Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Ce este invatarea?

Psihologie psihiatrie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Ce este invatarea?

Invatarea constituie o suita de actiuni de repetare, exersare sau antrenare prin care individul dobandeste noi comportamente stabile. Cercetarile din ultimele decenii demonstreaza ca invatarea incepe in perioada prenatala si continua pe tot parcursul vietii. Oricat de mult timp ar consuma si oricate avantaje ar oferi in societatea contemporana, invatarea scolara nu poate aparea si nici nu poate avansa fara suportul celorlalte forme.



Psihologia cauta raspunsuri la probleme privind:

limitele invatarii;

rolul exercitiului in invatare;

raportul dintre formele invatarii;

existenta unor mecanisme si legi comune pentru toate formele de invatare;

resursele psihice ale invatarii;

consecintele invatarii asupra psihicului uman;

relatia dintre invatare si factorii de personalitate;

influenta ritmului circadian asupra invatarii.

Finalitatea invatarii este in general, adaptativa. Nu este posibila integrarea sociala fara ca subiectul sa-si insuseasca deprinderi, abilitati, cunostinte, reguli de convietuire, reprezentari, atitudini si valori. El dobandeste astfel, o anumita identitate sociala pe fondul careia isi poate elabora identitatea personala. Masura achizitionarii continuturilor experientei sociale determina nivelul integrarii in spatii socio-culturale diferite, gradul acceptarii intr-o noua comunitate sau intensitatea suferintei identitatii.

Unele achizitii ale invatarii au efecte negative asupra subiectului sau a comunitatii. Astfel, anumite tipuri de cognitii, cum ar fi imaginea disfunctionala negativa asupra propriei persoane, a lumii sau a viitorului, neajutorarea invatata, prejudecatile, tehnicile minciunii, ale furtului sau violentei, consumul de substante - sunt elaborate prin invatare si au efecte nonadaptative.

Invatarea necesita efort, consum de energie fizica si psihica si provoaca inevitabile stari de oboseala.

Invatarea este generata, sustinuta si directionata de motivatie.

Invatarea umana este caracterizata in anumite forme, cum este de exemplu, invatarea scolara de existenta scopului, reprezentand modelul subiectiv, constructia mentala a ceea ce va fi obtinut. Invatarea se deruleaza pe baza unui plan mental in care sunt jalonate etapele si mijloacele realizarii.

Caracterul constient si autoreglarea voluntara apartin asemenea scopului, numai unora dintre formele invatarii. Motivatia, efortul, finalitatea adaptativa, caracterul stabil al schimbarilor sunt insusiri similare prezente in toate formele.

In consecinta, invatarea reprezinta un ansamblu de actiuni ce pot fi structurate intr-o activitate, prin care subiectul achizitioneaza noi continuturi psihice, noi forme de comportament, ca urmare a efortului personal. Invatarea este considerata ca activitate ce determina schimbarea relativ stabila a comportamentului, ca urmare a experientei individului.

Schimbarilor temporare cum ar fi cele generate de oboseala, boala, consum de substante sau schimbarile aparute ca efect al maturizarii biologice nu sunt incluse in termenul de invatare.

Formele invatarii

Cea mai generala grupare a formelor invatarii este obtinuta pe baza criteriului intentionalitatii, rezultand astfel, invatarea spontana si invatarea dirijata. Invatarea spontana in interactiune cu invatarea dirijata caracterizeaza existenta umana, dar se pot intalni si in lumea animala. Invatarea spontana se realizeaza pe fundamentul unor forte motivationale carora le corespund influentele aleatorii ale variabilelor mediului. Invatarea dirijata presupune controlul acestor variabile externe, elaborarea modelului invatarii, controlul procesului, evaluarea rezultatului. Directionarea determinantilor externi este corelata cu factorii cauzali interni, asupra carora se exercita de asemenea, interventii controlate.

In functie de complexitatea continutului achizitionat se diferentiaza urmatoarele forme:



invatarea prin obisnuire sau habituarea;

invatarea prin conditionare de tip pavlovian;

invatarea prin conditionare instrumentala;

invatarea perceptiva;

invatarea senzorio-motorie;

invatarea motorie;

invatarea verbala;

invatarea inteligenta;

invatarea prin rezolvare de probleme.

Dupa cantitatea si importanta achizitiilor comportamentale se disting urmatoarele forme:

invatarea de semnale;

invatarea prin legaturi stimul-raspuns;

invatarea de secvente;

invatarea de asociatii verbale;

invatarea prin discriminare;

invatarea de concepte;

invatarea de reguli;

invatarea de rezolvare de probleme.

s

Intrebari de verificare

1. Cum se explica finalitatea adaptativa a invatarii?

2. Prin ce se caracterizeaza invatarea scolara?





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1449
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved