Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Factorii dezvoltarii umane

Psihologie psihiatrie


loading...



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Teorii privind inteligenta emotionala
CHESTIONARE CONSTRUITE DE H.J.EYSENCK: TEORIA LUI EYSENCK PRIVIND MASURAREA PERSONALITATII; CHESTIONARUL SI INVENTARUL DE PERSONALITATE EYSENCK; E.P.Q
Orientarea biologica in teoria cauzalitatii in criminologie
NEUROPSIHOLOGIE - ACTUL SI ARCUL REFLEX IN INTEGRARE
Ce este invatarea?
Perceptiile: Legile perceptiei, Perceptia formei
Metode si tehnici de cercetare in psihologie
Personalitatea in viziunea lui Carl Gustav Jung
Tulburarea de Personalitate Antisociala
STRUCTURA COMUNICATIEI IN MICROGRUPURILE OCIALE :DEFINITIE,CARACTERIZARE GENERALA SI FUNCTIILE PSIHOSOCIALE ALE COMUNICARII IN GRUPURI

TERMENI importanti pentru acest document

: factorii dezvoltarii umane : bronfenbrenner ecologisch model : factori care influenteaza dezvoltarea umana : legile dezvoltarii psihice :

Factorii dezvoltarii umane

Termenul dezvoltare umana se refera la drumul de viata al fiintei umane, cu momente de ascensiune, de stagnare si regres, cu ritmuri diferite, cu schimbari imperceptibile ce alterneaza cu salturi spectaculoase, cu asimetrii intre drumul in sus si drumul in jos. Evitam termenul de maturizare care sugereaza  infaptuirea unui program prestabilit genetic, derulat secvential in conditii fizice obisnuite.

Exista un acord unanim in a considera ca fiinta umana se schimba in timp, atat fizic, cat si psihic. Cand se pune problema factorilor ce stau la baza transformarilor, a configuratiei acestora sau a aspectelor esentiale ce definesc schimbarea, se ivesc controverse sesizabile atat la nivelul cunoasterii comune, cat si al celei stiintifice.

Astfel, accentuarea unilaterala a rolului ereditatii pune sub semnul indoielii forta modelatoare a educatiei. Din moment ce devenirea umana se deruleaza conform unui program determinat, sansele influentelor externe sunt nesemnificative, ele fiind doar cadrul in care un algoritm prestabilit isi urmeaza cursul.

Daca se exagereaza rolul factorilor de mediu, se poate ajunge la formularea unor pretentii absurde fata de cei ce infaptuiesc educatia. Daca forta modelatoare a factorului extern este nelimitata, se pot formareg la orice copil orice insusiri, iar daca apar erori, inseamna ca educatia nu a fost realizata corespunzator. Profesorul ar fi raspunzator pentru toate esecurile discipolilor sai si tot lui i-ar reveni si succesele acestora.

Din perspectiva interactionista dezvoltarea umana apare ca rezultanta actiunii ambilor factori. O asemenea viziune se intemeiaza pe argumente metodologice demne de luat in considerare: nici un studiu asupra personalitatii nu poate identifica riguros aportul separat al unui factor. Evaluarea oricarui proces sau insusire a personalitatii ne da o valoare globala, fara a decela ce si cat se datoreaza ereditatii ori mediului, indiferent la ce varsta sau cat de timpuriu se realizeaza procesul de masurare.

Perspectiva contextuala sustine ca dezvoltarea umana depinde de mai multe contexte intre care exista influente reciproce: istoria evolutiei umane, cultura in care se naste individul in epoca istorica, subcultura si comunitatea, familia persoanele obiectele si relatiile ce consituie mediul imediat.

Modelul conceptual al contextelor (figura 2.1) sugereaza ca fiecare cerc influenteaza ceea ce se afla in interiorul sau. Asezat in centru, copilul aduce in procesul dezvoltarii, constructia sa biologica. Aceasta este plasata in mediul imediat, reprezentand oamenii si obiectele fizice cu care copilul are contact direct: locuinta, familia, jucariile, spatiile de joaca, semenii, scoala, profesorii. Aceste conditii nu exista in gol, ci intr-un context socio-economic mai larg, incluzand toate elementele interactiunilor persoanele si obiectelor din contextul anterior. Cel de-al treilea cerc in care se inscriu mediile anterioare reprezinta contextul cultural: valorile, credintele si normele ce ghideaza conduita umana.

Figura 2.1. Contextele dezvoltarii (dupa Bronfenbrenner)

Ereditatea

Ereditatea este considerata insusire fundamentala a fiintelor vii, de a conserva si transmite urmasilor ceea ce este caracteristic speciei careia ii apartin.

Ereditatea este controlata de gene, segmente filiforme de ADN localizate pe structuri numite cromozomi. Fiecare celula din corpul uman, cu exceptia celulelor reproductive contine 23 perechi de cromozomi.

Conform cercetarilor, ereditatii i se datoreaza:

§         insusirile fizice general umane si cele particulare: statura, formele, proportiile, culoarea, functionarea. Aici se includ si particularitatile sistemului nervos, insusirile sistemului nervos central, insusirile activitatii nervoase superioare, insusirile analizatorilor;

§         instinctele, tipare de comportament ce apartin tuturor indivizilor speciei umane, au deci caracter universal si functionalitate adaptativa primara, servind supravietuirii individului si a speciei;

§         unele abilitati intelectuale, de exemplu abilitatile verbale, memoria, inteligenta spatiala, inteligenta generala. Se considera in general, ca procesele si insusirile psihice apartin fenotipului (produs al interactiunii ereditatii (genotip) si mediului), ca influentele ereditatii sunt mai puternice la procesele simple;

§         unele deficiente mentale;

§         unele tulburari psihice.

Rolul ereditatii asupra personalitatii poate fi sustinut din interiorul psihologiei pe baza unor evaluari folosind de regula probe standardizate, urmate de analize comparative. In acest sens, s-au efectuat studii comparative la nivelul familiilor nucleare intre parinti si copii, intre copiii acelorasi parinti, la nivelul familiilor extinse asupra rudelor de sange (frati, nepoti, unchi, matusi, veri intre ei), in perspectiva orizontala  si verticala pentru a se stabili similitudinile. Studiile au vizat inteligenta generala, unele abilitati si tulburari psihice (corelatiile IQ intre parinti-copii, ca si intre frati au fost peste 0,40).

Figura 2.2. Legaturile genetice si IQ (dupa McGue si Neisser)

Studiile de adoptie – compararea inteligentei copiilor cu a parintilor naturali si cu a parintilor adoptivi, demonstreaza ca pe masura cresterii, nivelul inteligentei copiilor se apropie tot mai mult de al parintilor naturali, cu deosebire de nivelul intelectual al mamei. Corelatiile la testele de inteligenta intre copii si parintii adoptivi au valori reduse (0,22).

Cercetarile efectuate asupra gemenilor bivitelini, au constat ca nici sub aspect fizic, nici psihic, nu sunt intre ei mai multe asemanari decat in cazul fratilor (corelatiile la probele de inteligenta au fost si aici peste 0,40).

Mai convingatoare sunt cercetarile asupra monovitelinilor. Se presupune ca au acelasi potential ereditar, iar daca intre ei vor exista deosebiri ,acestea se datoreaza mediului. Desi efectuarea unor studii riguroase pe cuplurile de monovitelini prezinta multe dificultati, s-au descoperit corelatii foarte semnificative la probele de inteligenta (peste 0,85 la gemenii care au crescut impreuna). Comparatiile asupra perechilor de monovitelini despartiti de timpuriu si crescuti separat, furnizeaza date despre similitudinile de multe ori stranii (corelatii intre 0,7 si 0,8 la probele de inteligenta si comportament preferential foarte asemanator).

Patrimoniul genetic se manifesta ca potential, ca disponibilitate, are caracter polivalent si in functie de influentele externe ulterioare, el va fi actualizat sau nu, dezvoltat intr-un domeniu sau altul, dobandind astfel, o anumita identitate. Devenirea fiintei umane se inscrie in limitele date de potentialul ereditar, iar influenta mediului sau educatia nu se exercita in vid si nici nu-l pot anula. Factorii de mediu, inclusiv educatia, pot actiona doar asupra mostenirii genetice, atat in eforturile de dezvoltare cat si in cele compensatorii.

Mediul

Constituindu-se ca un ansamblu al influentelor externe ce tin de spatiul fizic, geografic, de cultura, de grupurile in care se integreaza, de structura, modul si stilul de viata, mediul se prezinta sub o forma concreta, pentru fiecare fiinta umana.

Chiar daca apartin aceleiasi familii, copiii, fie chiar gemenii, intra in interactiuni specifice cu parintii si cu ceilalti membri ai familiei, percep situatia (pozitia) lor in familie si atitudinea parintilor in mod diferit, valorifica in maniera personala sfaturile si indemnurile parentale si patternurile comportamentale din familie.

Influentele mediului se exercita inca in perioada prenatala, fara a putea spune, asa cum se intampla intotdeauna cand vorbim despre inceputuri, unde se afla ele. Componentele mediului fizic (poluarea chimica, fonica, radioactiva etc. sau aplicatiile ingineriei genetice) pot influenta insusi programul ereditar. Consumul unor substante, contaminarile virotice, traumele corporale ale mamei au influente majore asupra copilului. Climatul psihic in care se dezvolta copilul, starea de confort sau disconfort psihic a mamei, modul in care se raporteaza la sarcina, atitudinile tatalui si relatiile dintre soti influenteaza dezvoltarea prin sistemele de receptie senzoriala, de memorare si traire afectiva.

Influentele din perioada prenatala se continua cu cele din perioada perinatala (de exemplu, traumele la nastere afecteaza creierul, provocand deficiente mentale de natura exogena).

In perioada postnatala rolul modificarilor in devenirea personalitatii este de domeniul evidentei. Astfel, elementele mediului fizic, conditiile astronomice, geografice, alimentatia, consumul sau abuzul unor substante (droguri, medicamente), zgomotul si alte noxe ce genereaza poluare, aglomeratia, sunt cateva elemente pe care le putem utiliza spre ilustrarea acestei idei.

Ne oprim la cateva:

§         malnutritia mamei in timpul sarcinii si malnutritia copilului in primii ani de viata afecteaza dezvoltarea sistemului nervos si poate genera astfel, retard mental;

§         zgomotul, unul din cei mai puternici stresori, are ca efect reducerea performantelor intelectuale, accentuarea oboselii, reducerea tolerantei la frustrare, diminuarea comportamentului prosocial;

§         cele mai bune performante le avem in munca intelectuala, atunci cand temperatura aerului atinge valori moderate;

§         consumul unor substante poate avea efecte stimulatoare asupra tonusului psihic sau efecte inhibitorii, relaxante, de reducere a tensiunii, a incordarii psihice ori poate genera halucinatii, trairi afective, iluzorii, pierderea prizei de constiinta, a contactului cu realitatea.

Procesul dezvoltarii este influentat de factorii sociali care mediaza influentele mediului fizic (in exemplul anterior – consumul de substante se invata pe baza unui model existent in mediul de viata al subiectului, este stimulat de anumite persoane sau grupuri referentiale).

Mediul social isi exercita influentele prin grupurile, institutiile si unitatile organizationale in care se integreaza subiectul, la ale caror activitati participa sau cu care intra in diverse raporturi: familie, grup de joaca, prieteni, clasa sau grupa de studiu, scoala, liceu, colegiu, universitate, biserica, grupare politica, grup de munca, institutii ce apartin puterilor statului, organizatii economice, comunitate etnica, contacte interculturale etc.

Exista in toate aceste structuri sociale cateva componente comune, a caror forta modelatoare este cu atat mai puternica, cu cat subiectul este mai aproape sau mai puternic integrat in structura sociala de care vorbim. Familia reprezinta componenta dominanta a mediului imediat. Zilnic membrii familiei interactioneaza cu copilul , ii stimuleaza dezvoltarea abilitatilor, ii ofera modele si reguli de conduita. Atitudinile legate de solutionarea problemelor, curiozitatea, interactiunile cu semenii sunt influentate de calitatea relatiilor din sistemul familial. Comportamentul parintilor modeleaza raspunsurile copilului, iar raspunsurile acestuia influenteaza conduita parintilor.

Conditiile materiale economice influenteaza sansele de manifestare si afirmare ale copilului, constituindu-se ca premise favorabile, daca au un nivel suficient de mare, sau piedici, chiar in procesul de scolarizare obligatorie. Multi copiii nu pot frecventa astazi invatamantul public din cauza saraciei. Standardele economice ale familiei, comunitatii sau ale statului au o influenta deosebita asupra sanselor devenirii, a actualizarii si dezvoltarii potentialului nativ, a sanselor de manifestare in competitiile nationale si internationale.

O alta componenta a mediului social, o constituie modelele profesionale sau ocupationale cu care vine copilul in contact in cadrul socializarii sau pe care mediul sau de viata i le poate etala. Evantaiul acestor oferte, determinate de conditiile socio-economice ale locului si timpului, poate fi insuficient sau neadecvat in raport cu insusirile de personalitate ale copilului.

De asemenea, nivelul de civilizatie si nivelul cultural, modelele de conduita cotidiene, de utilizare a obiectelor si de practicare a unor norme, consumurile culturale influenteaza devenirea pe tot parcursul sau.

In toate structurile, subiectul intra, inevitabil, in interactiuni cu ceilalti. El nu este un simplu spectator al desfasurarii activitatii, ci se afla in interiorul grupului unde are o anumita pozitie, desfasoara anumite actiuni, primeste si emite mesaje, este acceptat si simpatizat sau marginalizat sau respins. El va percepe modul in care il vad ceilalti dintr-o multime de indici comportamentali pe care ii poate identifica si interpreta (metaperceptie), isi va ajusta propria imagine si propriul comportament, se va schimba si in plan psihic.

Pentru a evoca rolul indispensabil al conditiilor de mediu in devenirea personalitatii, se pot utiliza o serie de studii comparative.

Studiile efectuate asupra purtatorilor unor culturi diferite evidentiaza existenta patternurilor comportamentale, a trasaturilor psihice cu specific cultural, diferentierea nivelului intelectual in functie de densitatea, valoarea si intensitatea stimularilor culturale, diferentieri in ce priveste nivelul si structura motivatiei. Cercetarile au demonstrat existenta diferentelor intre nivelele intelectuale ale fratilor in functie de intensitatea stimularilor ambientale corelata cu ordinea nasterilor.

Exista diferente in privinta modelului de personalitate, cu accent pe autonomie, individualism, autoafirmare, activism in culturile vestice si dependenta, colectivism, subordonarea individului fata de grup, traire in si prin comunitate, in culturile non-vestice.

Rezultatele probelor de inteligenta demonstreaza o ramanere in urma a indivizilor din culturile africane, explicabila prin conditiile socio-economice precare sau prin modul deficitar, etnocentrist in care sunt construite probele. Pornite din culturile vestice si pentru purtatorii lor, testele nu pot fi purificate de semnificatii culturale si genereaza din start, un handicap, pentru exponentii altor culturi.

Studii efectuate in interiorul aceluiasi spatiu cultural, evidentiaza diferente semnificative in privinta nivelului intelectual si a comportamentului pro-social, in functie de conditiile economice, de nivelul de instructie si cultura al familiei, de modelele de conduita la care copii au fost expusi. S-a constat astfel, existenta unui nivel intelectual mai scazut la populatia de culoare si la alte categorii cu nivel socio-economic redus din S.U.A.; faptul ca aceasta nu are o determinare rasiala, este demonstrat de studiile efectuate asupra negrilor cu venituri ridicate, ai caror copii prezinta o dezvoltare intelectuala similara cu a albilor de pe acelasi palier socio-economic.

Cercetarile asupra copiilor institutionalizati demonstreaza ca in conditiile unui mediu cu stimulari intelectuale mai sarace, cu disfunctionalitati in procesul de comunicare, cu manifestari ostile ori cu indiferenta, dezvoltarea intelectuala se realizeaza greu, iar comportamentul se caracterizeaza prin pasivitate, abandon de sine, neajutorare invatata, sau prin agresiune, devianta antisociala.

Descoperirea unor copii izolati in mod intentionat de catre familie sau abandonati in natura si crescuti de animale care n-au putut fi recuperati, ramanand in ciuda eforturilor specialistilor la stadiul de „copii-lup”, demonstreaza ca influenta mediului social este decisiva pentru formarea insusirilor umane (capacitati de relationare interpersonala, gandire, vorbire, utilizarea mainilor in diferite actiuni, tinuta verticala, etc.), daca acest lucru se realizeaza timpuriu, exista sanse. Ulterior interventia oricat ar fi de specializata, este prea tarzie.

In dezvoltarea umana atat aportul ereditatii cat si al factorilor de mediu sunt de neinlocuit. Orice disfunctie, orice carente ar exista in cadrul unuia, necesita cresterea, compensarea, recuperarea, efectuate de catre celalalt factor. Pe fondul unei normalitati in structura, continutul si momentul de activizare a celor doi factori conjugati, se construieste in general, o personalitate adaptata, cu disponibilitati de actiune si creatie.

Educatia

Consideram educatia ca activitate prin care adultii pregatesc copiii in vederea integrarii lor sociale.

Educatia apartine vietii sociale si numai din ratiuni teoretice ce tintesc analiza si instrumentarea praxisului, o decupam, artificial, din acest cadru. Daca educatia realizata in familie, este mai putin planificata si sistematizata, cu scopuri mai putin determinate, cea realizata in institutii se deruleaza intr-un program, are continuturi si strategii elaborate, obiective precizate, iar cei ce o realizeaza au dobandit competente certificate formal, in baza carora functioneaza si sunt recunoscuti social.

Profesiunea de parinte se insuseste spontan. Desi exista tentative de a forma in mod institutionalizat unele atribute, mai ales materne, ele au un caracter optional, nu realizeaza evaluarea efectelor si nici nu pot aplica masuri corective. In consecinta, cresterea si educarea copiilor in familie raman tributare modelelor culturale traditionale, perpetuate de-a lungul generatiilor, in interiorul fiecarei culturi. Educatia din etapele timpurii face posibila construirea identitatii culturale in unitate cu cea sociala, pe baza carora se va elabora identitatea personala. Scoala si celelalte institutii isi exercita influentele modelatoare pe terenul celor „7 ani de acasa”.

Majoritatea autorilor subliniaza rolul determinant al educatiei in devenirea fiintei umane. O asemenea asertiune nu poate fi demolata, dar ne permitem sa nuantam, ca educatia nu are puteri absolute, nelimitate. Chiar daca, uneori, pare sa infaptuiasca minuni, educatia nu poate ignora potentialul nativ, uneori tarat. Nici influentele anterioare ale mediului, chiar in componenta sa fizica, naturala, nu pot fi omise, atunci cand se intreprind activitati educative (ne referim la educatia copiilor marcati de influente nefaste ale mediului fizic si ale comportamentului mamei, a celor institutionalizati, la integrarea si educarea tiganilor etc).

Termenul determinant pare de acceptat, in sensul ca activitatea educativa poate actualiza si dezvolta ceea ce ereditatea nu poate face in sine, poate suplini prin cresterea si accentuarea unor trasaturi, absenta sau dimensiunile reduse ale altora (hipoacuzicii beneficiind de educatie adecvata se pot integra in societate, pot deveni independenti), poate corija sau poate accelera unele influente ale factorilor de mediu (educatia delicventilor, educatia copiilor supradotati, educatia adultilor). Deci, determinant se poate accepta numai in sensul ca prin educatie, se mai poate infaptui ceva mai mult decat au facut in mod spontan si necontrolat ceilalti factori, dar pornind de la baza de date si tinand cont, ca nu se poate realiza o negare absoluta a ceea ce exista deja.

s

Intrebari de verificare:

1. Ce argumente sustin influenta meidului asupra dezvoltarii umane?

2. In ce consta rolul determinant al educatiei?

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1042
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved