EVALUAREA PSIHIATRICA A COPILULUI SI ADOLESCENTULUI

EVALUAREA PSIHIATRICA A COPILULUI SI ADOLESCENTULUI

n      DIFERENTE FATA DE INTERVIEVAREA ADULTILOR:

n      Copilul este adus la medic

n      El nu este informatorul principal

n      Ar putea sa nu raspunda la nici o intrebare, indiferent de experienta examinatorului

TEHNICA EVALUARII COPILULUI

n      Interviul cu parintii:

n      Motivul consultatiei

n      APF, APP, dezvoltarea psihomotorie

n      Structura si functionarea familiei

n      Particularitati ale copilului:

n      functionarea motorie, cognitiva, afectiva

n      autoservirea, comportamentul

n      somnul, apetitul, obiceiuri, miscari anormale

n      capacitatea de relationare.

n      Interviul cu copilul

n      in prezenta parintilor

n      intrebarile se refera la:

Scoala

Activitati extrascolare, relatia cu prietenii

Familie

Cum se percepe pe el insusi

Acuze somatice

Evenimente stresante din viata lui

Cum isi vede viitorul

n      Completarea cu informatii obtinute de la profesori, medic de familie etc.

n      Examinarea fizica si investigatii

n      Evaluarea psihologica

n      Interviuri standardizate, chestionare standardizate:

n      Child Behaviour Checklist

n      The Teacher Reput Form

n      Youth Self Reput Form

DEZVOLTAREA PSIHO-MOTORIE

n      COPILARIA: "proces de socializare si umanizare, de asimilare a universului socio-cultural, este un fenomen complex ce dispune de formule proprii, specifice."

(S. Milea)

n      H. Ey: "dezvoltarea psihica este procesul de metamorfoza a nou-nascutului subordonat principiului placerii in adult care asculta de imperativele realului si ratiunii."

ETAPELE DEZVOLTARII PSIHO-MOTORII

n      Anteprescolar: 1- 3 ani

n      Perioada de sugar: 0- 1 an

n      Prescolar: 3- 6 ani

n      Scolar mic: 6- 10 ani

n      Preadolescenta (scolar mijlociu): 10- 14 ani

n      Adolescenta (scolar mare): 14- 18 ani

n      Dezvoltarea ca proces innascut al organismului: predispozitia genetica

n      Dezvoltarea ca proces tranzactional: natura dinamica a procesului dezvoltarii

n      Normalitatea se constituie ca un continuu cu perioade variate de schimbari rapide

SUGARUL

n      Dezvoltarea motorie:

n      Stabilire a controlului cortical asupra functiei motorii

n      Relaxarea hipertoniei specifice

n      Disparitia reflexelor arhaice

n      Aparitia, diferentierea, perfectionarea miscarilor voluntare

n      Dezvoltarea psihica:

n      Perceptiile cunosc un ritm foarte rapid de dezvoltare

n      Stabilitatea atentiei este foarte redusa: la 1 an atentia voluntara nu depaseste 15-20 sec.

n      Gandirea: doar coordonari senzo-motorii ca modalitati de raspuns la actiunea mediului

n      Limbajul: perioada preverbala: "gangurit",

"perioada de lalalizare"(6 luni primele silabe), "stadiul cuvantului-propozitie"(10 luni)

n      Afectivitatea: tipatul, surasul, zambetul (3luni), dupa 6 luni procesul decentrarii afective, emotii.

n      Activitatea:

n      Principiul placerii

n      Jocul - exercitiu

n      Conduita de investigare sau de explorare

n      Constiinta:

n      Toate perceptiile sunt orientate spre propriul corp

n      Dupa 6 luni incepe procesul de decentrare, diferentiere intre EU si mediul inconjurator.

ANTEPRESCOLARUL

n      Dezvoltarea motorie:

n      Perfectionarea mersului

n      Manualitatea

n      Dezvoltarea psihica:

n      Perceptii

n      adancirea procesului de constientizare a existentei unei realitati independente de sine

n      Senzatii intens impregnate emotional

n      Atentia: predominant involuntara, cea voluntara capata un oarecare grad de stabilitate

n      Memoria: pana la 2 ani doar fixare, pastrare, recunoastere, evocarile sunt involuntare. Este mecanica, dependenta de incarcatura emotionala.

n      Gandirea:

n      etapa preoperatorie (la 3 ani): zi-noapte, numere

n      se desfasoara in prezent

n      Limbajul:

n      legatura afectiva à instrument de comunicare

n      dislalie fiziologica

n      Afectivitatea:

n      relatia mama-copil à copil-familie

n      reactia de opozitie (2 - 5 ani)

n      Activitatea:

n      preluarea prin imitatie a unor modele

n      jocul simbolic, solitar

n      jocul paralel (3 ani), "fiecare pentru fiecare"

n      deprinderi elementare de autoservire: dupa 2 ani si jumatate trebuie sa bea singur, sa se dezbrace, cere olita

n      Constiinta:

n      percepe realitatea ca pe ceva distinct de sine, doar pe cea rezultata din sentimente senzatii personale

PRESCOLARUL

n      Dezvoltarea motorie:

n      Motricitatea castiga in capaciatea de coordonare, siguranta, precizie, gratie.

n      4 ani à patrat, foloseste foarfecele, merge cu tricicleta

n      5 ani à triunghi, sta pe varfuri, sare intr-un picior in linie dreapta

n      6 ani à romb, sta intr-un picior fara sa paraseasca locul

n      Atentia: voluntara devine stabila, poate lucra si finaliza actiuni

n      Memoria: capacitatea de a retine (poezii)

n      Gandirea:

n      volumul de informatii si cunostiinte

n      utilizeaza si elaboreaza simboluri

n      limbajul

n      Limite: "gandire ireversibila", doar ce percepe, nu este capabil sa ordoneze informatia, "gandire animista", "magica"

n      Perceptiile:

n      Perioada intrebarilor

n      Afectivitatea:

n      Dupa 2 ani si jumatate apare nevoia definirii, confirmarii, afirmarii.

n      Exersarea propriei vointe, afirmarea si impunerea ei.

n      Devine capabil sa stabileasca contacte reale, creste dorinta de succes, devine generos, sociabil.

n      Constient de propriile trairi emotionale.

n      Conduite etice, rusinea, bun sau rau.

n      Jocul simbolic, de constructii, jocul cu roluri, cu reguli (spre 6 ani).

n      Respectarea unor interdictii

n      Constiinta functioneaza dupa principiul recompensa- pedeapsa.

n      Gelozia fata de frati

n      Criza de opozitie: 3- 5 ani

n      Crize dramatice de agitatie psiho-motorie

n      Cu auto si hetero-agresivitate

n      "ba nu!"

SCOLARUL MIC

n      Confruntarea cu scoala

n      Somatic: schimbarea dentitiei de lapte, crestere staturo-ponderala (F>B)

n      Perceptiile castiga in fidelitate, complexitate, pot fi utilizate intentionat

n      Atentia voluntara devine stabila, dar este predominata de cea involuntara

n      Retine in primul rand ceea ce ii trezeste interesul sau daca este direct cointeresat

n      Stadiul operatiilor concrete

n      Cresterea vocabularului si de stapanire a continutului acestuia

n      Imaginatia pierde din caracterul fantezist, se aproprie de realitate. Se dezvolta imaginatia reproducatoare, delimitarea realului de imaginar.

n      Afectivitatea domina existenta copilului.

n      Dorinta de afirmare; stie ce este permis si ce nu.

n      Angoasa de la 9 ani.

n      Gandirea dupa 7 ani poate reface in minte, in dublu sens, fenomene percepute nemijlocit.

PREADOLESCENTA

n      Transformari somato-endocrine

n      Dezvoltarea psihica se caracterizeaza prin amestecul de trasaturi infantile si adulte

n      Gandirea critica, dupa 12 ani apare gandirea formala (ipotetico- deductiva)

n      Perioada adevaratei socializari, nevoia de afirmare sociala, apartenenta la grup.

n      Modificarea relatiilor cu familia

n      Interesul fata de sexul opus

n      Pasiuni fata de unele domenii de activitate

n      Incapabil de autocontrolul noilor trairi emotionale

n      Jocul de creativitate, care cere indemanare, talent

n      Etapa aparitiei EU-lui subiectiv

n      Intrebari cu caracter abstract: ce e viata?

n      Constientizeaza pulsiunile erotice

n      Acorda atentie mai mare aspectelor exterioare ale faptelor de comportament decat motivelor lor.

SCOLARUL MARE

n      Ritmul dezvoltarii somato-motorii incetineste treptat.

n      Dezvoltarea personalitatii:

n      Dezvoltarea constiintei de sine

n      Negarea identitatii infantile

n      Alegerea unei noi identitati

n      Construirea si impunerea ei sociala

n      Procesele de cunoastere beneficiaza in primul rand de latura voluntara a domeniului cognitiv

n      Restructurarea relatiilor cu familia

n      Grupul ofera eliberarea de la subordonarea fata de adult

n      Varsta celor mai curate si intense prietenii

n      Capacitatea crescuta de a se subordona scopurilor

n      Activitatea are un caracter rational, premeditat.

TULBURARI DE DEZVOLTARE

n      T. specifice de dezvoltare a limbajului si a vorbirii

n      T. specifice de dezvoltare a deprinderilor scolare

n      T. specifice de dezvoltare a functiilor motorii

n      T. mixte de dezvoltare (scolare si motorii)

n      T. pervasive de dezvoltare

n      Tulburari pervasive de dezvoltare:

n      Autismul infantil

n      Autism atipic

n      Sindrom Rett

n      Sindrom Asperger

n      Alte tulburari dezintegrative ale copilariei

n      F 90 - 99:

Tulburari emotionale si de conduita cu debut specific in copilarie:

n      Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie

n      Tulburarea de conduita

n      Tulburari mixte

n      Tulburari emotionale cu debut specific in copilarie:

n      Anxietatea de separare

n      T. fobic- anxioasa a copilului

n      T. cu anxietate sociala a copilulu

n      Tulburarile functionarii sociale cu debut specific in copilarie:

n      Mutismul electiv

n      T. reactiva de atasament

n      T. exagerata de atasament

n      Tulburarea ticurilor:

n      ticuri tranzitorii

n      ticuri cronice motorii sau vocale

n      ticuri combinate

n      Alte tulburari emotionale si de conduita cu debut in copilarie sau adolescenta:

n      Enurezis nonorganic

n      Encoprezis nonorganic

n      T. de alimentatie ale sugarului si copilului mic

n      Pica

n      T. stereotipe de miscare

n      Balbismul

n      Vorbirea precipitata

AUTISMUL INFANTIL

n      4-5/10.000; 2,6/1 = B/F

n      debutul precoce, inainte de trei ani, a unor tulburari sau devieri care intereseaza cel putin trei arii de dezvoltare:

n      inabilitatea de a initia si dezvolta relatii sociale, de a exprima interes si emotii;

n      incapacitatea de a folosi limbajul si comunicarea (verbala si non- verbala);

n      prezenta unui comportament stereotip, incluzand un repertoriu comportamental restrictiv si repetitiv.

ETIOLOGIE

n      Teorii psihosociale:

- Leo Kanner a considerat ca in AI cauza ar fi un deficit innascut al contactului afectiv.

- influentele psihogenice: parinti reci emotional, detasati, obsesionali, care si-au crescut copii intr-o atmosfera rigida, fara caldura afectiva, ducand in final la "inghetarea emotionala a copiilor autisti".

- rezultatul unei traume afective, "mame negative", ostile, care nu-si doreau un copil cu adevarat.

n      Teorii biologice:

- AI este un sindrom cauzat de multiple conditii care afecteaza SNC: asocierea cu intarzierea mintala, epilepsia, rubeola congenitala, fenilcetonuria

- Anne McBride, 1998, aduce argumente pentru hiperserotoninemie

n      Teorii genetice:

- Studiile pe gemeni monozigoti si dizigoti cu acelasi cromozom X au gasit o rata de concordanta pentru AI la perechile monozigote de 36 - 89% si respectiv concordanta zero la dizigoti

- AI are o rata de 2,5-3% la frati

- Se discuta despre posibilitatea ca sa existe o afectare a cromozomului 15 (trisomie partiala a crs. 15), sau crs. 5, crs. X

n      Teorii neuroanatomice:

- hipoplazia lobilor cerebrali VI si VII din vermis, afectarea emisferului stang, dilatarea cornului temporal al ventriculului lateral stang, neuronii din hipocamp erau de 3 ori mai mici decat cei normali si cu o densitate celulara crescuta, disfunctia emisferului stang.

n      Ipoteze neurochimice:

- hiperserotoninemie,

- functionare hiperdopaminergica (stereotipii, hiperactivitatea),

- cresterea encefalinelor si endorfinelor.

n      Teorii imunologice:

- autoanticorpi impotriva filamentelor neuronale axonale in serul copiilor cu AI

- autoanticorpi impotriva receptorilor serotoninergici

TULBURAREA HIPERKINETICA CU DEFICIT DE ATENTIE(THDA)

n      debut precoce inainte de 7 ani

n      combinatie intre hiperactivitate, comportament dezordonat si lipsa de atentie, impulsivitate si un mare grad de distractibilitate.

n      nu au rabdare, nu stau pe loc, "topaie intr-una",

au dificultati in relationarea cu ceilalti.

n      aceste particularitati il fac sa fie in permanent in dezacord cu adultii si sa nu fie acceptati de cei de aceeasi varsta.

NEATENTIA

n      nu acorda atentie detaliilor; greseste la scoala, la joaca sau in alte activitati;

n      nu reuseste sa aiba o atentie sustinuta in timpul lectiilor sau la joaca;

n      pare ca nu asculta ce i se spune; nu reuseste sa fie atent la instructiuni si sa-si termine lectiile, sau indatoririle (acest fapt nu se datoreaza opozitiei sau incapacitatii de a intelege);

n      incapabil sa-si planifice si organizeze activitatea;

n      evita indatoririle care necesita efort si atentie sustinuta;

n      isi pierde obiectele personale precum: pixuri, caiete, jucarii; este distras de stimuli externi; este uituc in cea mai mare parte a zilei.

HIPERACTIVITATEA:

n      adesea da din maini si din picioare, se foieste pe scaun;

n      se ridica de pe scaun, nu are rabdare sa stea asezat;

n      se catara sau topaie si alearga in situatii in care ar trebui sa stea linistit;

n      nu se poate juca in liniste, este galagios;

n      dovedeste un pattern motor excesiv de activ si care nu este explicat de modificarile de mediu.

IMPULSIVITATEA

n      raspunde la intrebare inainte ca intrebarea sa fie formulata;

n      nu are rabdare in a-si astepta randul;

n      intrerupe sau intervine in jocul sau conversatia celorlalti;

n      vorbeste prea mult.

TULBURAREA DE CONDUITA

n      TC este definita ca o conduita antisociala persistenta la copil si adolescent.

n      Exista un pattern persistent de comportament care incalca drepturile si normele sociale si care se manifesta de cel putin 12 luni (3 sau mai multe criterii). Cel putin un criteriu a fost prezent in ultimile 6 luni

n      Pentru copilul mare, 7- 14 ani: furtul, minciuna (poate lua la inceput forma unor fantezii, fara motive rezonabile. Spre 6-7 ani are semnificatia pe care i-o atribuie adultul), agresivitatea, fugile si vagabondajul, instabilitatea psihomotorie.

n      La adolescenti se caracterizeaza prin:

n      Agresivitate fizica

- opozitie, incapatanare absurda, obraznicie.

- remarci rau voitoare, calomnii, amenintari.

- manifestari coleroase.

- pana la violente extreme de grave- "crize coleroase".

n      Furtul si violarea proprietatilor

n      Absenta de la scoala

n      Alte forme precum: consumul de droguri, ofense sexuale, violuri, abuz sexual asupra altora mai mici. Fetele si unii dintre baieti pot fi implicati in prostitutie.

n      Tulburari emotionale: pot fi tensionati, nemultumiti, exprimand depresie si anxietate. Unii au tentative de suicid.

ETIOLOGIE

n      factori genetici

n      factori trigger de mediu

n      factori personali: ex. slaba dezvoltare a capacitatii de "cooping".

n      Factori de risc:

- risc ecologic: saracia

- risc constitutional- temperamental dificil

- risc educational: tulburare de personalitate la unul din parinti, copilul maltratat, abuzat, mediatizarea violentei.

- raspuns slab la atitudinea coercitiva (pedeapsa)

n      Factori protectivi:

- un temperament mai puternic

- o activitate crescuta a sistemului nervos autonom

- abilitatea de a relationa cu ceilalti

- arii de competenta in afara scolii

- inteligenta bine dezvoltata

- o buna relationare cu cel putin unul dintre parinti

- responsabilitate si capacitate de autodisciplina

- capacitatea de a selectiona, de a face alegeri bune

- raspuns bun la pedeapsa.

n      Tipuri TC:

- cu debut in copilarie: inainte de 10 ani si care a prezentat cel putin 1 criteriu

- cu debut in adolescenta: absenta oricarui criteriu inainte de 10 ani.

n      Clasificare bazata pe severitate, tipul:

- mediu- putine probleme de conduita fata de cele cerute pentru diagnostic si cauzeaza un rau minor.

- moderat- efectele tulburarii de conduita asupra celorlalti variaza intre mediu si sever.

- sever- multe probleme de comportament se manifesta sever si produc un rau considerabil celor din jur.