Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Cum se discuta cu copilul despre DROGURI?

Psihologie psihiatrie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Cum se discuta cu copilul despre DROGURI?

Se recomanda folosirea experientelor zilnice si a problemelor dezbatute la televizor pentru a aduce acest subiect in discutiile cu copiii, explicatiile si recomandarile cuprinse in acest material oferind o orientare in acest sens. Le vom spune tinerilor faptul ca aceste discutii nu au rolul de a-i speria, ci de a-i ajuta sa se fereasca de urmarile consumului de droguri. De mici copiii sunt invatati sa ia decizii corecte singuri si sa nu accepte sa mearga in locuri necunoscute cu persoane necunoscute, indiferent ce le-ar promite, sau sa manance dulciuri de la oricine le ofera (ne amintim cazul recent cu drogurile sub forma ciocolatei de casa, situatie mediatizata la televiziune).



Se recomanda, de asemenea, sa nu consumam decat produse ambalate si sa fim atenti la firma producatoare, data ambalarii, data expirarii, ingredientele pe care le contin, nu doar pentru a ne asigura ca sunt proaspete, ci si pentru a evita sa fim inselati cu produse care ascund in compozitia lor droguri. Aceste situatii pot fi evitate cu atat mai mult cu cat nu cumparam produse decat din magazinele autorizate, in care exista un control periodic. La aceste aspecte trebuie sa fie deosebit de atenti si tinerii care merg in discoteci, baruri sau alte locuri publice in care au ocazia sa consume bauturi racoritoare. Sucurile sau orice alte produse ambalate si desfacute pe loc, in fata consumatorilor, ofera mai multa siguranta pentru sanatatea lor.

O alta sugestie este aceea de a evita sa alegem ca locuri de distractie localurile retrase. Cu cat exista mai multa supraveghere din partea personalului specializat si autorizat, cu atat riscurile sunt mai mici in ceea ce priveste consumul de alcool si droguri, manifestarile violente sau alte infractiuni la care pot fi expusi tinerii.

Parintii le ofera copiilor exemple de comportament care sunt modele de viata pentru ei. De exemplu, medicamentele nu se iau la intamplare, ci numai atunci cand este absoluta nevoie si numai dupa sfatul medicului! Modele de viata pentru copii sunt si situatiile in care parintii lor fumeaza, consuma in mod excesiv alcool sau, mai periculos, droguri, sporind astfel riscul neintelegerilor in familie si al manifestarilor violente, copiii intelegand ca este normal sa se poarte astfel. Pentru a nu le oferi exemple de comportamente de risc care pun in pericol sanatatea, parintii si alte persoane din anturajul copiilor ar putea evita sa fumeze si sa consume alcool, in mod excesiv, in prezenta lor!

Pe masura ce cresc, copiii trebuie incurajati sa discute cu parintii despre orice griji apar in vietile lor, cu atat mai mult despre droguri, despre aparitia problemelor legate de droguri in viata lor sau a colegilor (prietenilor) lor, pentru a nu se simti singuri si descurajati atunci cand intampina greutati si le este greu sa gaseasca solutii pentru problemele cu care se confrunta, stiind ca parintii vor fi mereu alaturi de ei. Putem spune in felul urmator:

"Daca te simti dezamagit sau treci printr-un alt moment greu in viata ta, DROGURILE te vor face sa te simti si mai rau in final. Consumul de tutun, alcool, droguri nu este o solutie pentru rezolvarea problemelor, oricare ar fi ele, ci le agraveaza si creeaza noi probleme! Elevii isi dezvolta gandirea fiind indemnati sa caute argumente si exemple in acest sens, pornind de la experienta lor de viata (sugestie pentru orele de Dirigentie si Consiliere).

Este important sa simta copiii ca parintii au incredere in ei. Astfel isi consolideaza stima de sine si sunt incurajati sa faca alegeri corecte in viata lor, evitand ceea ce le-ar putea dauna. Stima de sine se refera la modul in care ne apreciem pe noi insine, cat de buni ne consideram in raport cu propriile asteptari (cum ne dorim noi sa fim si ce ne dorim sa realizam in viata) si cu ceilalti oameni.

In discutiile cu tinerii pot fi abordate si urmatoarele aspecte:

* Oamenii care consuma alcool sau alte droguri si care cred ca pot sa renunte oricand se insala. Acest proces este dificil si necesita ajutorul specialistilor (medici, psihologi). Se recomanda reamintirea efectelor si riscurilor consumului de droguri enumerate anterior.

* Consumul de droguri ii expune pe indivizi la riscul de a se afla in situatii ridicole datorita efectelor care se concretizeaza in manifestari nedorite (exemplificari anterioare pentru fiecare drog in parte).

* Nu numai oamenii slabi, care nu au o personalitate puternica, ajung dependenti de droguri, oricare om poate deveni dependent, indiferent de rasa, varsta, profesie, pozitie sociala, daca nu este constient de efectele si riscurile consumului de droguri.

* In cadrul efectelor grave ale consumului de droguri se inscriu si urmatoarele:

  • ACCIDENTE DE MASINA - consumul de droguri este una din cauzele principale ale accidentelor de masina in care sunt implicati tinerii! Alcoolul este considerat un drog puternic!
  • COMPORTAMENTE    SEXUALE DE RISC - responsabilitatea individului este afectata sub influenta drogurilor, astfel ca riscul pentru sarcinile nedorite sau bolile cu transmitere sexuala este foarte mare!

* Se recomanda parintilor sa-si faca timp pentru copiii dumnealor, sa vorbeasca cu ei, sa-i asculte cu rabdare si sa pastreze legatura cu prietenii acestora care le ofera modele de comportament. Copiii si adolescentii sunt invatati sa ia decizii corecte, alegand doar exemplele bune oferite de prietenii lor. Copiii sunt indemnati sa vorbeasca despre prietenii lor, ce le place si ce nu le place la ei, prin ce se aseamana cu acestia, obiceiurile si preocuparile lor, locurile pe care le frecventeaza impreuna. Nu se recomanda despartirea brutala, decat in situatii limita, cu real pericol, dar tinerii sunt ajutati sa inteleaga posibilele urmari ale influentelor negative din partea unor prieteni nepotriviti: sa fie victimele unor acte de violenta, sa fie anchetati de catre Politie fiind descoperiti in compania unor persoane care consuma sau comercializeaza ilicit droguri! etc.

In discutiile cu copiii, parintii vor evita urmatoarele formulari:

- "Nu pot vorbi cu tine acum. Vino mai tarziu!"

- "Esti destul de mare ca sa-ti rezolvi singur problemele!"

- "Am prea multa treaba la serviciu ca sa-mi mai fac griji si cu tine acum!"

- "Pleaca de aici si lasa-ma in pace!"

- "Nu-mi pasa cu cine esti, doar sa ai grija sa nu intri in vreo belea (necaz)!"

- "Uite niste bani, du-te si distreaza-te!"

Atentionare! Comportamentele indirecte ale copiilor si adolescentilor nu inseamna in mod obligatoriu consum de droguri, dar pot fi, in unele cazuri, semnale de alarma care pot sa fie recunoscute de catre persoanele din anturajul lor (parintii, fratii, colegii si prietenii, profesorii etc.)

POSIBILE SEMNALE DE AVERTIZARE

  • Copilul sau adolescentul si-a schimbat brusc comportamentul: este mai agresiv, fara motiv, sau mai ostil (se impotriveste, nu este de acord cu ceva sau cineva ori a devenit dusmanos), este izolat, retras sau deprimat un timp indelungat. Ne ingrijoreaza izolarea excesiva, renuntarea si evitarea participarii la activitatile sociale cu prietenii si familia, dificultatile de a parasi casa.

Sunt si momente in care tinerii se izoleaza, se retrag in sine si doresc sa fie singuri in mod firesc, pentru a se descoperi pe ei insisi: "Cine sunt? Ce vreau sa devin?" Acestea sunt manifestari normale care corespund procesului autocunoasterii la varsta adolescentei. Prin observarea propriilor ganduri, emotii si comportamente, identificarea intereselor, analiza aspiratiilor si scopurilor, stabilirea prioritatilor si analiza valorilor personale, adolescentii isi formeaza imaginea de sine.

Pe de alta parte, exista deosebiri in ceea ce priveste personalitatea oamenilor. Unii oameni sunt orientati predominant spre lumea exterioara (extravertitii), iar altii, spre lumea interioara (introvertitii).

Extravertitul

Introvertitul

Prefera sa lucreze impreuna cu alti oameni si se simte nefericit cand este singur. Doreste compania prietenilor si in momentele de destindere.

Ii place, uneori, compania oamenilor, dar are nevoie si de momente de singuratate in care sa citeasca, sa mediteze sau sa aiba liniste.

Se simte bine intr-un grup si este, in general, vorbaret si prietenos. Perioadele prea lungi de singuratate pot sa-l deprime.

Prefera grupurile mici. O companie prea numeroasa il oboseste si il indispune.

Acumuleaza energie din contactele cu oamenii, dar isi epuizeaza repede rezervele.

Acumuleaza energie din surse interioare. Are tendinta de a-si economisi energia.

In concluzie, fiecare comportament este evaluat in contextul in care se manifesta, luand in considerare patricularitatile de varsa si individuale ale oamenilor.

Alte posibile semnale de avertizare sunt urmatoarele:

  • Are ochii rosii, urme de ac, cicatrice neobisnuite, ii curge nasul tot timpul.
  • Vorbirea nedeslusita sau ciudata, cresterea sensibilitatii la remarci banale (se supara din orice, este irascibil, mai des ca inainte);
  • Schimbarea obiceiurilor de somn (este somnolent) si a celor alimentare (isi pierde apetitul chiar si pentru alimentele favorite); pierderea in greutate;
  • Trece fara motiv de la veselie la tristete.
  • Refuza sa vorbeasca cu parintii care simt ca este posibil sa le ascunda ceva copilul dumnealor!
  • Si-a schimbat grupul de prieteni, nu vorbeste despre ei, despre preocuparile lor!
  • Isi pierde interesul fata de scoala, activitatile preferate (film, muzica, arta, sport, lecturi).
  • Ramane corigent sau repetent!!
  • Are multe absente! Unde merge atunci cand pleaca de la scoala in timpul orelor? Cine il insoteste si ce face? Petrece timpul in compania unor persoane care consuma tutun, alcool sau droguri?
  • Devine iritat si necomunicativ cand cineva ii pune intrebari despre consumul de alcool sau droguri, neaga ca ar avea o problema.

Sunt absolut necesare tactul si rabdarea pentru a comunica cu copilul si a cunoaste situatia reala! El poate fi preocupat de alte probleme, care nu au nici o legatura cu consumul substantelor periculoase sau pot fi, pur si simplu, stari trecatoare in viata sa, ca urmare a oboselii si tensiunii acumulate ori din diverse alte motive. De exemplu, unii elevi sunt amenintati de catre colegii lor daca refuza sa chiuleasca de la scoala impreuna cu ei!! Elevii sunt avertizati ca nici macar sa nu le treaca prin minte sa recurga la astfel de amenintari si sa faca presiuni asupra colegilor lor in diverse feluri, stiind ca vor suporta sanctiuni pentru faptele lor, conform Regulamentului scolar. Cadrele didactice pot cere sprijinul Politiei pentru asigurarea ordinii in scoala si anchetarea celor care se fac raspunzatori de astfel de fapte grave! Este necesar ca toti elevii sa inteleaga faptul ca nu isi pot permite sa faca orice la scoala, acasa sau in alte locuri si risca sa fie pedepsiti (importanta deciziilor responsabile, cu gandul la urmari!). La varsta adolescentei are loc trecerea de la moralitatea constrangerii la moralitatea cooperarii. Tinerii invata sa fie de acord cu respectarea regulilor, pentru siguranta lor. Respectandu-i pe ceilalti, castigam respectul semenilor nostri.

Din punct de vedere psihologic se considera ca un educator cu autoritate (parinte sau profesor) nu este o persoana care inspira teama, un om ale carui ordine si indicatii sunt respectate neconditionat, ci o persoana care se bucura de prestigiu, un om "luat in serios", care inspira incredere si afectiune, deoarece copilul stie din experienta ca parerile, sfaturile, solutiile si deciziile lui, explicate pe intelesul sau, sunt avantajoase pentru el, ajutandu-l sa se fereasca de neplaceri. O autoritate eficienta se bazeaza nu pe asprime, violenta, bataie (riscul ca si copilul sa devina un om violent, lipsit de sensibilitate), ci pe dragoste, rabdare, hotarare, competenta, siguranta si consecventa. Parintii le pot explica copiilor ca ii iubesc mult si acesta este motivul pentru care nu doresc ca ei sa incerce drogurile, pentru a nu-si pune viata in pericol! Le pot spune, de asemenea, ca drogurile nu pot fi un substitut pentru dragoste, intelegere si pentru senzatia de bine, de confort interior, efectele si riscurile enumerate anterior fiind argumente in acest sens.

Recomandari pentru discutiile parintilor cu copiii, adolescentii:

Cuvinte si expresii utile

-Ma bucur ca esti vesel! Si eu sunt fericit alaturi de tine!

-Cum te simti?

-Cum merge treaba?

-Te preocupa ceva anume? Ai vreun necaz? Te rog sa-mi spui de ce esti trist?

-Stii ca poti conta mereu pe sprijinul nostru, indiferent ce problema ai avea! Suntem alaturi de tine si te ajutam! Este necesar, insa, sa te gandesti bine cand iei o decizie, ferindu-te astfel de urmari neplacute!

-E minunat ca putem vorbim unul cu altul, asa cum discutam cu prietenii!

Este necesar ca parintii sa poarte astfel de discutii cu copiii, tinerii, cat mai des, in mod constant, pentru a evita neplacerile si a interveni la timp, atunci cand este cazul, contand, la nevoie, pe sprijinul specialistilor (profesori, medici, psihologi).

Cuvinte si expresii de evitat

-Dormi prea mult, esti un lenes innascut!

-Esti gras.

-Esti INUTIL!!

-Esti PROST!!

-NU ESTI BUN DE NIMIC!!

-Lasa-ma in pace. Nu ma bate la cap cu asta! Trebuie sa te descurci singur!.

Atentie! Astfel de situatii creeaza o stare de confuzie pentru copil sau adolescent, el poate ajunge sa sufere crezand ca parintii sai nu il iubesc, sunt indiferenti si refuza sa-l asculte, sa-l ajute, devenind vulnerabil la comportamente de risc si decizii insuficient gandite!

Daca parintele nu este suficient de stapan pe el cand trebuie sa vorbeasca ceva important cu copilul, mai bine asteapta sa se calmeze si apoi reia discutia, incercand intai sa afle varianta copilului, referitor la situatia respectiva. Se recomanda parintilor renuntarea la atitudinea dominatoare, fiind flexibili si realisti, in acelasi timp, in relationarea cu copilul. Este necesar ca parintele sa fie cel mai bun si cel mai apropiat ascultator al copilului, chiar din primele momente ale vietii. Daca a gresit, il ajuta sa gaseasca solutii pentru a-si indrepta greseala. Pedepsele exclud umilintele sau violenta fizica. Acestea nu fac decat sa accentueze problema si nu-l invata pe copil sa fie responsabil, ci manios! Daca reusim sa gasim resurse pentru a avea umor, in situatii critice, le vom depasi mai usor. Astfel se consolideaza relatia afectiva a parintilor cu copilul iar acesta nu va pastra o amintire distanta, manioasa sau neintelegatoare la adresa dumnealor. Este important ca parintele sa il trateze cu respect pe copil, sa-l incurajeze mereu, spunandu-i ca-i va fi alaturi oricand pentru a-l ajuta sa invete ce este bine si ce nu. Astfel copilul va apela la el ca la un prieten bun.

In concluzie, atitudinile educatorului, parinte sau profesor, trebuie sa fie constante, imbinand autoritatea cu indulgenta, caldura si dragostea, respectand trebuinta de libertate a tinerilor, dar si nevoia de a fi dirijati!

Alte semnale de avertizare:

  • Are probleme de memorie: uita evenimente care s-au petrecut in timpul consumului de alcool sau droguri!
  • Continua sa consume alcool chiar si cand ceilalti nu mai consuma (de exemplu, la o petrecere).
  • Este "beat" sau "ametit" la scoala!
  • Conduce masina sub influenta alcoolului sau drogurilor si este implicat in accidente cauzate de consumul acestor substante!

CONCLUZII FINALE

DROGURILE constituie un real pericol pentru viata si sanatatea oamenilor!

Preventia primara are ca obiective:

-intarirea comportamentelor sanatoase;

-scaderea frecventei comportamentelor de risc: fumatul, consumul de alcool, droguri, sedentarismul, alimentatia neechilibrata, viata sexuala de risc etc.

Comportamente protectoare ale sanatatii

care promoveaza un stil de viata sanatos!

  • A nu fuma (activ si pasiv), a nu consuma alcool, tututun, droguri!
  • A avea o alimentatie echilibrata.
  • A dormi suficient, intre 7 si 9 ore.
  • Verificari medicale periodice;
  • Protectie fata de expunerea prelungita la soare;
  • Utilizarea centurilor de siguranta (in cazul masinii);
  • Utilizarea castilor de protectie (in cazul bicicletei si motocicletei);
  • Managementul timpului: deprinderea de utilizare eficienta a timpului (o tehnica de control al stresului); Capacitatea de a lucra in mod planificat este o importanta calitate a vointei, care se dezvolta prin autoeducatie.
  • Prevenim stresul alternand munca, cu odihna si recreerea. Odihna activa presupune desfasurarea unor activitati placute cu rol de destindere, amuzament, dar care nu pun in pericol sanatatea individului si a celor din jurul sau!
  • Plimbarile, exercitiile fizice regulate, practicarea diferitelor sporturi contribuie la dezvoltarea fizica armonioasa, detensionare, relaxare si mentinerea starii de bine care inseamna functionare optima din punct de vedere somatic (corpul omenesc), fiziologic, mental, emotional, social si spiritual. S-a constatat ca oamenii care sunt activi din punct de vedere fizic fumeaza in proportie mai mica decat cei care nu fac sport!
  • Plimbarile, excursiile, practicarea diverselor sporturi, petrecerile in compania prietenilor ofera ocazia relationarii interpersonale armonioase, acesta fiind unul din comportamentele protectoare ale sanatatii. De exemplu, este necesar sa acceptam ca parerile altor oameni pot fi diferite de opiniile noastre. Invatam, de asemenea, sa luam in considerare dorintele, dispozitiile si manifestarile temperamentale diverse ale oamenilor, dezvoltandu-ne astfel inteligenta interpersonala. Intrucat psihicul omului tinde spre armonie cu sine si cu lumea, simtim nevoia de a evita certurile, conflictele si invatam sa nu fim invidiosi. Fiecare om isi poate pune in valoare calitatile prin munca sa (rezultate scolare sau profesionale), incercand sa fie cel putin la fel de bun ca altul. In primul rand suntem in competitie cu noi insine, din dorinta de a progresa si a obtine noi realizari de care sa fim mandri. Prin efectele sale care se accentueaza in timp, consumul de tutun, alcool, droguri constituie o piedica in calea autorealizarii personale.

Alte exemple de comportamente protectoare ale sanatatii:

  • Mentinerea suportului social (familie, prieteni , confident) are un rol important in viata individului la oricare varsta, cu atat mai mult pentru copiii si adolescentii aflati in formare.
  • Gandire pozitiva despre propria persoana, lume, viitor; etc.

Nu toti elevii exceleaza la invatatura dar pot obtine rezultate deosebite, datorita aptitudinilor sportive, tehnice sau artistice, in functie de domeniu: muzica, teatru, literatura, arta fotografica, pictura, sculptura, modelaj etc. Nevoia de a iesi din rutina vietii de zi cu zi, de a trai experiente inedite si senzatii tari poate fi satisfacuta prin participarea tinerilor la diferite concursuri, datorita fenomenului emulatiei: dorinta de a egala sau a intrece. Ei au ocazia sa-si dovedeasca competentele, sa-si testeze fortele si sa traiasca din plin bucuria reusitei, pe care o impartasesc cu cei dragi. Aceleasi trebuinte pot fi satisfacute si cu ocazia excursiilor, calatoriilor care ofera posibilitatea de a cunoaste locuri si oameni noi, prilej pentru imbogatirea experientei de viata.

Comportamente alternative consumului de tutun, alcool, droguri sunt si urmatoarele:

-dansul si antrenamentul miscarilor;

-masajul;

-implicarea in activitati de ajutorare sociala, voluntariat (de exemplu, participarea la actiuni de prevenire a consumului de tutun, alcool, droguri);

-lectura unor carti preferate;

-studiul Filozofiei, Literaturii romane si universale, Istoriei, Religiei etc.

-vizionarea unor filme artistice sau documentare, prilej pentru recreere, destindere, amuzament, traire a unor experiente inedite, alaturi de personajele filmelor, dar si pentru imbogatirea cunostintelor; Este necesar discernamantul de a prelua doar modelele pozitive din experientele de viata reale sau imaginare prezentate in filme. Aceste experiente, relationate cu cele personale, pot constitui subiectul unor discutii de grup cu prietenii sau un punct de plecare al discutiilor parintilor cu copiii despre adevaruri generale de viata (de exemplu, importanta unui stil de viata sanatos care presupune sa traiesti bucuria intalnirilor cu prietenii, fara a consuma tutun, alcool, droguri).

Profesor-psiholog

Bibliografie

Baban Adriana, Consiliere educationala - Ghid metodologic pentru orele de Dirigentie si Consiliere, Imprimeria "Ardealul", Cluj-Napoca, 2001;

2)Heyman Richard, Cum sa vorbesti cu adolescentii, despre cele mai importante aspecte ale vietii lor (traducere), Ed. Lucman, Bucuresti, 2005;

3)Schiopu Ursula (coordonator), Dictionar enciclopedic de Psihologie, Ed. Babel, Bucuresti, 1997;

4)Verza Emil, Verza Florin Emil Psihologia varstelor, Editura Pro Humanitate, Bucuresti;

5)Zlate Mielu, Fundamentele Psihologiei, Ed. Pro Humanitate, Bucuresti, 2000;

6)Zlate Mielu, Eul si personalitatea, Ed. Trei, Bucuresti, 2002;

Educatia pentru sanatate: "Stii mai mult, risti mai putin! Tu decizi ce vrei si ce nu vrei sa faci cu viata ta!" - material informativ elaborat de dr. Georgeta Negoita, medic primar de medicina generala, Directia de sanatate publica Brasov, 2005;

Vorbind despre droguri - Ghid pentru parinti;



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 802
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved