AGRESIVITATEA

CE ESTE AGRESIVITATEA?

Datorita proliferarii formelor de manifestare agresiva, studiile asupra agresivitatii iau tot mai mare amploare.

Agresivitatea reprezinta o caracteristica a unor forme de comportament orientate in sens distructiv, in vederea producerii unor daune materiale, moral - psihologice sau mixte, indreptate asupra obiectului sau asupra fiintei umane.

Opusul agresivitatii: comportamentul social, care presupune cooperare, toleranta, echilibru.

Formele de varf ale manifestarii agresivitatii:

delicventa

infractionalitatea

Kimble 1990: 'agresivitatea este orice act facut cu intentia de a rani o alta persoana, fie in sens fizic, fie in sens psihologic'

Elementul central: intentia de a face rau

nu exista un consens general, datorita complexitatii acestei realitati

cel mai important factor in definirea agresivitatii: intentia

Unii autori considera ca putem diferentia agresivitatea in functie de orientare (in directia producerii unui rau sau in directia demonstrarii puterii), in timp de altii sustin ca aceste scopuri nu sunt relevante.

Este necesar sa facem delimitari conceptuale, pentru ca nu intotdeauna agresivitatea este acelasi lucru cu un comportament antisocial (ex. un boxer care, desi este agresiv, nu are un comportament antisocial); de asemenea, exista comportamente antisociale (chiar infractionale) care sunt non-violente (ex. otravirea lenta).

Comportamentul agresiv cu rasunet antisocial poate fi (Dragomirescu 1990):

agresivitatea ocazionala, nediferentiata, fara rasunet social obligatoriu

comportamentul agresiv propriu-zis, polimorf si cronic (include criminalitatea)

comportamentul agresiv ca expresie a unei stari patologice

Comportamentul agresiv poate fi orientat in afara subiectului sau asupra subiectului.

Agresivitatea: orice forma de conduita orientata cu intentie catre obiecte, persoane sau catre sine, in vederea producerii unor prejudicii, a unor raniri, distrugeri sau daune

Forme de agresivitate

Exista patru criterii de clasificare:

a)      in functie de agresor:

agresivitatea tanarului / agresivitatea adultului

agresivitatea masculina / agresivitatea feminina

agresivitatea individuala / agresivitatea colectiva

agresivitatea spontana / premeditata

b)      in functie de mijloace

agresivitatea fizica / agresivitatea verbala

agresivitatea directa / agresivitatea indirect

c)      in functie de obiectivele urmarite

agresivitatea care urmareste beneficiul, castigul material

agresivitatea care urmareste ranirea, distrugerea

T       agresivitatea datorita supararii, maniei

T       agresivitatea instrumentala - actul agresiv - mijloc de obtinere a ceva

O forma particulara - conflictul realistic de grup - Levinbe si Campbell

T anumite grupuri diferite ca dimensiuni intra in raporturi competitive pentru o resursa de existenta limitata

d)      in functie de forma de manifestare:

agresivitatea violenta / agresivitatea non-violenta

agresivitatea latenta / agresivitatea manifestata

Agresivitatea:

ridica problema coparticiparii

nu intotdeauna rol-status-urile celor doi: victima - agresor sunt aceleasi si exclusive

Exemplu: cuplul penologic infractor - victima: in multe cazuri, 'vina' se imparte intre cei doi (uneori, anterior actului de agresiune, rolurile au fost inversate

Tclasificare a victimelor (Stephan Shaffer - 1977) in:

victime provocatoare care, anterior victimizarii, au comis ceva fata de infractor - constient sau inconstient

victime care precipita declansarea actiunii raufacatorilor

Tde multe ori, comportamentul agresiv este stimulat, provocat, declansat, intretinut de conduita partenerului relatiei interpersonale ce suporta consecintele agresiunii

Cauzele agresivitatii

La intrebarea daca agresivitatea este ereditara, s-a raspuns in moduri diferite:

Agresivitatea este innascuta - S. Freud, Konrad Lorenz

Freud - agrersivitatea este un instinct; cu instinctul de a agresa te nasti - acest instinct nu poate fi inlaturat, deci este necesar sa fie canalizat in alta directie (agresivitatea apare predominant distructiva)

Lorenz - agresivitatea interspecii:

valoarea adaptativa

esentiala pentru supravietuire

Tselectie naturala a celor cu bun material genetic

Sursa agresivitatii:

dorinta de moarte (thanatos) - Freud

instinctul de lupta - Lorenz

teoria instinctuala a agresivitati: agresivitatea este dublata de instinctul ce inhiba distrugerea totala a adversarului

Exista aspecte ce resping natura instinctuala a agresivitatii: exista comunitati care aproape nu cunosc agresivitatea

Nu putem insa nega anumite influente biologice asupra ei:

influente neuronale: zone ale cortexului care fiind stimulate conduc la cresterea agresivitatii

influente hormonale: masculii sunt mai agresivi decat femelele

influente biochimice

T agresivitatea este partial innascuta
- sociobiologia sustine aceasta teoria: principiile selectiei favorizeaza agresivitatea

Agresivitatea este un raspuns la frustrare

T agresivitatea este determinata de conditiile externe

teoria stimularii (provocarii) agresivitatii - Berkowitz 1989, Fesbach 1984

ipoteza    frustratie - agresivitate - John Dollard 1930

'frustrarea conduce intotdeauna catre o anumita forma de agresivitate'

'agresivitatea este intotdeauna o consecinta a frustrarii'

Blocarea caii de atingere a unui scop frustrari sursa de manifestare a agresivitatii agresivitate reorientata catre o tinta mai sigura

Leonard Berkowitz revizuieste teoria lui Dollard: frustrarea poate provoca o stare de pregatire emotionala care + stimuli asociati, conduce la agresivitate

Agresivitatea este o reactie la evenimente aversive

punctul de vedere cognitiv neasociationist - Berkowitz 1984

expunerea la evenimente aversive (pe care preferam sa le evitam) afecte negative (sentimente neplacute( tendinte agresive

Agresivitatea este un comportament social invatat

teoria invatarii sociale a agresivitatii - A. Bandura 1986

Agresivitatea se poate invata prin:

invatare directa (recompensa sau pedeapsa)

observare si imitare modele de conduita

Modelele de conduita se intalnesc in familie, mediul social, mass-media.

Factori ce influenteaza agresivitatea

Exista trei categorii de surse:

surse ce tin de individ

surse ce provin din familie

surse ce provin din mijloace de informare a maselor

a)    In prima categorie includem:

tipul de personalitate: tipul A (tinde sa fie mult mai agresiv decat tipul opus B) - caracterizat prin:

extrem de competitiv

tot timpul grabit

in special iritabil si agresiv

tendintele atributionale ostile - sunt corelate pozitiv cu agresivitatea reactiva (ca raspuns la provocari anterioare), in mai mare masura cu agresivitatea suprareactiva (relatii puternic conflictuale ca raspuns la o provocare usoara) si in mai mica masura cu reactivitatea proactiva (agresivitate fara provocare) sau cu non-agresivitatea

diferentele de sex: barbatii sunt mai agresivi decat femeile (atat in agresivitatea deschisa, cat si in cea verbala, clasare negativa dupa indicatori etc.

Baron si Bryne 1999: diferentele dintre sexe depind de:

valori sociale

practici de socializate

T daca stereotipurile privind masculinitatea si feminitatea descresc
descresc diferentele intre sexe privind agresivitatea

T daca stereotipurile se intaresc in privinta diferentele dintre sexe
se vor accelera ca surse ale agresivitatii

frustrarea

atacul (provocarea directa, fizica sau verbala) raspuns agresiv

durerea fizica si morala constituie o stimulare aversiva determinand agresivitate ostila

caldura

aglomeratia

alcoolul si drogurile (alcoolul reduce luciditatea si realismul perceptiv)

materialele sexy si pornigrafice

Dolf, Zillmann - teoria transferului excitatiei: nu este importanta sursa reala a provocarii, ci perceptiile pe care le are individul referitor la acea provocare

modelul excitatie - valenta:

filmele erotice placute reducerea comportamentului agresiv

filmele erotice neplacute cresterea agresivitatii

b)   In a doua categorie intra:

bataia - are o dubla valoare, in viziunea 'specialistilor'

T       retroactiva: durere fizica si morala pentru o conduita gresita

T       proactiva: inhibarea pe viitor a unor asemenea comportamente

Trasaturi particulare ale parintilor care folosesc bataia: Gelles 1973

caracteristici demografice: parinti cu mariaj instabil

'istoria' propriei vieti a parintilor - au fost si ei maltratati

atitudini parentale in raport cu cresterea copiilor - folosesc copilul pentru satisfacerea propriilor nevoi

tulburari psihologice si psihiatrice

O alta tipologizare: E. Merill 1962 - 4 tipuri de asemenea parinti:

tipul I:    parinti cu inalt grad de agresivitate manifestata continuu, uneori focalizata,
alteori nu

tipul II.    parinti rigizi, compulsivi, reci, preocupati doar de propria lor placere

tipul III:    persoane pasive, dependente, aparent neagresive, dar imaturi si capriciosi

tipul IV:    persoane frustrate, al caror grad de frustrare conduce la pedepsire severa

c)    In cea de-a treia categorie intra:

violenta expusa prin intermediul televiziunii si presei si care conduce la:

T       slabirea inhibitiilor privind aceste comportamente

T       invatarea de noi tehnici de atac si vatamare

T       activarea gandurilor si imaginilor agresive sau a scenariilor referitoare la agresivitate

T       reducerea sensibilitatii emotionale la violenta desensibilizare fata de violenta, ceea ce conduce la reactii emotionale diminuate

vizionare scene si imagini cu violenta - asociata cu comportament agresiv

Modalitati de prevenire si reducere a agresivitatii

Agresivitatea nu este un raspuns automat, programat ci rezultatul unor influente multiple:

evenimente externe: provocare, frustrare

diferente individuale: structurare de tip A

cognitii: atribuiri, amintiri, scenarii

Ea poate fi prevenita sau redusa

Modalitati:

modelul hidraulic: energia acumulata trebuie descarcata prin: vizionare de materiale violente, consumarea la nivelul imaginarului, practicare sporturi (comportamente agresive fara a fi antisociale)

pedeapsa: trebuie sa fie: prompta, intensa, probabila

reducerea efectelor invatarii sociale prin:

T       evitare modele de conduita agresiva

T       frane agresivo - inhibitive - fereste subiectul de angajare in confruntari de natura agresiva - conduita amanata

In corelatie cu:

expunere la modele non-agresive

formare deprinderi sociale

raspunsuri incompatibile: starea afectiva pozitiva ca mijloc de reducere a supararii

SECTIUNEA III - RELATII SI PROCESE INTERPERSONALE
RELATII INTIME

Datorita faptului ca majoritatea oamenilor au trait, traiesc sau vor trai sublimul sentiment de dragoste, psihologia sociala este interesata de acest subiect, incercand sa ofere raspunsuri pertinente la nenumaratele intrebari legate de iubire.

Psihologia sociala:

depaseste consideratiile bunului simt

de rigoare stiintifica: observatiilor si analizelor filosofico-literare

se raporteaza la abordarea reflexiv fenomenologica

inglobeaza date din biologie, sociologie (statistice), sociobiologie (abordarea bioevolutiva de reproducere) si psihoneuroendocrinologie (dragostea este chimie).

Prietenia si dragostea:

sunt relatii interumane care au ca specific libera alegere, afectivitatea si pretuirea reciproca, fara constrangeri directe de ordin social

PRIETENIA sI SINGURaTATEA

Prietenia: relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane, bazata pe afectiune, incredere si pretuire reciproca.

Caracteristici:

afectivitatea si pretuirea reciproca - nu conteaza cine esti ci ce esti

relatie de durata (relatiile pasagere, chiar intense, nu intra in aceasta categorie)

incredere reciproca - in prietenie nu se admite lipsa de fidelitate, disimularea, inselarea

acordare de sprijin material si sufletesc reciproc - calculul rece de tipul 'cat am dat eu si cat a dat el' nu isi are locul dar, fara echitate in schimbul de bunuri simbolico - afective si materiale, pe termen lung, prieteniile nu rezista

respectul reciproc pentru interese, gusturi, optiuni si opinii personale, faptul ca prietenii sunt dispusi sa-si ierte greselile, ii ajuta sa depaseasca tensiunile si conflictele

forma si continutul prieteniei se modifica odata cu varsta, de la copilarie la maturitate, crescand gradul de intimitate si stabilitate

o tema mult discutata: prietenia intersexe - de multe ori, prieteniile de acest gen se transforma intr-o relatie de dragoste si sex

Singuratatea:

negativul (nu chiar perfect) al prieteniei

stare psihosociala determinata de lipsa relatiilor interpersonale reale in raport cu cele dorite (sentimentul de insingurare, nu separarea spatiala)

este asociata cu afecte negative: depresia, anxietatea, insatisfactia, nefericirea, timiditate, grava suferinta fizica

Exista doua feluri de singuratate:

singuratatea temporara, pasagera, circumstantiala, cauzata de imprejurari specifice

singuratatea cronica, structurala

Singuratatea cronica rezulta din inabilitatea de interactiune si comunicare sociala (ca trasatura de personalitate)

Cauze:

deficite de afectivitate si de stil de atasament din copilarie (circularitate cauzala negativa - un comportament excesiv de retras sau agresiv duce la o reactie de respingere a celorlalti care, la randul ei, accentueaza retinerea si neincrederea in persoanele intalnite)

componenta genetica

abilitatile de interactiune sociala:

sunt critice pentru patttern-ul relatiilor interumane

sunt insotite de cognitii sociale, diferite

Experiment:

studentii mai putin abili social in a dezvolta relatiile, percep contextele si obligatiile ca negative si raspund in termeni de anxietate sociala

T strategii limitate, conservatoare, incercand sa evite riscul de a fi respinsi

studentii cu capacitati de interactiune au vazut in situatiile date provocari interesante

T strategii comportamentale bazate pe deschidere si transparenta

Singuratatea este legata de varsta:

este prezenta mai mult in randul tinerilor (ancheta extinsa in SUA)

factori explicativi: ruptura dintre generatii, mutatii psihosociale in tinerete, labilitate in prietenii si iubiri; odata cu inaintarea in varsta, creste stabilitatea vietii si calitatea relatiilor interpersonale; punct nodal: pensionarea (reducerea oportunitatilor de interactiune sociala intensa)

Dragostea romantica - diferente fata de prietenie si simpatie

Dragostea romantica: iubire adevarata, dezinteresata, bazata pe atasament reciproc si atractie fizica (sexuala)

Dragoste si prietenie:

asemanari:    respect, incredere, pretuire reciproca, altruism, similaritatea axiologica

deosebiri:    plusul semnificativ:

intimitatea fizica (de la strangeri de mana la diverse forme de relatii sexuale)

reactii emotional - fiziologice

T dragostea se manifesta mai dinamic, tumultuos, sinusoidal, pandita de tensiuni si conflicte

Dragostea si simpatia: dimensiuni distincte ale sferei atractivitatii

Exista trei componente ale trairii si manifestarii dragostei:

cognitiv - atitudinala ganduri, credinte, pareri pe care le are indragostitul fata de partener

comportamentala in afara de peroratii, conteaza mult faptele: iubirea are nevoie de semne materiale (tandrete fizica, cadouri, ajutor afectiv) si non-materiale (sfatuire cu ea, interes pentru activitatile persoanei iubite, a-i respecta opiniile)

puternice reactii emotionale (simptome fizice si psihice directe) de la accelerarea batailor inimii si transpiratie pana la nopti nedormite

Dragostea pasionala si alte tipuri de dragoste

Dragoste pasionala: concept apropiat de dragostea romantica, cu accent suplimentar pe latura emotional - sexuala, febrilitatea si chiar contrastul trairilor, atractie, irezistibilitatea catre persoana iubita si, de aici, scaderea considerabila a luciditatii comportamentale

dragostea este oarba, idealizarea celuilalt maxima, defectele sunt convertite in calitati, orice se justifica pentru a fi impreuna

este prezenta teama obsesiva ca nu cumva relatia sa se termine

Totusi, pe ansamblu si extinsa, teoria schimbului social se aplica si in procesul dragostei. Daca declaratiile de iubire nu sunt sustinute si de comportamente afective, mai devreme sau mai tarziu, iubirea se stinge.

Dragostea: un fenomen universal, prezentand unele constante, cum ar fi:

atractivitatea sexuala

grija fata de celalalt

Baron 1998 - teoria biogenetica a reproducerii prin selectie:

cuplurile umane care pe langa sex au practicat si atasament mutual de durata au avut mai mare grija de copii, iar prin aceasta, genele responsabile de asemenea comportamente s-au reprodus in mai mare proportie

Nu trebuie uitat insa si constructul socio-cognitiv al dragostei: cum defineste o anumita cultura continutul culturii si cum il transmite prin socializare membrilor sai.

Hartfield si Walster 1981: oamenii se indragostesc cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:

expunerea la modele despre cum arata dragostea adevarata reprezentari despre cum trebuie sa arate persoana iubita expectante

asteptarea mentala se materializeaza in momentul in care se intalneste persoana pe care o consideri potrivita, revarsand asupra ei reprezentarea formata

procesul emotional, asociat cu manifestari fiziologice si comportamentale

In anumite imprejurari, orice sursa de activare - fizica, frustrare, excitare sexuala etc. indiciu al faptului ca te-ai indragostit

T teoria atribuirii eronate a excitabilitatii, a activarii

in situatia de activare (prezenta excitatie - arousal), tensiune nervoasa, oamenii au tendinta sa interpreteze aceasta stare (de arousal) ca efect al indragostirii, daca au in preajma oameni atractivi

explicatia consta in 'transferul de excitabilitate', termenul de transfer acoperind doua posibile procese:

al transferului in atribuire

transfer mental efectiv (pe baza mecanismului clasic al inductiei nervoase a excitatiei)

(dupa incercari grele, oamenii au tendinta de a se atasa de cel care ii iese in cale)

O forma accentuata a dragostei romantice: iubirea pasionala (una dintre formele in care se consuma relatiile dintre parteneri)

Alte forme:

dragostea companionala: relatie mai pragmatica si rationala, in care partenerul iti este si prieten bun, unde trairile emotionale sunt mai controlate, in centrul ei situandu-se intelegerea, respectul, increderea, grija si sustinerea reciproca (contopire aproape totala a vietilor)

Alte stiluri de iubire:

dragostea posesiva intervine gelozia , preocuparea excesiva, frica obsesiva de a nu pierde
partenerul

dragostea pragmatica bazata pe satisfacerea reciproca a nevoilor bazale

dragostea altruista a oferi, a intelege si a ierta fara a astepta nimic in schimb - grija si
daruire neconditionata

jocul de-a dragostea placerea de a juca jocul dragostei si a invinge (nu rezista in timp)i

Uneori, iubirea poate fi:

nedeclarata: nici verbal, nici alte semnale clare

unilaterala, neimpartasita reciproc - situatie de nedorit pentru amandoi

compasionala - placere de a te comporta paternal cu partenerul si de a-l vedea pe acesta dependent de tine

Sternberg 1998: Modelul triunghiular al dragostei:

intimitatea sudura sufleteasca, preocuparea fata de bunastarea si fericirea partenerului,
intelegere, respect, valorizare reciproca

pasiunea atractie fizica si intimitatea sexuala (aspecte romantate)

dimensiunea decizional - implicationala:    centrata pe cognitiv, pe felul in care reprezinta relatia, cat de mult te consideri implicat in ea, decizia si hotararea de a o mentine

T stabilitatea unui cuplu este data de echilibrul dintre cele trei dimensiuni

Sexualitatea premaritala

in trecut, in societatile traditionale, sexualitatea era, de regula, incurajata doar in cadrul relatiei conjugale

incepand cu anii '60, sexualitatea premaritala a devenit un fenomen de masa (mai ales in cultura euro-americana), iar atitudinea marelui public este mult mai permisiva fata de ea; asadar, s-a produs o masificare a unor habitudini care inainte erau apanajul unor anumite categorii sociale

Exista diferente barbat - femeie referitor la sexualitatea premaritala, date mai ales de o anumita aderare la o imagine stereotipizata:

fete: mai cuminti, mai serioase, mai selective

baieti: mai masculi, mai indrazneti

Tdisparitatea femei - barbati se micsoreaza continuu si in acest domeniu

Sociosexualitate

dimensiune de personalitate comuna femei - barbat

orientarea indivizilor in legatura cu natura relatiilor sexuale: la un pol, indivizi cu comportament nerestrictiv (sex fara implicare emotionala si sentimentala), la celalalt pol: comportament restrictiv - relatie sexuala bazata pe apropiere si sentimente pozitive reciproce

este puternic marcata de spatiul socio-cultural si de atitudinea publicului larg