Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Eseu despre Intelepciune

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
MODELE SI TEHNICI EXPERIMENTALE IN DOMENIUL MOTIVATIEI SI INVATARII
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA INTRE 6-10, 11 ANI (PERIOADA DE SCOLAR MIC)
PSIHOTERAPIA LA COPILUL FOARTE MIC
INTERACTIONISMUL SAU DIMENSIUNEA SOCIALA A EULUI
Tulburarea de Personalitate Pasiv-Agresiva
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA IN ANII ADOLESCENTEI
MODELE EXPERIMENTALE IN STUDIUL DECIZIEI
Douazeci si doua de sfaturi practice pentru a rezista manipularilor
MOTIVATIA
Gandirea ca proces cognitiv superior

TERMENI importanti pentru acest document

eseu despre intelepciune : : : : despre intelepciune eseu :


Eseu

Intelepciune

  Intelepciunea

Imi  voi incepe acest demers cognitiv, pentru o intelegere mai clara, printr-o analiza semantica si etimologica a notiunii de intelepciune, analiza ce se va desfasura comparativ cu cele de inteligenta si desteptaciune.

Astfel, potrivit DEX conceptul de intelepciune semnifica „Capacitate superioara de intelegere si de judecare a lucrurilor” sau „Facultatea de a intelege si de a judeca adanc lucrurile”, reprezentand deci o capacitate, o facultate a omului de a intelege realitatea intr-o maniera mai profunda, mai clara, decat cea care ii este rezervata  in mod obisnuit unui om, prin observarea tuturor interconexiunilor ce exista intre diferitele elemente ale acestei realitati.

Referindu-ne la notiunea de desteptaciune observam ca definitiile date de DEX acestui concept interfereaza in latura semantica cu cea data notiunii de intelepciune, astfel desteptaciunea reprezentand „Facultatea de a intelege usor si profund fenomenele, lucrurile; agerime a mintii; inteligenta”, precum si cu cea data conceptului de inteligenta.

Personal consider ca desi apropiate ca sens in vorbirea curenta, cele trei notiuni sunt totusi distincte in esenta lor, fiecare reliefand un aspect, insusire, stare a intelectului uman.

Astfel, INTELIGENTA reprezinta capacitatea de a intelege usor, bine si REPEDE, de a sesiza ceea ce este esential, de a rezolva situatii sau probleme noi pe baza experientei acumulate anterior, avand de a face mai ales cu viteza de procesare a informatiilor – ideilor, privite ca material al proceselor de gandire. Pentru inteligenta nu conteaza atat volumul sau cantitatea de informatii procesate in vatra intelectului, cat mai ales viteza cu care aceste procese intelective au loc.

In cazul desteptaciunii accentul semantic cade mai ales pe volumul sau cantitatea si calitatea informatiei prelucrate intelectual, fiind indeobste acceptat ca un om destept cel care detine informatii autentice din cat mai multe domenii ale stiintei, culturii, artei etc.

Intorcandu-ne, la conceptul de intelepciune, izvorand etimologic din latinescul Intellectio-intelect, apreciez ca sfera semantica a acestuia transcende sferele celor doua notiuni de mai sus, sub aspectul ariei / intinderii intelegerii lucrurilor si fenomenelor, elemente ale  realitatii, si a capacitatii de sesizare a interconexiunii care exista intre acestea. Deci ceea ce poseda in plus omul intelept fata de cel destept, este tocmai aceasta aptitudine de integrare a lucrurilor si fenomenelor intr-un cadru mai larg, interconectat, intr-o autentica viziune de viata. Sesizarea acestor legaturi subtile, a acestor interconexiuni ale lucrurilor este specifica omului intelept, in vreme ce prezentarea clara, dar limitata, a unui fenomen, lucru, este caracteristica omului destept.

Cu alte cuvinte, considerarea a doua obiecte, va fi expusa in mod diferentiat de catre omul intelept si cel destept. Astfel, omul destept va prezenta in mod separat si de o maniera clara si completa fiecare din cele 2 obiecte, fara a sesiza legaturile ascunse ce exista intre acestea, expunandu-le pe fiecare in mod distinct. Tocmai in remarcarea si expunerea legaturii subtile dintre cele doua obiecte sta superioritatea omului intelept, care observand cu aceeasi acuratete trasaturile specifice ale celor doua obiecte, le leaga apoi intre ele, intr-o intelegere mai inalta, mai profunda.

Avand in vedere, in considerarea celor trei notiuni de mai sus, tipologiile umane  corespunzatoare, consider ca intre acestea se pot naste diverse raporturi de dezvoltare. Astfel, un om inteligent nu este neaparat si unul destept sau intelept. El poate rationa cu viteza avand la dispozitie un minimum de informatie. Un om destept, nu este in mod obligatoriu si un om cu o inteligenta peste medie ( cu o viteza mare de gandire), si cu atat mai putin un om intelept. Totusi, omul intelept, este in acelasi timp si destept si inteligent, aceste trasatori fiind urmarea dezvoltarii sale la acest stadiu de manifestare si exprimare.

            Se considera in mod usuratic de catre majoritatea oamenilor ca intelepciunea se dobandeste odata cu trecerea anilor, cu albirea parului, semnul antic al intelepciunii si respectabilitatii. Unii ganditori au considerat insa ca intelepciunea se dobandeste ca urmare a experientelor mai mult sau mai putin traumatizante de viata prin care fiecare din noi trecem, inca de la nastere. Personal apreciez ca nici trecerea anilor, nici albul parului, si nici chiar numarul experientelor de viata nu determina dezvoltarea intelepciunii ci mai de graba, aptitudinea de a extrage din aceste experiente invatatura specifica pe care o aduc, de a sesiza cauzele si conditiile care le genereaza si in care apar si se manifesta. Astfel, putem repeta una si aceeasi experienta de un numar mare de ori fara a invata nimic din aceasta, dupa cum, la fel de bine, putem intelege si extrage dintr-o singura experienta, esenta acesteia, suficienta ulterior pentru evitarea ei. Am in vedere aici experientele traumatizante, ca situatii de viata care ne aduc suferinta in diverse moduri.

Interesanta este si relatia dintre maturitate si intelepciune. Se apreciaza, in aceasta ordine de idei, ca maturitatea cunoaste trei paliere de manifestare. Astfel, se vorbeste despre o maturitate a corpului, reflectata de gradul ridicat de dezvoltare si functionare somatica a organismului uman, capabil sa faca fata tuturor solicitarilor vietii, precum si vicisitudinilor naturale, se vorbeste despre o maturitate afectiva, reliefata de nobletea si capacitatea de a trai intens anumite sentimente si emotii, dupa cum este acceptata si existenta unei maturitati intelectuale, observabila in aptitudinea de a rationa eficient cu privire la intrebarile fundamentale ale vietii, in capacitatea de a-ti crea si dezvolta in mod continuu de-a lungul vietii o viziune proprie de viata.

Intelepciunea inglobeaza din punctul meu de vedere toate cele trei tipuri de maturitati, omul intelept avand dezvoltate  peste medie si in proportii relativ apropiate toate aceste trei aspecte ale maturitatii.

Este desuet de a mai considera ca un om matur din punct de vedere fizic este in mod automat si un om matur din punct de vedere intelectual sau afectiv, realitatea sociala fiind destul de explicita in acest sens.

Considerata de catre Isocrate (436 – 338 i.e.n.) „Singura avere nepieritoare” a omului, precum si „singura provizie pe care viata nu o poate lua” potrivit lui Bias ( sec. VI i.e.n.), intelepciunea trebuie sa devina principalul deziderat al omului in pelerinajul sau terestru. Viata ofera astfel, o gama larga de trairi pelerinului uman, insa perceperea acestora este apanajul omului care stie sa caute si gaseste intelepciunea. Avantajele multiple ale dorintei si demersului efectiv de a obtine intelepciunea, nu pot fi reliefate decat de catre cel care a inteles ca viata in forma ei rudimentara de manifestare nu ofera in mod automat si de la sine toata bogatia trairilor specific umane, fiind necesara in acest sens dezvoltarea unor aptitudini superioare de intelegere si simtire a vietii, in toate formele sale.

Bertrand Russell crede ca -,, Intrega problema cu lumea aceasta este ca prostii si fanaticii sunt mereu foarte siguri pe ei, iar oamenii intelepti au intotdeauna indoieli.’’

     In etica – Binele este considerat ca fiind sinonimul deplin al tuturor valorilor morale pozitive : ,, cine realizeaza prin faptele sale valori – precum , cinstea , curajul , demnitatea , loialitatea , generozitatea , toleranta , compasiunea , dreptatea , prudenta , cumpatare , mizericordia , simplitatea , buna-credinta , iubirea altruista – poate fi apreciat ca o persoana buna , deci morala ; inseamna ca Binele nu este numai o idee abstracta ci , o concretizare prin comportare a unor valori pozitive din spatiul moralitatii.”Astfel putem spune ca cel ce pretuieste binele este si un om intelept care nu uita sa-si hraneasca mintea si sufletul .

      Ca si celelalte activitati de cercetare , filosofia tinde in primul  rand spre cunoastere deci spre intelepciune .

,, Cunoasterea spre care tinde este de tipul care da unitate si sistemicitate corpului stiintelor si care rezulta din examinarea critica a temeiurilor , convingerilor , prejudecatilor si opiniilor noastre.”

Pentru Kant :,, Stiinta reprezinta cunoastere organizata. Intelepciunea reprezinta viata organizata.’’

    ,,In conceptia lui Kant mobilul moralitatii este complet diferit de acela ar interesului sau al dorintei .El ne indruma in mod absolut si necesar , ii simtim puterea chiar si atunci cand il desfidem cel mai mult .

Nu este un considerent care poate fi contrabalansat cu altele , ci un dictat constrangator care poate fi ignorat , dar niciodata respins .

Bibliografie

 

1.Bertrand Russell – Problemele Filosofiei,  Editura Bic All, Bucuresti – 2004

2. Vasile Morar - Etica In Afaceri si Politica , Editura Universitatii din Bucuresti – 2006

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1948
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved