GANDIREA. DEZVOLTAREA GANDIRII IN PROCESUL INSTRUCTIV - EDUCATIV

GANDIREA. DEZVOLTAREA GANDIRII
IN PROCESUL INSTRUCTIV - EDUCATIV

CARACTERIZAREA GANDIRII

Gandirea: succesiune de operatii care duc la dezvaluirea unor aspecte importante ale realitatii si la rezolvarea anumitor probleme

Operatiile gandirii:

generale: prezentate in orice act de gandire

specifice: relatie cu o categorie restransa de probleme

OPERATIILE GENERALE ALE GANDIRII

a)      Comparatia:

apropiere pe plan mintal a unor obiecte sau fenomene cu scopul stabilirii de asemanari si deosebiri intre ele

stabilirea similitudinilor si diferentelor dintre obiecte reprezinta momentul initial al reflectiei, urmand analiza si sinteza

b)     Analiza:

separarea mintala a unor obiecte, fenomene sau a unor insusiri, parti, elemente ale lor

c)      Sinteza:

o legatura stabilita intre obiecte, fenomene sau diferitele lor parti, elemente sau insusiri

Aceste trei operatiuni permit solutionarea de probleme si de catre animale.

T    progresul gandirii este favorizat de variatia experientei.

d)     Abstractizarea:

analiza a esentialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau relatii esentiale dintre obiecte si fenomene

constiinta ca un anume aspect apartine unei clase intregi de obiecte asemanatoare

e)      Generalizarea:

extinderea unei relatii stabilite intre doua obiecte sau fenomene asupra unei intregi categorii

o caracteristica este generala cand este comuna multor obiecte

Aceste doua operatii le gasim doar la fiintele umane.

OPERATII SPECIFICE ALE GANDIRII. TEORIA LUI PIAGET

E. Goblot: progresul gandirii presupune:

efectuarea unor constructii, a unor actiuni reale sau mintale

acte de constatare a rezultatelor obtinute

modificarile

perceptia, observatia

J. Piaget: actiunile mintale, operatiile specifice gandirii provin din interiorizarea treptata a unor actiuni pe care copilul se face mai intai in mod real, in practica de fiecare zi

pana la un an si 6 luni: gandirea are loc in plan concret

insusirea limbajului:

T    intelegerea simbolului

T    interiorizarea actiunilor: operatii mintale specifice, caracterizate prin reversibilitate

rezolvare probleme pe plan exclusiv abstract: 11-12 ani

Gandirea abstracta: controversa imaginata, sprijinita cand si cand de evocarea unor fapte sau fenomene concrete

FORMELE GANDIRII PRIVIRE DIN PUNCT DE VEDERE PSIHOLOGIC

A.    Retelele semantice alcatuiesc memoria semantica - suportul logic al notiunilor, care incorporeaza doua categorii de relatii:

a)      relatia de predicatie: caracteristicile conceptului

b)      relatii de subordonare: raportul notiunii cu altele mai generale

T    Notiunea

posibilitatea de a formula numeroase judecati cu privire la o clasa de obiecte sau fenomene

caracterizata prin aceasta constiinta a ceea ce este esential si ce este secundar (importanta unei caracteristici)

T    Clasificare:

notiuni concrete - pot fi exemplificate printr-o imagine (casa, arbore, om)

notiuni abstracte - nu le poate corespunde o imagine concreta (infinit, spiritualitate, absolut)

T    Aspecte ce trebuie avute in vedere in legatura cu notiunea:

trebuiesc discutate si posibilele deosebiri intre membrii aceleiasi specii

evitarea supraaprecierii aspectelor secundare

atentia privilegiata acordata unei specii prototip al categoriei

Sursa de eroare:

clasificarea se bazeaza pe compararea cu un prototip si nu pe analiza aspectelor esentiale

judecarea unei situatii dupa aparenta sa imediata

important: cautarea echivalentelor importante, a esentelor

Relatiile dintre notiuni - comunicate prin intermediul judecatilor

B.Judecata - asertiune = afirmarea sau negarea unui raport

se deosebeste de propozitiile logice memorare mecanic prin existenta adeziunii, a convingerii

convingerea este esentiala pentru a considera o propozitie ca fiind un act de gandire, o judecata

Frecvent, judecatile devin subiective (influentate de motivatie, afectivitate)

T    necesitatea cultivarii obiectivitatii, a simtului critic si autocritic

Justetea unei judecati este sustinuta prin rationament:

C.    Rationamentul - acea forma de gandire in care, pornind de la una sau mai multe judecati, obtinem o alta judecata

Clasificare:

deductive - planul verbal abstract

inductive - de la fapte judecati generale

analogice - bazate pe asemanari importante

Logica - valoarea lor de adevar

Psihologica - mecanism psihologic care aduce in constiinta premise si solutii

INTELEGEREA

definitie: stabilirea unei relatii importante intre ceva cunoscut si ceva necunoscut

clasificare:

intelegere nemijlocita, directa, bazata pe experiente anterioare

intelegere mijlocita: eforturi actuale de gandire de scurta si lunga durata

valoarea actului de intelegere natura legaturii stabilite

Intelegerea:

duce la stabilirea continua a relatiei intre obiecte, fapte

stabileste memoria semantica (vast sistem organizat de legaturi)

formarea de retele semantice, care inlesnesc intelegerea de noi situatii si duc la solutionarea de probleme complexe

Asimilarea unui text stiintific (intelegerea):

descompunerea in fragmente - analiza

intitularea (desprindere idei principale, titluri) - abstractizare

alcatuirea planului mintal - sinteza (memorare)

corelatiile (legaturi idei centrale cu experiente anterioare) - generalizare

+ actiuni mintale (operatii specifice(: nelamuriri in text discutii interioare, critice (presupune dezvoltarea gandirii abstracte)

a invata sa inveti

REZOLVAREA DE PROBLEME

ce ni se da date

ce ni se cere precise

operatori - cunostinte si metode cunoscute

transfer: aplicarea unor cunostinte dobandite anterior la situatia actuala

T       analiza prin sinteza (incercari repetate)

completarea datelor existente cu alte informatii: noi observatori sau consultari de carti

impartirea problemei in subprobleme ce trebuiesc solutionate in prealabil

T       probleme complexe

probleme foarte grele:

T       transformarea substantiala a operatorilor cunoscuti

T       imaginarea unor procedee complet noi

T       analogia (acte imaginative)

Pregatirea si solutionarea rezolvarii de probleme:

idei - ancora - pot fi utilizate intr-o varietate de situatii problema

sugestii in relatie cu datele sau cu operatorii

scheme logice - grafice

gradarea dificultatilor

asigurarea variatiilor tipurilor de probleme (cresterea rigiditatii algoritmilor din cauza problemelor de acelasi tip)

T       caracterul eterogen al exemplelor atentie, precautie

problemele trebuie rezolvate in grupuri libertatea gandirii, procesul imaginativ

suprasolicitarea supraincarcare emotionala defavorabila gandirii

METODE DE INVATAMANT IN PERSPECTIVA CULTIVARII GANDIRII ELEVILOR

Educarea gandirii in invatamantul traditional, la noi in tara

expunerea profesorului, urmata de reluarea acasa (manual, notite)

lipsa aparenta de legatura intre invatatura din scoala si viata

Preocuparea de a retine si reda continutul lectiei nu concorda cu cea necesara in realitatea vietii (cere precizarea unei probleme si rezolvarea ei in propriul efort)

nu se produce transferul cunostintelor memorate (orientarea intelectuala nu este spre manifestarea independentei, spre solicitarea gandirii)

progresul cunoasterii: prin convorbire profesor - clasa (intrebari bine gandite)

Scolile 'active de la inceputul sec. XX

au criticat mediul artificial al scolii, care nu ar interesa pe copii

W. Kilpatrick - metoda proiectelor

elevii aleg subiectul care ii intereseaza

e vorba de un subiect legat de practica

elevii sunt activi, depun eforturi - profesorul stimuleaza intrebarile

buna pregatire de viata, dezvoltarea gandirii

Limitari:

nu putem subordona invatamantul intereselor copiilor

nu se poate cere copilului sa descopere totul singur

au subestimat valoarea logica a cunostintelor

Dezvoltarea gandirii in centrul atentiei actualelor scoli din Occident

Trei forme de invatamant:

a)      forma frontala - profesorul lucreaza simultan cu toata clasa

b)      forma activitatilor pe grupe - grupe de 4-5 scolari realizarea aceleiasi teme

c)      forma individuala - fiecare copil rezolva o sarcina

Metoda principala de predare - invatare

problematizarea (invatarea prin descoperire) (dirijata!):

noile cunostinte prezentate in situatii care sa ridice probleme

obisnuinta de a gasi singuri probleme, pentru rezolvari ulterioare

favorizarea transferului de cunostinte:

Caracteristici

descoperirea este una dirijata

actualizarea conceptelor - ancora

lucrul in grup

T       loc central in invatamantul occidental, dar datorita volumului mare de timp necesar, nu e mult folosita

Cel mai des folosita: expunerea

realizeaza sistematizarea cunostintelor

rezultate mai bune decat munca pe grupe