daca: |a|=|b|. Daca |a|≠|b| efectuam operatie de scadere intre modulul mai mare si modulul mai mic, iar la rezultat se scrie semnul numarului care era modulul mai mare

se defineste opusul numarului a ca fiind -a si opusul numarului - a ca fiind a

la scaderea a doua numere intrgi se efectueaza operatie de adunare intre primul numar si opusul celui de al doilea

daca in fata unei paranteze este semnul atunci se suprima paranteza si semnul si se scrie expresia din paranteza neschimbata

daca in fata unei paranteze este semnul "-" atunci se suprima paranteza si semnul si se scrie expresia din paranteza schimband semnele

Divizorii unui numar intreg

un numar intreg a este divzibil cu un numar intreg b≠0, daca exista un numar intreg c astfel incat a=b c

notatie: a : b (a se divide cu b) si b|a (b divide a)

Geometrie

Dreapta

un punct    A apartine dreptei a, adica A є a daca punctul A se afla pe dreapta A

doua puncte determina o singura dreapta

se numesc puncte coliniare trei sau mai multe puncte care se afla pe o dreapta

se numesc drepte concurente doua sau mai multe drepte care au un punct comun

Semidrepte si segmente

se numeste semidreapta o portiune dintr-o dreapta marginita intr-oparte si prelungita la nesfarsit in cealalta parte

marginea se numeste originea semidreptei si se noteaza:[OA semidreapta inchisa, adica O є [OA, O originea semidreptei, A un punct oarecare de pe semidreapta si (OA semidreapta deschisa, adica O (OA

(OA si (OB se numesc semidrepte opuse daca A, O, B sunt puncte coliniare in aceasta ordine

se numeste segment de dreapta o portiune dintr-o dreapta, marginita an ambele parti. Deci un segment are doua capete

segmentul (AA)= este segmentul nul

[AA]

Lungimea unui segment. Operatii cu segmente

numim distanta dintre doua puncte A si B, lungimea segmentului AB

se numesc segmente congruente doua segmente care au aceeasi lungime

se numeste mijlocul unui segment AB, punctul M є AB, care imparte segmentul in doua segmente congruente (AM)≡(MB)

mijlocul unui segment este intotdeauna unic

Unghiul

se numeste unghi figura geometrica formata din doua semidrepte care au aceeasi origine

cele doua semidrepte se numesc laturi si originea comuna este varful unghiului

a masura un unghi inseamna a masura "deschiderea" dintre semidreptele care formeaza unghiul

unitatea de masura este gradul cu submultiplii : minutul, secunda 1^o=60' si 1

unghiul nul este format din doua semidrepte identice, el are masura de 0 ^o

ungiul alungit este unghiul format de doua semidrepte opuse, el are masura de 180 ^o

se numesc unghiuri congruente ungiurile care au aceeasi masura

se numesc unghiuri adiacente doua unghiuri care au o latura comuna, varful comun si celelalte laturi de o parte si de alta a laturii comune

se numesc unghiuri complementare doua unghiuri care au suma de 90 ^o

se numesc unghiuri suplementare doua unghiuri care au suma de 180 ^o

Bisectoarea unui unghi. Unghiuri formate in jurul unui punct

se numeste bisectoarea unui unghi semidreapta cu originea in varful unghiului, situata in interiorul unghiului si care formeaza, cu laturile unghiului initial unghiuri congruente

se numeste unghi drept orice unghi congruent cu suplementul sau

se numeste unghi ascutit orice unghi cu masura mai mica de 90 ^o

se numeste unghi obtuz orice unghi cu masura cuprinsa intre 90 ^o si 180 ^o

suma masurilor unghiurilor formate in jurul unui punct este 360 ^o

se numesc unghiuri opuse la varf doa unghiuri cu acelasi varf si laturile unuia in prelungirea laturilor celuilalt

daca doua laturi sunt opuse la varf atunci ele sunt congruente

Cazurile de congruenta a triunghiurilor

se distig trei cazuri de congruenta :

cazul L.U.L: - doua triunghiuri oarecare care au doua laturi si unghiul cuprins intre ele respectiv congruente, sunt congruente

cazul U.L.U: doua triunghiuri oarecare care au cate o latura si unghiurile alaturate ei respectiv congruente, sunt congruente

cazul L.L.L: doua triunghiuri oarecare care au laturile respectiv congruente, sunt congruente

pentru a dovedica doua segmente (doua unghiuri) sunt congruente, cautam sa incadram segmentele (unghiurile) respective in doua triunghiuri a caror congruenta poate fi demonstrata

Perpendicularitate in plan. Drepte perpendiculare

se numesc drepte perpendiculare doua drepte concurnte care formeaza un unghi drept → se formeaza patru unghiuri drepte

notatie : d₁ ┴ d₂

prin distanta de la un punct la o dreapta se intelege lungimea perpendicularei din punct pe dreapta

se numeste mediatoarea unui segment dreapta perpendiculara pe segment in mijlocul segmentului

doua triunghiuri dreptunghice care au catetele respectiv congruente, sunt congruente

doua triunghiuri dreptunghice care au cite o cateta si un unghi ascutit alaturat acesteia respectiv congruente, sunt congruente

doua triunghiuri dreptunghice ce au ipotenuzele si cate o cateta respectiv congruente, sunt congruente

Paralelism. Drepte paralele

doua drepte distincte a si b, continute in acelasi plan care nu au nici un punct comun se numesc drepte paralele

daca doua drepte formeaza cu o secanta o pereche de unghiur alterne interne congruente, atunci dreptele sunt paralele si reciproc

notatie : a║b

Proprietatile triunghiului.

suma masurilor unghiurilor unui triunghi este egala cu 180 ^o

intr-un triunghi echilateral, masura unui unghi este 60 ^o

intr-un triunghi dreptunghic, unghiurile ascutite sunt complementare

un triunghi isoscel in care masura unuia dintre unghiuri este 60 ^o este echilateral

se numeste unghi exterior al unui triunghi, un unghi care este adiacent si suplementar cu un unghi al triunghiului

masura unui unghi exterior al unui triunghi este egala cu suma masurilor celor doua unghiuri ale triunghiului neadiacente cu el

bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numeste bisectoare exterioara a triunghiului corespunzatoare unghiului respectiv

bisectoare exterioara si interioara a aceluiasi unghi sunt perpendiculare

Triunghiul isoscel

se numeste triunghi isoscel triunghiul care are doua laturi congruente

proprietatile triunghiului isoscel :

daca un triunghi este isoscel, atunci unghiurile opuse laturilor congruente, sunt congruente si reciproc

in orice triunghi isoscel, bisectoarea unghiului din varf, mediana corespunzatoare bazei, inaltimea corespunzatoare bazei si mediatoarea bazei coincid

Triunghiul echilateral

se numeste triunghi echilateral triunghiul care are toate laturile congruente

proprietatile triunghiului echilateral :

unghiurile unui triunghi echilateral sunt congruente

triunghiul cu toate unghiurile congruente este echilateral

in orice triunghi echilateral bisctoarele unghiurilor coincid cu medianele, mediatoarele si inaltimile triunghului

Triunghiul dreptunghic

se numeste triunghi dreptunghic triunghiul care are un unghi drept

intr-un triunghi dreptunghic cateta care se opune unui unghi cu masura de 30 ^o are lungimea egala cu jumatate din lungimea ipotenuzei

in orice triunghi dreptunghic lungimea medianei corespunzatoare ipotenuzei este egala cu jumatate din lungimea ipotenuzei

Relatiile intre laturile si unghiurile unui triunghi

intr-un triunghi, unui unghi mai mare i se opune o latura mai mare si reciproc

dintre doua oblice duse dintr-un punct pe aceeasi dreapta, cea "mai departata" de piciorul perpendicularei este "cea mai lunga

intr-un triunghi, lungimea oricarei laturi este mai mica decat suma lungimilor celorlalte doua laturi si mare decat valoarea absoluta a diferentei lor

Patrulatere. Suma unghiurilor unui patrulater

pentru a defini un patrulater sunt necesare patru puncte distincte A, B, C, D astfel incat:

oricare trei puncte sunt necoliniare

oricare doua dintre segmente [AB] si [CD] sau [BC] si [DA] n-au nici un punct interior comun

figura formata din reuniunea [AB] cu [BC] cu [CD] cu [DA] si care indeplineste conditiile 1. si 2. de mai sus, este patrulater

un patrulater se numeste patrulater convex daca, oricare ar fi o latura a sa, cele doua varfuri, nesituate pe latura considerata, se afla pe aceeasi parte a dreptei in care este inclusa latura respectiva

patrulaterul care nu este convex se numeste concav

suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex este de 360 ^o

Paralelogramul

se numeste paralelogram, patrulaterul convex care are laturile opuse paralele doua cate doua

proprietatile paralelogramului:

laturile opuse sunt congruente doua cate doua

unghiurile opuse sunt congruente doua cate doua

unghiurile consecutive sunt suplementare

diagonalele se intersecteaza in parti congruente

un patrulater convex este paralelogram daca:

laturile opuse sunt congruente doua cate doua

unghiurile opuse sunt congruente doua cate doua

diagonalele se intersecteaza in parti congruente

doua laturi opuse sunt paralele si congruente

Dreptunghiul

se numeste dreptunghi un paralelogram care are un unghi drept

proprietati caracteristice:

are toate unghiurile congruente, deci drepte

are diagonalele congruente

un patrulater convex este dreptunghi daca are toate unghiurile congruente

paralelogramul care are diagonalele congruente este dreptunghi

Rombul

se numeste romb un paralelogram care are doua laturi consecutive congruente

proprietati caracteristice:

toate laturile rombului sunt congruente

diagonalele rombului sunt perpendiculare intre ele

diagonalele rombului sunt bisectoare pentru unghiurile rombului

patrulaterul convex cu toate laturile congruente

paralelogramul cu diagonalele perpendiculare este romb

paralelogramul in care o diagonala este bisectoarea unui unghi este romb

Patratul

se numeste patrat un dreptunghi care are doua laturi consecutive congruente

patratul are toate proprietatile dreptunghiului si rombului

intr-un triunghi dreptunghic mediana corespunzatoare ipotenuzei are lungimea egala cu jumatate din lungimea ipotenuzei

daca intr-un triunghi o mediana are lungimea cat jumatatea lungimii laturii care ii corespunde, atunci triunghiul este dreptunghic