Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Didactica psihologiei – facultativ – test grila

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Legea invatarii concept, model si maxime - Conceptul de invatare
TEMPERAMENTUL
GANDIREA din punct de vedere functional, psihogenetic si structural
ANALIZA GRAFOLOGICA - Blocul scris, Textul scris, Marginile
Agresivitatea - Definirea conceptului de agresiune
VOINTA
INTELIGENTA - CA LATURA REZOLUTIV-PRODUCTIVA A PERSONALITATIl
Diagnoza psihica diferentiala
OPINIA PUBLICA;DEFINITIE CARACTERIZARE GENERALA SI ANALIZA NOTIUNII DE « PUBLIC »
MOTIVATIILE SO PERSONALITATEA CODULUI CULORILOR: ROSU, ALBASTRU, ALB, GALBEN

Didactica psihologiei – facultativ – test grila



TRUE/FALSE

           1.         

Educatia are menirea de a extrage si prelucra, in functie de cerintele societatii, precum si de capacitatile intelectuale ale celor care invata, si de specificul fiecarui domeniu al cunoasterii, reflectat in obiectele de studiu, tot ce e mai valoros in cultura materiala si spirituala a omenirii, precum si de a le oferi, sub forma prelucrata, prin mijloace adecvate, idealurile intelectuale, morale, estetice, religioase etc.

                  

ANS:  T

           2.         

Relatia dintre societate si educatie este univoca. La randul ei, educatia nu influenteaza societatea.

ANS:  F

           3.         

Educatia apare ca un proces intentionat si are, in acelasi timp, caracter constient si activ.

ANS:  T

           4.         

Didactica specialitatii (deci si didactica psihologiei) reprezinta o  stiinta (disciplina de studiu) de sine-statatoare.

ANS:  T

           5.         

Metodele si tehnicile de predare-invatare-evaluare apartin atat profesorului, cat si elevilor in actul didactic.

ANS:  T

           6.         

Relatia dintre didactica generala si didacticile specialitatilor are in vedere aspectele, domeniile care tin, indeosebi, de componenta aplicativa, metodologica a procesului didactic, comune (nu neaparat identice) pentru toate disciplinele, raportate la ceea ce are specific fiecare arie curriculara, precum si disciplinele de studiu incluse in acestea.

ANS:  T

           7.         

Didacticile speciale (specialitatilor) abordeaza legitatile procesului de invatamant adaptate la ceea ce are specific fiecare obiect de studiu, atat sub aspectul finalitatilor, cat si al continuturilor, al metodologiei si al evaluarii activitatii didactice.

ANS:  T

           8.         

Intre didactica generala si didactica specialitatii (deci si didactica psihologiei) exista un raport de interdependenta, de reciprocitate.

ANS:  T

           9.         

Conceptul de metodica este sinonim cu sintagma didactica speciala sau didactica specialitatii.

ANS:  T

           10.        

Tehnologia didactica moderna propune ca intai sa se proiecteze obiectivele (adica finalitatea, ceea ce se doreste sa se produca in final), apoi are loc actiunea de instruire, de invatare, iar in incheierea secventei de instruire se constata si se masoara ceea ce s-a obtinut (evaluarea).

ANS:  T

           11.        

Intre componentele procesului didactic nu exista interdependenta.

ANS:  F

           12.        

„Ciclul de aprofundare”, constituit din clasele X-XI, are ca obiectiv major aprofundarea studiului in profilul si specializarea aleasa, asigurand in acelasi timp, o pregatire generala pe baza disciplinelor scolare din trunchiul comun de discipline si a optiunilor din celelalte discipline.

        

ANS:  T

           13.        

Inclusiv in situatia in care fiecare ciclu curricular are obiective proprii, acestea se cirsumscriu, fiecare la locul sau, in sistemul intregului invatamant, structura acestuia avand un caracter unitar.

        

ANS:  T

           14.        

Intre obiectivele specifice fiecarui ciclu curricular in parte nu exista o continuitate fireasca, iar realizarea lor in ansamblu nu asigura implicit infaptuirea obiectivelor generale ale invatamantului, potrivit exigentelor societatii contemporane si a celei viitoare, in care se vor integra tinerii dupa incheierea studiilor, iar apoi pentru formarea lor continua.

ANS:  F

           15.        

Programele scolare reprezinta o componenta de mare insemnatate a Curriculum-ului National. Ele consemneaza oferta educationala a unei anumite discipline de invatamant pentru un parcurs scolar determinat si reprezinta instrumentul didactic principal, care descrie conditiile reusitei invatarii exprimate in termeni de obiective, activitati de invatare, continuturi si standarde de performanta.

ANS:  T

           16.        

Programele scolare sunt structurate pe discipline de studiu; ele descriu oferta educationala a acestora pe un parcurs scolar determinat (an scolar, ciclu scolar, treapta de invatamant).

ANS:  T

           17.        

Programele scolare pentru clasele liceale nu au o schema aparte fata de cele ale scolii generale, structura lor fiind aceeasi.

ANS:  F

           18.        

Proiectarea activitatii didactice este un demers care priveste indeosebi activitatea profesorului. Aceasta apare ca un ansamblu de operatii si actiuni de anticipare a acestora, conferindu-i un caracter sistematic, rational si, ca urmare, o eficienta sporita.

        

ANS:  T

           19.        

Demersul didactic personalizat exprima dreptul si libertatea profesorului de a lua decizii asupra modalitatilor pe care le considera optime in cresterea calitatii procesului de invatamant, respectiv raspunderea personala pentru asigurarea unui parcurs scolar individualizat, in functie de conditii si cerinte concrete

ANS:  T

           20.        

Demersul didactic personalizat se refera la dreptul cadrului didactic de a lua decizii asupra modalitatilor pe care le considera optime, in vederea cresterii calitatii procesului de invatamant (pentru

ANS:  T

           21.        

„Proiectarea unei unitati de invatare” (ca si a fiecarei teme sau lectii in parte), are la baza parcurgerea unui set de intrebari, care precizeaza elementele procesului didactic, intr-o succesiune logica, in vederea atingerii obiectivelor de referinta si a competentelor specifice stabilite.

ANS:  T

           22.        

Didactica specialitatii este o disciplina stiintifica al carei obiectiv este optimizarea procesului de predare-invatare-evaluare, fiind orientata spre natura cunostintelor scolare si modul de organizare a predarii continutului, spre modalitati de transmitere a acestora, prin intermediul diferitelor discipline de studiu, de specialiate? Acest lucru se poate afirma si in ceea ce priveste Didactica psihologiei.

ANS:  T

           23.        

Didactica psihologiei se raporteaza la principiile didacticii generale in solutionarea unor probleme specifice.

ANS:  T

           24.        

Didactica psihologiei are in vedere actiuni permanente de perfectionare a propriilor activitati de predare-invatare-evaluare, activitati ce vizeaza dobandirea acelor cunostinte, atitudini si competente solicitate atat de programa scolara de sociologie pe de o parte, cat si de practica economico-sociala, pe de alta parte.

ANS:  T



           25.        

Didactica specialitatii realizeaza adaptarea notiunilor de principii, finalitati, continut, metode, forme de organizare, strategii de proiectare si de evaluare pentru fiecare disciplina scolara.

ANS:  T

           26.        

       Orice actiune de proiectare si realizare a unei lectii la psihologie reprezinta, de fapt, un set de decizii pe care profesorul le ia pentru a pune in corelatie elementele prioritare ale activitatii sale si a gasi varianta optima in raport cu situatia educationala concreta.

ANS:  T

           27.        

   Proiectul de lectie la psihologie se compune doar dintr-o parte introductiva (pagina de protocol), elemente comune oricarei lectii.

ANS:  F

           28.        

Exista mai multe tipuri de lectii, determinate de faptul ca sarcinile didactice fundamentale pot fi diferite in anumite etape ale procesului de invatamant si anume: comunicare de noi cunostinte, formarea de priceperi si deprinderi, recapitulare si sistematizare, verificare si apreciere, lectie mixta.

ANS:  T

           29.        

        Proiectarea este actiunea de anticipare si pregatire a activitatilor didactice si educative pe baza unui sistem de operatii, concretizat in programe de instruire diferentiate prin cresterea performantelor.

ANS:  T

           30.        

Programa scolara reprezinta un document normativ, in sensul ca stabileste obiective, adica tintele ce urmeaza a fi atinse prin intermediul actului didactic.

ANS:  T

           31.        

Atunci cand se realizeaza lectura programei, fiecarui obiectiv cadru ii sunt asociate doua sau mai multe obiective de referinta. Pentru realizarea obiectivelor de referinta, profesorul poate organiza diferite tipuri de activitati de invatare.

ANS:  T

           32.        

Planificarea calendaristica se transforma intr-un document administrativ formal care repeta modul de gestionare a timpului propus de programa analitica, intr-un document de interpretare personala a programei, care asigura un demers didactic concordant cu situatia concreta din clasa.

ANS:  T

           33.        

Fiind un document oficial, programa scolara la psihologie este obligatorie; profesorul este insa suveran in stabilirea structurilor si a succesiunilor acestora, in alocarea numarului de ore sau in efectuarea chiar a unor modificari.

ANS:  T

           34.        

O lectie la psihologie, ca de altfel la orice disciplina, incorporeaza in sine toate componentele procesului de invatamant: obiective, continuturi, forme de organizare, criterii de evaluare, relatii pedagogice etc, toate intr-o stransa interdependenta.

ANS:  T

           35.        

Cand vorbim de proiectarea unei lectii la psihologie intai tinem cont de selectarea resurselor educationale sau delimitarea continutului invatarii, apoi de gasirea resurselor necesare si in final de identificarea si dimensionarea obiectivelor educationale ale lectiei.

ANS:  F

           36.        

Procesul didactic trebuie privit in perspectiva desfasurarii lui pe o perioada de an scolar, impartit pe semestre, pe unitati de invatare si pe capitole, nu si pe lectii distincte.

        

ANS:  F

           37.        

Fiind un document oficial, programa scolara de psihologie (seria liceu) este absolut obligatorie. Profesorul nu poate sa intervina in stabilirea structurilor, in alocarea numarului de ore, cu alte cuvinte, acesta nu poate aduce modificari.

ANS:  F

           38.        

         In conditiile societatii contemporane, ca urmare a reglementarilor stabilite in Noul Curriculum National si  in planul – cadru, liceul este structurat pe filiere, profiluri si specializari.     

ANS:  T

MULTIPLE CHOICE

           1.         

Educatia este o actiune ce se exercita asupra personalitatii umane, indiferent de varsta pe care o are, un proces continuu, de unde si cunoscuta sintagma de educatie:

a.

 intelectuala

b.

permanenta

c.

educatie la frontiera dintre milenii

ANS:  B

           2.         

Definitia data educatiei si anume: „Educatia nu inseamna pregatirea pentru viata; ea este insasi viata”, ii apartine lui:

a.

Im. Kant

b.

E. Durkheim

c.

J. Dewey

ANS:  C

           3.         

Definitia data educatiei si anume: „Educatia este actiunea generatiilor adulte asupra celor nepregatite inca pentru viata sociala”, ii apartine lui:

a.

J. Dewey

b.

J. Fr. Herbart

c.

E. Durkheim

ANS:  C

           4.         

Definitia data educatiei si anume: „Educatia este actiunea de formare a individului pentru el insusi, dezvoltandu-i-se o multitudine de interese”, ii apartine lui:

a.

J. Dewey

b.

J. Fr. Herbart

c.

Pestalozzi

d.

E. Durkheim

ANS:  B

           5.         

Pedagogia, ca disciplina de studiu, poate fi definita ca:




a.

teorie generala a educatiei

b.

stiinta a instruirii si invatarii

c.

latura a psihologiei educatiei

ANS:  A

           6.         

Conceptul de „didactica” deriva din grecescul „methodos” si desemneaza:

a.

calea de urmat in vederea atingerii unui scop determinat

b.

situatie, stare, fapt

c.

un instrument de cercetare psihopedagogica

ANS:  A

           7.         

Metodologia didactica reprezinta:

a.

o activitate de invatare

b.

stiinta folosirii metodelor si tehnicilor de predare-invatare-evaluare folosite in activitatea didactica (de invatamant)

c.

o forma de evaluare

ANS:  B

           8.         

Strategia didactica reprezinta:

a.

un plan al invatarii

b.

o latura a educatiei

c.

ansamblul metodelor si mijloacelor de predare-invatare-evaluare

ANS:  C

           9.         

Obiectivele educationale reprezinta:

a.  o concretizare a scopului, indicand ce se asteapta sa devina elevul, tanarul, ca rezultat al procesului didactic

b.  modul in care trebuie sa se comporte elevul dupa ce a parcurs o anumita experienta de invatare

c.  performanta pe care o inregistreaza, in formarea sa elevul instruit, dupa fiecare secventa de invatare

a.

a + b+c

b.

a + c

c.

b + c

ANS:  A

           10.        

      In structura sistemului de invatamant romanesc s-au introdus asa-numitele cicluri curriculare. Acestea reprezinta:

a.

o forma de invatamant

b.

perioade ale scolaritatii, grupand mai multi ani de studiu

c.

un an de studiu

ANS:  B

           11.        

Ciclul curricular „achizitii fundamentale” este constituit din:

a.

grupa pregatitoare de la gradinita si clasele I si a II-a ale scolii primare

b.

numai grupele gradinitei

c.

nivelul primar (clasele I-IV)

ANS:  A

           12.        

„Ciclul de dezvoltare” cuprinde:

a.

grupa pregatitoare de la gradinita si clasele I si a II-a ale scolii primare

b.

nivelul primar (clasele I-IV)

c.

clasele a III-a si a IV-a ale scolii primare si clasele a V-a si a VI-a gimnaziale

d.

numai clasele a IV-a, a V-a si a VI-a

ANS:  C

           13.        

„Ciclul de dezvoltare” are ca obiectiv major:

a.

„alfabetizarea” initiala a copiilor

b.

formarea capacitatilor de baza necesare pentru activitatea de invatare

c.

orientarea elevilor in vederea exprimarii libere a optiunii scolare si profesionale ulterioare

ANS:  B

           14.        

„Ciclul de observare si orientare” cuprinde:

a.

clasele a VII-a, a VIII-a si a IX-a

b.

nivelul gimnazial (clasele V-VIII)

c.

clasele a IX-a si a X-a

ANS:  A

           15.        

„Ciclul de specializare” cuprinde:

a.

clasele a IX-a si a X-a



b.

clasele XII-XIII (inclusiv pentru elevii care urmeaza la seral)

c.

clasele a X-a, a XI-a, a XII-a

ANS:  B

           16.        

  In sens restrans, curriculum-ul desemneaza:

a.

ansamblul proceselor educative si al experientelor de invatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau scolar.

b.

ansamblul documentelor scolare de tip reglator de unde si denumirea de curriculum formal sau oficial) in care sunt consemnate datele esentiale privind procesele educative si experientele de invatare pe care scoala le ofera elevului

c.

niciuna din variantele mentionate

ANS:  B

           17.        

„Limba si comunicare”, „Om si societate”, „Matematica si stiinte ale naturii”, „Arte”, „Educatie fizica si sport”, „Tehnologii”‚ „Consiliere si orientare” poarta denumirea de :

a.

cicluri curriculare

b.

arii curriculare

c.

documente curriculare

ANS:  B

           18.        

Cele trei dimensiuni fundamentale ale procesului de invatamant sunt: Predarea, Invatarea si:

a.

 simularea

b.

evaluarea

c.

curriculum

ANS:  B

           19.        

Care din urmatoarele sintagme desemneaza proiectarea activitatii didactice?

a.„proiect de activitate didactica”, „proiect de lectie”

b.„planificare calendaristica”

c.lectia de transmitere si insusire de noi cunostinte

d. „proiect de unitate de invatare”

e.  catalogul

a.

a + b + d

b.

b+c+d

c.

c+d+e

ANS:  A

           20.        

„Unitatea de invatare” reprezinta:

a.

o structura didactica deschisa si flexibila, unitara din punct de vedere tematic, ce se indica prin titluri (sau teme) stabilite de catre profesor

b.

un proiect de lectie

c.

un plan de invatamant

ANS:  A

           21.        

Proiectarea activitatii semestriale reprezinta o proiectare a activitatii anuale si consta in:

a.  precizarea obiectivelor terminale ale fiecarui capitol

b.  repartizarea materiei pe lectii si alte tipuri de activitati

c.  stabilirea lectiilor de recapitulare si sistematizare, precum si a lectiilor de evaluare

d.  selectarea mijloacelor de invatamant

e.  intocmirea fisei psihopedagogice a elevului

a.

a+c

b.

a+b+c+d

c.

e

d.

b+d

ANS:  B

           22.        

In elaborarea planificarii procedam astfel:

     a. Citim atent programa

     b. Stabilim succesiunea de parcurgere a continuturilor

     c. Corelam fiecare continut in parte cu obiectivele de referinta vizate

     d. Verificam concordanta dintre traseul educational propus si oferta de resurse didactice (manuale, ghiduri, caiete)

      e. Alocam timpul necesar pentru fiecare continut, in concordanta cu obiectivele de referinta vizate.

a.

a+d

b.

a+b+e

c.

a+b+c+d+e

d.

b+c+e

ANS:  C

           23.        

O unitate de invatare este:

     a. coerenta din punct de vedere al obiectivelor vizate

b.  unitara din punct de vedere tematic (adica al continutului)

c.  desfasurata in mod continuu pe o perioada de timp

d.  finalizata prin evaluare

a.

a+d

b.

a+b+c

c.

 b+c+e

d.

 a+b+c+d

ANS:  D








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 530
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site