Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Elemente de semiologie - Tulburari cantitative (Paramnezii)

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PERCEPTIA
SCARA METRICA A INTELIGENTEI BINET - SIMON
TESTE DE INTELIGENTA - SCALA DE INTELIGENTA STANFORD-BINET
Modelul lui Sokolov
Cum este manipulata mass-media in conflictele internationale
Consideratii deontologice referitoare la exercitiul profesional
OBIECTUL PSIHOLOGIEI - Natura psihicului
Masurare si statistici - psihodiagnoza
INTEGRAREA COPIILOR CU C. E. S./O PROBLEMA ACTUALA - Studiu experimental privind potentialul cognitiv intelectual al copilului cu dizabilitati cogniti
CULTURA ORGANIZAIONALA

Elemente de semiologie


Atentia


q       Def. Procesul psihologic care orienteaza si caracterizeaza activitatea personala asupra unui grad limitat de obiecte si fenomene

q       Atentia ajuta gandirea in procesul prelucrarii informatiilor

q       Tipuri de atentie:

1.      Atentia involuntara – determinata de stimuli care survin brusc din mediul ambiant

2.      Atentia voluntara = deliberata – sustinuta printr-un effort de vointa

3.      Atentia habituala (de fond) – stare de pregatire

q       Tulburari ale atentiei

·         Disprosexii

·         Hiperprosexii

·         Hipoprosexii

·         Aprosexii

Memoria

q       Def. Este functia personala a orientarii retrospective caracterizata prin:

1.      Intiparire (fixare)

2.      Pastrare (Conservare)

3.      Reactualizare (revocare)

q       Este principalul suport al functiei cognitive

q       Tulburari = dismnezii; aceste pot fii:

·         cantitative

·         calitative (Paramnexii)

Tulburari cantitative

·         Hipomnezie = scaderea, in grade fiferite, a memoriei; aparuta in surmenaj, stari nevrotice,oligofrenii, involutii (dementa)

·         Amnezii = pierderea totatla a capacitatii mnezice; in functie de debutul bolii, poate fi:

a.       Amnezii de fixare (anterograde)

ό      se refera la evenimente care se desfasoara in perioada dintre debutul bolii si prezen

ό      specifica sindromului Korsakov

b.      Amnezii de evocare (retrograde)

ό      se sting treptat amintirile dinaintea debutului bolii avansand spre copilarie

ό      specifica sindromului Wernicke (dementa Wernicke)

c.       Amnezii mixte

·         In demente amnezia evolueaza de la complex la simplu

Alta clasificare:

a.       Amnezii lacunare – gol mnezic la un moment dat – din care pacientul nu reda nimic (stari convulsive, betie patologica, stari epileptice, traumatisme)

b.      Amnezii tardive – gol mnezic in legatura cu o tulburare de constienta). Nu apare imediat dupa perioada de pierdere de constienta, ci se instaleaza treptat (epilepsie, stari convulsive)

c.       Amnezie psihogena (afectogena, selectiva, tematica) – anumite fapte care au o rezonanta afectiva negativa sunt uitate. Prezinta selectivitate pentru anumite evenimente (cataclisme, razboi, incendii, etc.)

Hipermnezii

q       Def. Exagerare a evocarilor

q       Aparitii tumultoase, multiple care indeparteaza individul de la idee principala

q       Poate apare si normal si patologic (Schizofrenie, Stari toxice)

q       Manifestare paroxistica = Mentism: exagerare a evocarilor mnezice astfel incat pacientul devine un veritabil spectator al desfasurarilor tumultoase si incoergibile a amintirilor lui (se simte invadat de imagini noi)

q       Apare in mod normal in stari de surmenaj, perioada de adormire

q       Apare patologic in – Schizofrenie (Mentism xenopatic

q       forma speciala este – Viziunea paranoica retrospectiva – revederea in cateva secunde a propriei exsistente. Apare in paroxisme anxioase, stari confuzive , halucinatorii

Tulburari cantitative (Paramnezii)

q       Def. Recunoasterea eronata a unor evenimente care au avut loc in viata individuala sau reproducerea unor evenimente netraite

q       Sunt de doua categorii:

a.       Tulburari ale sintezei mnezice immediate (Pseudomnezii)

b.      Tulburari ale rememorarii (Alomnezii)

Pseudomneziile

1.      Falsa identificare (recunoastere) – convingerea bolnavului ca a mai cunoscut o persoana straina – iluzie de memorie (diferentiata de confuzia normala)

·         apare in stari de tensiune afective, surmenaj, tulburari de constienta, schizofrenie, epilepsie (precede fenomenul de deja-vue – deja – comun)

2.      Iluzia de non-recunoastere

·         precede fenomenul de jamais- vue, jamais – comun)

3.      Paramnezia de reduplicare Pick

·         consta in faptul ca o persoana identifica fenomenele, situatia, persoanele, din jur ca fiind identice cu ceva trait de el sau din imaginatie (frecvent – in Schizofrenie)



Alomneziile

1.      Pseudorenumiscenta

·         bolnavul reproduce evenimente reale din trecut ca fiind traite in prezent

·         apara in sindromul Korsakov (specific)

2.      Anecforia

·         bolnavul nu poate evoca antecedente, evenimente traite de el in trecut decat daca sunt segerate de anturaj

3.      Criptomnezia

·         apare pe fondul unei deteriorari cognitive marcate

·         scaderea capacitatii determinatorii a memoriei (bolnavul crede ca o carte, un film, etc. ii apartin)

·         diferentierea medico-legala de plagiatura

·         apartine: Schizofreniei, tulburarilor paranoide, dementelor

·         Instrainarea amintirilor (opusulo Criptomneziei)

·         bolnavul considera ca evenimente traite de el nu-i apartin (pierde cunostiintele propriei istorii personale – pana la pierderea identitatii)0

·         specifica dementei

4.      Confabulatia

·         halucinatie de memorie

·         bolnavul relateaza anumite fenomene, situatii, evenimente credibile dar netraite de el (nereale)

·         apar la: alcoolici, sindromul Korsakov, stari confuzive, oligofrenii

·         trebuie diferentiata de minciuna

·         tipuri:

ό      Confabulatii mnestice (de jena) – datorita lacunelor mnestice – inlocuieste lacunele cu fapte reale verosimile

ό      Confabulatii fantastice – inlocuieste confabulatiile cu fapte ireale necredibile

ό      Confabulatii onirice – povesteste scene de vis

5.      Ecmnezia – pacientul confunda trecutul cu prezentul

·         consta in intoarcerea intregii personalitati in perioada din trecut si retrairea lor in prezent

·         este specifica dementelor grave

4.      Gandirea

·         este procesul central al vietii psihice

·         activitate cognitiva complexa care asigura distinctia intre esential si fenomenal (se refera la fenomene) in ordinea ideiilor si a lucrurilor

·         operatiile gandirii sunt:

ό      Analiza – divergenta

ό      Sinteza – convergenta

ό      Comparatia

ό      Abstractizarea

·         gandirea foloseste cuvinte, prin cuvinte se exprima notiuni, legaturi temporare intre notiuni = asociatii de idei

·         Tulburari de gandire:

I.                    Tulburari predominent formale (de forma) – vizeaza in general activitati operationale

II.                 Tulburari de continut – implica activitati motivationale

Tulburai predominent formale

q       aceste sunt: tulburari de ritm, flux si incoerenta ideativa

q       Tulburari ale ritmului si fluxului ideativ:

1.      Accelerarea ritmului ideativ

·         succesiunea rapida a ideilor insotita de exagerarea evocarilor si labilitatea atentiei

·         normal – temperamentala

·         surmenaj, intoxicatii cu alcool, cafea

·         la debutul episodului maniacal

2.      Fuga de idei

·         exacerbarea ritmului si fluxului ideativ care duce la asociatii ideative facute la intamplare prin rima si asociatii (dupa criterii de forma, nu continut)

·         pierderea incoerentei ideo-verbale

·         specifica episoadelor expansive

·         apare si in agitatia psiho-motorie




·         in episodul expansiv se insoteste de Tahipsihie – cresterea fortei imaginative, reprezentative, mobilitate mare a atentiei, cresterea tonusului afectiv

3.      Incetinirea fluxului de idei si a ritmului

·         exprimare lenta, raspunsuri intarziate, pauze multe

·         scaderea fluxului ideativ se insoteste se scaderea productivitatii ideiilor – ideiile devin monotematice si concentrice

·         bradipsihia = lentoare ideativa, scaderea fortei imaginative, reprezentative, dificultati de evocare, diminuarea tonusului afectiv

·         specific: Schizofreniei, dementelor, starilor confuzive

·         verbigeratie = repetarea stereotipa a aceleiasi propozitii, sintagme facuta din cuvinte lipsite de sens

·         Psitacism = incoerenta ideo-verbala insotita de o sonorizare mecanica (scoate sunete ciudate)

III.             Tulburari de continut

q       manifestarile anormale ale ideatiei in opozitie cu realitatea

1.      Ideea dominanta

·         o idee care de detaseaza de celelalte idei

·         are caracter tranzitoriu si reversibil

·         este specifica normalitatii

2.      Ideea obsesiva

·         idee contradictorie personalitatii individului in cauza (“asediaza gandirea”)

·         are caracter parazitar – individul lupta impotriva ei dar nu reuseste sa o convinga ΰ ramane intr-o continua premeditare asupra posibilitatilor de rezolvare

·         forma specifica – vascozitate psihica – caracteristica epilepsiei, constand in: scaderea ritmului si fluxului ideativ, lipsa de suplete ideativa, aderenta la tema, monotonie

q       Fading mental = accelerarea treptata a lentorii pana la epuizare si oprire

q       Baraj mental (ideativ) = ritmul si fluxul ideativ se opresc brusc

q       Anideatia = disparitia totala a fluxului ideativ; apare in schizofrenie, depresii severe, dementa

Tulburari de coerenta in gandire:

q       cuvintele se pot inlantui dupa asonanta, rima – asociatii formale lipsite de coerenta ideativa sau sintactica

q       Incoerenta poate aparea la nivelul frazelor, propozitiilor si cuvintelor (nu se pastreaza forma gramaticala corespunzatoare)

q       Forma cea mai grava = salata de cuvinte = amestec total, aleator de cuvinte fara nici o legatura intre ele – duscurs de neinteles

q       Specifica tulburarilor obsesiv – convulsive. Exp. idei de verificare, idei de contaminare

q       Compulsia = actiunea exagerata care este menita sa-si finalizeze ideea obsesiva

q       Foarte frecvent subclinic

3.      Ideea permanenta

·         se afla in neconcordanta cu realitatea

·         ocupa o pozitie centrala

·         este in concordanta cu sistemul ideativ

·         orienteaza gandirea

·         celelalte idei vin sa o sprijine

·         are potential de idee deliranta

4.      Ideea deliranta

·         neconcordanta cu realitatea

·         modifica comportamentul bolnavului

·         are caracter stabil

·         inabordabila la verificare, experimentare

·         tipuri:

idei de expansiune

a.       idei de marire, grandoare, bogatie

b.      idei de inventie

c.       idei de reforma

d.      idei de filiatie – convingerea ca este descendent dintr-o familie mare

e.       erotomanie – convingerea ca este iubit de o persoana publica. Are trei stadii: de dragoste,  de ambivalenta, de manie (ura)

f.        mistice – este fiul lui Dumnezeu, s.a.



2. Idei depresive

·         de persecutie, urmarire, prejudiciu

·         de revendicare

·         de gelozie – specifica schizofreniei (poate apare le alcoolism – paranoizi)

·         de relatie – convingerea ca anumite lucruri au legatura cu el ( in mod rau)

·         hipocondriace – convingerea ca are o boala grava

·         de autoculpabilizare

·         de transformare si posesiune

·         de negatie

4.      Idei mixte

·         de interpretare – interpreteaza lucruri banale din jur ca avnd legatura cu el

·         xenopatice – bolnavul are convingerea ca este influentat de forte exterioare

·         metafizice

5.      Tulburai ale comunicarii non-verbale

I.                    Tinuta – vestimentatia reflecta modul de interrelationare si adaptare, patologie:

a.       dezordonata – specifica schizofreniei, starilor confuzive

b.      excentrica – fundulite, pampoane (episod maniacal)

c.       rafinament – specific istericilor

d.      transvestitism – inadecvare a tinutei corespunzatoare sexului

e.       cisvestitism – tinuta corespunzatoare sexului dar inadecvata varstei

II.                 Privirea – poate reda continutul afectiv

a.       mobila, stralucitoare – specifica maniei

b.      stinsa, hipomobila – specifica depresiei

c.       ratacita – specifica schizofreniei

III.               Expresia mimica – tulburai cantitative/calitative

·         cantitative ΰ hiper-, hipo-, amimie

·         calitative – paramimie (dezadaptata)

·         Hipermimie – generalizata ΰ satisfactie, bucurie, patologic – manie; -localizata ΰ stari de extaz din domeniul mistic, stari de incordare, disputa (schizofrenie); - artificiala ΰ demonstrativa, specifica istericului

·         Hipomimia – stari de oboseala, surmenaj, depresie, impregnare neuroleptica

·         Amimia – disparitia expresiei mimice, specifica ologofreniei, dementelor, starilor confuzionale

·         Paramimii

q       Mimica de imprumut – superficiala, dirijata spre a atrage atentia, specifica isteriei

q       Ecomimia – specifica schizofreniei catatonice (imita mimica) si dementei

q       Neomimia – mimica bizara, stranie; specifica schizofreniei

q       Jargonomimia – multitudide de expresii mimice bizare, inadecvate; specifica schizofreniei

q       Psitacism mimic – dezintegrarea si pierderea unitatii si coerentei expresiei mimice (mimica ciudata, fara sens); specific schizofreniei

IV.              Tulburarile de gestica

·         Ticuri = miscari bruste date de contracturile unor grupe musculare

·         Investigatiile paraclinice nu evidentiaza modificari

·         Specific: boala ticurilor

V.                 Pantomimica

·         ansamblul si frecventa gesturilor, atitudinilor si manifestarilor motorii

·         manierismele = tulburari de comportament motor in care apar miscari nemotivate, artificiale, bizare, in discordanta cu starea afectiva si continutul ideativ

·         bizareriile = grade diferite de comportament menieristic; gesturile si miscarile  nu au un caracter logic, inteligibil.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 957
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site