Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CHESTIONARUL PENTRU ADOLESCENTI H.S.P.Q. CHESTIONARUL DE ANXIETATE

Psihologie psihiatrie



+ Font mai mare | - Font mai mic



CHESTIONARUL PENTRU ADOLESCENTI H.S.P.Q. CHESTIONARUL DE ANXIETATE

1. Chestionarul de personalitate pentru adolescenti (perioada liceului)



1.1.  Aspecte teoretice.

Pentru Cattell si Sealy, 1966, aspectele majore ale personalitatii se schimba de-a lungul adolescentei, iar aceste schimbari prezinta un important specific in functie de sexul subiectului. Cu cat avanseaza in adolescenta de-a lungul perioadei intre 11 si 18 ani, modelele culturale si expectatiile legate de rol sunt responsabile de multe dintre diferentele intersexuale determinate, in masura in care, de exemplu, rolul feminin devine tot mai accentuat odata cu varstele mai mari. Autorii considera, de exemplu, ca tendinta de dominare in crestere la sexul feminin 'poate fi legata de trairea cresterii dezirabilitatii sociale si sexuale de-a lungul acestei perioade'. Adolescenta apare in general, pentru ambele sexe, ca o perioada de crestere a sociabilitatii, identitatii si suficientei personale, dominantei, adaptarii la social. Baietii devin mai hotarati, are loc la ambele sexe o dezvoltare a constientizarii cerintelor realului si o treptata descrestere a nelinistii si anxietatii.

Realizand o sinteza a datelor privind evolutia factorilor personalitatii de-a lungul perioadei intre 11 si 18 ani, in functie de criteriile varsta si sex, Sealy si Cattell subliniaza posibilitatea unor date suplimentare prin considerarea altor criterii precum statusul socio-economic, tipul comunitatii de rezidenta, rasa. Vom prezenta in tabelul 4 principalele aspecte surprinse, in masura in care acestea sunt importante in interpretarea diferentiala a datelor chestionarelor HSPQ si 16 PFQ.

Schaie, 1966, cerceteaza dezvoltarea de-a lungul perioadei 6 - 18 ani, cu loturi dihotomizate in functie de sex pentru fiecare an de varsta. Toti factorii primari, cu exceptia M (autia) au prezentat diferente in functie de varsta si sex; liniile de tendinte pentru aceste varste sunt non-monotone, osciland de-a lungul perioadelor de varsta, cresterea sau descresterea nu se realizeaza gradat; gradientii de maturizare coincid ca forma, dar difera ca nivel.

Ca aspecte mai specifice pentru factorul A, linia de tendinta indica existenta unei crize prepubertale la 10 ani pentru ambele sexe; fetele isi revin mai rapid, dar se confrunta cu o noua criza la 14 ani relativ asociata proceselor pubertatii.

Factorul E, dominanta, diferentiaza clar intre sexe: o tendinta de scadere treptata ca rezultat posibil al socializarii si confruntarilor cu realitatea; varful la fete intre 10 - 13 ani, cu specificarea influentei contextului in care este evaluat comportamentul.

Pentru factorul I, dupa 13 ani exista o tendinta in directia caracteristicii de blandete la fete; la baieti, mai putin accentuata spre realism si hotarare; dupa 13 ani, odata cu acceptarea rolului cultural tendinta e mai puternica la baieti.

Acelasi autor, pornind de la descoperirea unor variatii semnificative de la an la an si chiar la nivelul subperioadei de 1 an, conchide: 'Putem trage concluzia ca acest concept de perioada de varsta are o prea mare respiratie. A cita o valoare medie pentru toti cei 5 sau 6 ani ai copilariei mijlocii in legatura cu emotivitatea de exemplu, nu ar fi decat sa maschezi in mod clar cele 2 cicluri de dezvoltare cu zonele scazute la 6, la 10 si la 13 ani'.

Alt cercetator, Bernie, 1968, indica o schimbare treptata intre 14 si 18 ani, care tinde chiar sa urmeze un model ordonat in sensul ca, felul in care subiectul va raspunde la 14 ani are o corelatie substantiala cu modul lui de a raspunde la 15 ani etc.

1.2. Scalele chestionarului HSPQ: denumire si aspecte specifice dezvoltarii personalitatii in adolescenta:

Trasatura sursa

Sealy & Cattell, 1966

A schizotimie / ciclotimie

de la 11 la 17 ani o crestere a sociabilitatii si o reducere a insingurarii; la baietii de peste 18 ani (colegiu) o crestere a obiectivitatii, scepticismului; la fete apare un declin slab spre ciclotimie.

B inteligenta

o crestere stadiala de la 11 la 15 ani

C forta eului

cresterea nu este semnificativa pentru nici unul dintre sexe

D flegmatic/excitabil

de la 11 la 17 ani, la ambele sexe se noteaza cresterea identitatii si suficientei personale, o scadere a excitabilitatii si nesigurantei

E submisiv/dominant

la ambele sexe de-a lungul perioadei creste dominanta dar cu un model diferit: daca la fete are loc mai intai o crestere intre 11 si 17 ani, la baieti continua cresterea tendintei de dominare de la 18 la 23 ani, in timp ce la fete se produce o stagnare, chiar o usoara tendinta la unele fete spre submisivitate; pentru toata perioada de varsta scorurile fetelor sunt mai scazute in general ca ale baietilor

F taciturn/expansiv



expansivitatea creste de la 11 la 17 ani, apoi apare o tendinta spre aplatizare intre 17 si 19, apoi declin

G forta supraeului

nu apare nici o tendinta semnificativa

H parmia/threctia

usor declin al timiditatii de-a lungul varstelor

I premisa/harria

scorurile pentru baieti apar mult mai scazute decat la fete; in adolescenta timpurie, baietii prezinta o crestere clara pe masura ce devin mai realisti, cu incredere in sine, mai hotarati; cresterea la fete este mai semnificativa intre 15 - 18 ani

J coasthenia/zeppia

de la 11 la 17 ani usor declin in coasthenia pe masura ce scade ideosincrasia si creste participarea la grup; declinul la baieti apare mai mic, ei tind sa ramana mai dominati de ideosincrasii

L protension/alexia

pentru fete apare un declin ordonat de-a lungul adolescentei

M autia/praxernia

o tendinta de crestere a scorurilor in perioada

11 - 17 ani relativ mai importanta, cu semnificatia de conventionalism, spirit practic, realism; in perioada urmatoare, la fete apare un declin semnificativ

N naivitate/subtilitate

o tendinta de crestere mai semnificativa de la 15 la 23 ani

O incredere/subtilitate

o tendinta generala de descrestere; la fete tendinta spre culpablizare inregistreaza scoruri mai mari; baietii devin de-a lungul adolescentei in mod semnificativ mai putin nelinistiti

Q1 conservator/radical

fetele sunt mai conservatoare si, fara a prezenta cu adevarat radicalism, exista tendinta de crestere a scorurilor de-a lungul colegiului; baietii la varsta colegiului prezinta o tendinta clara spre cresterea radicalismului; la cei care nu sunt la colegiu se manifesta un declin

Q2 dependenta/independenta

pentru fete, un declin semnificativ de la 11 la 16 ani; dupa 16 ani apare la ambele sexe o crestere semnificativa

Q3 controlat/necontrolat

crestere semnificativa doar la baieti in prima parte a adolescentei

Q4 relaxare/tensiune

in adolescenta timpurie o crestere la ambele sexe; o scadere semnificativa de la tensiunea ergica    18 la 23 ani pentru tinerii de la colegiu, sau pentru baietii care nu sunt la colegiu

Chestionarul 'C' Cattell privind nivelul anxietatii

2.1. Aspecte teoretice privind anxietate ca stare si anxietatea ca trasatura

Parot, in Manualul alfabetic de psihiatrie, sintetizand definirile anxietatii, semnaleaza trei conditii esentiale:

  1. Sentimentul iminentei unui pericol nedeterminat, sentiment de obicei acompaniat de fantasme tragice care pot amplifica totul la proportiile unei reale tragedii;
  2. starea de atentie fata de un pericol, o veritabila alerta psihica care cuprinde subiectul in intregime, ca si cum orice altceva ar inceta si totul converge spre o iminenta catastrofa;
  3. convingerea de neputinta absoluta, insotita de sentimentul de dezorganizare si aneantizare in fata pericolului.

Desigur, dominanta afectiva a anxietatii este insotita de o simptomatologie vegetativa: disfunctii respiratorii si cardiace, dispnee, paloare, relaxarea intregii musculaturi sau contracturi violente ale unor segmente precum fruntea etc. Aceste reactii permit o distinctie intre anxietatea la nivel psihic si angoasa ca termen care introduce preponderent planul somatic.



Anxietate manifesta si anxietate voalata

Chestionarul special dedicat anxietatii cuprinde un numar de 40 de itemi organizati dupa factorii primari componenti si dupa caracterul manifest sau interiorizat al simptomelor respective, astfel incat primii 20 se refera la manifestari indirecte, 'voalate' ale anxietatii, iar ceilalti 20 la expresia directa a starii la nivelul comportamentului. Raportul intre jumatatea A si jumatatea B, calculat separat de nota generala de anxietate, devine un indice pentru gradul de mascare sau de exprimare in comportamentul observabil al anxietatii.

Date privind importanta sexului si varstei subiectului in interpretarea anxietatii

Studiile l-au condus pe Cattell la utilizarea a doua importante corectii a notei generale de anxietate, in functie de sexul subiectului si in functie de varsta. In ceea ce priveste varsta, nota generala scade de o parte si de alta a varstei de 19 - 21 ani. In ceea ce priveste sexul, nivelul de anxietate feminina este in general mai crescut si in crestere mai accentuata la femei. Aceste doua aspecte corelate au condus la aplicarea in mod diferentiat, pe sexe, a unor corectii.

Pentru barbati: intre 17 - 19 ani se scad 2 puncte; intre 20 - 24 se scade 1 punct; intre 25 - 29 nu se scade nimic; intre 30 - 34 se adauga 1 punct; intre 35 si 39, se adauga 2 puncte.

Pentru femei, intre 17 - 19 se scad 4 puncte; intre 20 - 24 se scad 3 puncte; intre 25 - 29 se scad 2 puncte; intre 30 - 34 se scade 1 punct, de la 35 in sus nu se mai opereaza modificari.

2.2. Prezentarea factorului anxietate si a fatetelor abordate de chestionar

Pentru Cattell, factorul anxietate este secundar, reprezentand o particulara combinare a contributiei a 5 factori primari: constiinta de sine Q3, forta eului C, propensiunea paranoida L, propensiunea spre culpabilitate O si tensiunea ergica Q4.

Pentru personologul american, anxietatea se refera la caracteristici precum: tensiunea interioara, instabilitatea, lipsa de incredere in sine, rezerva in asumarea situatiilor de risc, temeri, diferite manifestari psihosomatice amplificate in plan subiectiv. Anxietatea difera de nevrotism prin accentul pus pe incapacitatea de adaptare la situatii noi si rigiditatea comportamentului.

De asemenea, modul de organizare al celor doua jumatati in functie de factorii primari este similar: cate 4 itemi pentru Q3, 3 itemi pentru C, 2 itemi pentru L, 6 itemi pentru O si 5 itemi pentru Q4, in functie de ponderea contributiei fiecaruia.

Daca ar fi sa reluam semnificatia specifica a acestor contributii pentru conditia anxietatii vom accentua pe urmatoarele aspecte specifice:

-       Dezvoltarea constiintei de sine Q3 indica gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine definita constient, clara si in functie de standardele sociale acceptate. In acest sens, Q3 -, respectiv absenta unei astfel de integrari a comportamentului este considerata una din cauzele majore ale dezvoltarii anxietatii. Variatia notei la Q3 poate fi legata si de structurile caracteriale si deprinderile acceptate in plan social;

forta eului, sau capacitatea de a controla si exprima tensiunile intr-o maniera realista si aprobata social, intervine in starea de anxietate prin consecintele incapacitatii unui eu slab, respectiv C - incapabil de autocontrol, care, recurgand la multiple aparari, duce la cresterea tensiunii subiective; o ipoteza suplimentara porneste de la efectul unei tensiuni puternice care poate conduce la regres psihic si impiedica cresterea normala a fortei eului;

-       mai putin clara apare cauza interna a corelarii propensiunii paranoide L+, cu anxietatea, dar se presupune, de exemplu, la acest nivel relativ exterior al explicatiei psihologice, ca situatia sociala dificila indusa de comportamentele dominate de tendinta paranoida are ca efect anxietatea, cu sensul ca nesiguranta sociala paralela apararii paranoide conduce la anxietate;

-       descriptiv, factorul O+ reprezinta culpabilitatea anxioasa depresiva si poate reprezenta o propensiune constitutionala spre anxietate. In formele extreme se include intr-un sindrom care combina depresia, auto-culpabilizarea si anxietatea, sindrom care poate fi intalnit in practica psihiatrica. Caracteristica centrala, descrisa prin testul 'C' este sentimentul lipsei de demnitate personala, anxietatea si depresia impreuna cu propensiunea spre tot felul de sentimente de auto- culpabilizare;

-       componenta importanta a anxietatii, tensiunea ergica, Q4+, prin impulsuri activate sau provocate, prin necesitati nesatisfacute de orice tip, contribuie la starea de neliniste. Astfel, de exemplu, excitarea apetitului sexual, nevoia de consideratie sau teama de o situatie apar ca impulsuri legate de sindromul anxietatii. Nivelul ridicat al tensiunii ergice se reflecta in pulsiunea spre agresivitate, tensiune, iritabilitate, nervozitate.

Cotele ridicate, extreme, incepand de la nota standard 7 indica instalarea anxietatii. Nivelul 10, pentru o scala in 11 clase standardizate, indica necesitatea unei interventii terapeutice.

Nevroza, ca dimensiune distincta de anxietate, conduce la cresterea cotei acesteia. In unele stari nevrotice acute, putem intalni cresteri extreme ale anxietatii; in general, un nevrotic si direct proportional cu stabilizarea nevrozei, poate avea note osciland intre 7 si 8, in termenii notelor standard. De asemenea, nivelul notei standard diferentiaza intre un diagnostic de isterie sau de angoasa (trei sferturi dintre bolnavi au note peste 7) si de normalitate (trei sferturi dintre 'normali' au note sub 7). Datele clinice indica si faptul ca, in general, formele de psihoza antreneaza o ridicare a nivelului de anxietate, nota fiind mai ridicata decat la nevrotici, deci peste 8. Acest tip de interpretari l-am intalnit si pentru scalele MMPI.



Se poate distinge intre anxietate 'normala', cand starea psihica este direct dependenta de o situatie existentiala anxiogena si anxietatea patologica.

Dintre componentele primare ale anxietatii, Q3 si Q4 sunt cel mai direct legate si influentate de mediu, iar C are o importanta contributie ereditara.

De asemenea, factorii O si L sunt cei mai stabili. Situatiile stresante determina o mai puternica presiune a pulsiunilor, Q4+ si tulbura un eu imatur, C-.

O nota standard intre 0 si 1 este semnificativa pentru lipsa de motivatie generala, sau pentru starea de apatie. In acest sens, de exemplu, reusita scolara coreleaza cu anxietatea in zona medie.

Concepte:

trasatura - abilitate, autorul se refera la trasaturi care descriu abilitatea unui persoane si gradul de eficienta cu care este capabila sa lucreze pentru un anume scop (de exemplu, factorul B)

atitudini, Cattell are o viziune mai larga asupra atitudinilor considerand ca ele reprezinta atat interesele (opinii) unui individ cat si emotiile si comportamentul sau fata de o persoana, obiect sau eveniment

eu, sediul si ansamblul motivatiilor si actelor unui individ care conditioneaza adaptarea sa la realitate, ii satisface trebuintele si rezolva conflictele datorate unor dorinte vs. conditii incompatibile.

erg, energie la dispozitia comportamentului, trasaturi sursa constitutionala cu actiune permanenta

ideografic, un sistem sau teorie psihologica orientat spre concret, individual, unic (DP 85)

integrare, in sens larg, procesul de a coordona si unifica elemente separate intr-un intreg. Principiu de organizare ce se aplica la structuri cu elemente ordonate ierarhic, nivelele superioare exercita un control asupra celor inferioare. In psihologie, termenul este aplicat, in sens larg, descriptiv, oricarei conduite ale carei elemente sunt clar subordonate unui scop finalizat, oricarei actiuni intentionate. (DP 85)

nomotetic, un sistem sau teorie psihologica orientata spre abstract, universal sau general(DP 85)

organizarea trasaturilor, un termen care se refera la un set ipotetic de interrelationari intre diferitele trasaturi de personalitate ale unei persoane

profil de personalitate, prezentari generale ale trasaturilor de personalitate si a caracteristicilor prezente la acea persoana, relativ la un set de norme construite fata de o populatia de referinta; in profil datele sunt prezentate in forma grafica (ca in cazul testelor C.P.I sau M.M.P.I.) sau acesta poate avea forma mai generala a unei prezentari a caracteristicilor individului sau a trasaturilor in forma sumara. (DP 85)

prognoza, o predictie privind cursul sau rezultatul unui proces, fie el psihologic, educational, metodologic, etc. (DP 85)

sentiment de sine, conceput de autor ca imagine despre sine care coordoneaza si organizeaza atitudinile si motivatiile subiectului

supraeu, ansamblu de interdictii morale introiectate.

taxonomie, un set de principii sistematice ce permit clasificarea; taxonomia realizata de Cattell doreste se sistematizeze riguros multitudinea de termeni care se refera la personalitate in sens larg si realizeaza un Index Universal, fiecare factor primind un indicativ de cod propriu; de asemenea, unii dintre factorii astfel clasificati au primit si denumiri colationate de autor cu scopul evitarii confuziilor (de exemplu, factorul J, denumit zepia vs. coasthenia).Date mai ample in lucrarea Personality and Motivation. Structure and measurement, World Book, New York, 1957.

trasaturi dinamice, trasaturi care descriu motivele si interesele unei persoane.

trasaturi de suprafata, un grup de comportamente interrelationate a caror aparitie poate fi observata in variate conditii si situatii; in sens specific, o trasatura de personalitate ipotetica care se identifica prin analiza factoriala si se presupune a fi responsabila de aceste comportamente corelate (DP 85)

trasaturi sursa, o trasatura psihologica ipotetica "de profunzime" care in termeni statistici echivaleaza cu factorii primari obtinuti in urma analizarii factoriale a datelor de evaluare a comportamentului; se considera ca aceste trasaturi sursa explica faptul ca multe dintre trasaturile de suprafata prezinta corelatii reciproce relativ mari.

trasaturi de temperament, trasaturi ce descriu stilul general al de comportament al unui individ ca raspuns la mediu





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6973
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved