Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


MEDIUL PSIHOSOCIAL SI SANATATEA; CONCEPTUL DE SANATATE DIN PERSPECTIVA PSIHOSOCIALA; FACTORI PSIHICI, PSIHOSOCIALI, SOCIOCULTURALI, AMBIENTALI CU VALENTE PATOGENE

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SOCIOMETRICA CA TEHNICA DE EVIDENTIERE A STRUCTURII SOCOAFECTIVE A GRUPULUI;SOCIOGRAMA
STRUCTURA, FORME DE MANIFESTARE SI DINAMICA OPINIEI PUBLICE
COMPORTAMENTUL PROSOCIAL DIN PERSPECTIVA TEORIEI ACTIUNII SOCIALE
FUNCTIILE PSIHOSOCIALE ALE MICROGRUPURILOR
CARACTERISTICILE OPERATIONALE ALE OPINIEI PUBLICE CA FENOMEN PSIHOSOCIAL
PUBLICITATEA CA FORMA DE COMUNICARE DE MASA;CARACTERISTICI PSIHOSOCIALE SI EXIGENTE SPECIFICE (EXEMPLE)
AGRESIVITATEA CA FENOMEN PSIHOSOCIAL;DEFINIRE SI CARACTERIZARE (EXEMPLE)
MULTIMILE CA FENOMEN PSIHOSOCIAL;DEFINIRE, CARACTERIZARE GENERALA;CLASIFICARE
Legislatia privind protectia sociala a persoanelor cu handicap mintal
FUNCTIILE PSIHOSOCIALE ALE OPINIEI PUBLICE (EXEMPLE)

MEDIUL PSIHOSOCIAL SI SANATATEA; CONCEPTUL DE SANATATE DIN PERSPECTIVA PSIHOSOCIALA; FACTORI PSIHICI, PSIHOSOCIALI, SOCIOCULTURALI, AMBIENTALI CU VALENTE PATOGENE

4.Mediul psihosocial si sanatatea



Sanatatea si conditiile mentinerii ei constituie una dintre problemele centrale ale psihologiei sociale, in masura in care aceasta stare a membrilor societatii influenteaza in mod esential raporturile interpersonale, activitatea in cadrul grupurilor si organizatiilor sociale, performantele obtinute de catre aceasta, climatul social si -in ultima instanta- insasi calitatea vietii. Starea de sanatate fizica si psihica a unei comunitati reprezinta cel mai relevant indicator asupra gradului sau de cultura si civilizatie: este masura potentialului sau de supravietuire si dezvoltare.

Conceptul de sanatate din perspectiva psihosociala

Deosebita dezvoltare a stiintelor sociale din ultima jumatate de secol a condus la aparitia unei noi conceptii asupra bolii, respectiv asupra sanatatii ca revers al acesteia. Prin impunerea unei viziuni sistemice privind raportul dintre microcosmos si macrocosmos, dintre organism si mediu si -mai ales- a unei noi intelegeri a raporturi dintre biologic-psihologic-social, boala apare ca un fenomen disfunctional conditionat de interactiunile specifice dintre factorii apartinand fiecaruia dintre subsistemele mentionate.

Multe sute de ani boala a fost considerata ca fiind cauzata exclusiv de factori biologici, desi unele observatii disparate veneau in contradictie cu aceasta conceptie. Cercetarile initiate de A. Meyer inca din anii '40 au evidentiat insa un fapt surprinzator pentru acea vreme: Starea de sanatate a unei persoane, precum si evolutia unei eventuale boli contractata de aceasta sunt in stransa legatura cu viata ei sociala. Sistemul biologic, cel psihic, relational si social se afla intr-o stransa interdependenta, acest lucru fiind deosebit de evident in cazul maladiilor somatice, dar mai ales in cazul celor psihice. Ulterior, cercetari sistematice au evidentiat natura exacta a acestor conditionari, punandu-se bazele unei noi conceptii asupra sanatatii, bolii si vindecarii, conceptie in cadrul careia relatiile dintre diferitele categorii de factori au rolul determinant - si nu factorii in sine.

Sintetizand rezultatele acestor cercetari, vom retine urmatoarele aspecte esentiale: a) Mediul social, prin influentele si solicitarile la care supune individul joaca un rol important in declansarea unor maladii, insa totodata poate ajuta in aceeasi masura la vindecarea acestora; dintre acesti factori amintim stresul, violenta sociala, insecuritatea, climatul social general, calitatea vietii, densitatea demografica, asistenta medicala si sociala etc.; b) Factorii psihologiei si psiho-relationali intervin ca mediatori importanti ai dinamicii oricarei patologii, putand potenta factorii nocivi care au declansat maladia, sau putandu-i contracara. Aceasta observatie a fost concretizata in principiul conform caruia nu exista boli, ci numai bolnavi; adica persoane care au o anumita perceptie, atitudine si reactie fata de propriile lor probleme de sanatate, si ale caror organisme reactioneaza diferentiat la actiunea factorilor patogeni, tocmai datorita unor trasaturi psihice sau de personalitate care intervin in aceasta ecuatie (v. schema 9.4.1.). c) Starea de sanatate a membrilor unei comunitati afecteaza profund climatul psihosocial, calitatea relatiilor interpersonale, precum si performanta individuala si sociala in poate domeniile.

Un caz real relatat de J. Gergen evidentiaza intr-un mod foarte convingator relatiile de conditionare reciproca foarte profunda dintre factorii biologici, cei psihici si sociali (88, 738). O bolnava a fost internata intr-o clinica timp de aproape 10 ani pentru o afazie drastica; din cauza gravitatii bolii era plasata intr­-un pavilion considerat ca fiind destinat bolnavilor cronici, fara speranta. In urma inceperii unor lucrari de renovare, bolnava a fost mutata impreuna cu toti ceilalti pacienti intr-un alt pavilion, destinat unor bolnavi fara probleme deosebite, in care exista -in consecinta- un climat de o cu totul alta factura: pacientei aveau libertate de miscare si de petrecere a timpului liber, pe acest fond dezvoltand relatii interpersonale mult mai apropiate. In acest climat, intr-un timp relativ scurt pacienta amintita a facut progrese remarcabile, devenind sociabila si incepand chiar sa vorbeasca.

Dupa terminarea lucrarilor, bolnavii au fost mutati in sectoarele initiale, fapt ce a determinat intr-un timp foarte scurt agravarea brusca si inexplicabila a starii de sanatate a pacientei amintite, care a si decedat foarte repede. Autopsia nu a evidentiat nici o cauza organica a acestui fapt, iar analizele efectuate inainte de efectuarea mutarii aratau o stare fizica foarte buna a pacientei, cu exceptia afaziei care persista. In aceste conditii, s-a emis ipoteza ca singura explicatie posibila este de natura psihologica, starea de deznadejde provocata de revenirea la vechile conditii si limitari fiind cauza care a provocat decesul.

De altfel, numeroase alte studii de caz evidentiaza efectul foarte puternic al unor factori psihologici asupra evolutiei unor boli organice, acestia putand actiona fie intr-un sens pozitiv, favorizand vindecarea, fie intr-unul negativ.

Factori psihici , psihosociali si socioculturali cu valente patogene

Din multitudinea factorilor de natura psihica, psihosociala si culturala care pot afecta starea de sanatate in contextul civilizatiei contemporane, ii consideram ca avand o importanta deosebita pe urmatorii: Stresul, calitatea relatiilor interpersonale in cadrul grupurilor de baza (familie si grupuri de munca), reactivitatea personala, climatul social si organizational, anomia, armonia ambientala si echilibrul ecologic. Subliniem faptul ca, la randul lor, acesti factori au un caracter complex, implicandu-se reciproc intr-un lant de cauzalitati si conditionari circulare.

Stresul este considerat factorul cu cel mai inalt potential patogen, fiind incriminat in producerea a numeroase tulburari somatice, psihice si relationale. Conceptul de „stres“ a fost introdus de H. Selye in legatura cu teoria sa asupra „sindromului general de adaptare', care presupune trei faze: 1) faza de alarma, in care organismul incearca sa se apere impotriva actiunii unui factor nociv printr-o puternica reactie endocrina (secretie de adrenalina si de steroizi); 2) faza de revenire sau de rezistenta specifica, in care organismul pare ca ,se adapteaza la situatia tensionala, comportandu-se relativ normal; 3) faza de epuizare, care apare dupa o actiune mai indelungata a stimulului nociv, timp in care au loc importante modificari hormonale care pun organismul intr-o situatie fiziologica si psihica precara si vulnerabila, care se accentueaza daca in aceasta perioada mai intervin si alti factori nocivi (199, 171 s.u.).

Stresul este definit ca starea speciala in care se afla organismul atunci cand sub influenta unor factori exteriori agresivi care, producand socuri emotionale, dezechilibre psihice si fiziologice sau traume, il pun in imposibilitatea de a reactiona intr-un mod adecvat. Situatia stresanta este cea in care se produc asemenea agresiuni asupra organismului, iar Stresul desemneaza starea in care se gaseste organismul supus agresiunii. Dintre cei mai importanti factori stresanti amintim: emotiile puternice si prelungite, solicitarile fizice si psihice excesive, conflictele de orice natura, starile de frustratie, agenti fizico-chimici capabila sa produca efecte nocive sau traume asupra organismului, starea de oboseala accentuata, socurile psihice sau fizice, starile de profunda insatisfactie, situatii problematice considerate fara iesire, bolile de orice natura s.a. In poate aceste cazuri mecanismele de aparare ale organismului sunt puternic afectate, facand dificila -daca nu imposibila- adaptarea eficienta nu numai la situatia stresanta, ci si la oricare alte noi solicitari ale mediului. Stresul produce efecte atat la nivel fiziologic cat si la nivel psihic, cele doua categorii de efecte potentandu-se reciproc si marind astfel incapacitatea de adaptare a individului.

Deosebit de interesanta este notiunea de stres cibernetic, care desemneaza situatia disfunctionala in care este pus un sistem cu autoreglare in urma actiunii unor factori perturbatori sau a caror intensitate depaseste capacitatea de prelucrare a sistemului; rezultatul este fie blocarea sistemului, fie manifestarea sa inadecvata in raport cu solicitarile normale la care este supus in timpul sau consecutiv actiunii factorilor perturbatori. In acest caz, sistemul cibernetic poate fi orice formatiune psihosociala: relatie interpersonala stabilizata, grup primar sau secundar, comunitate, organizatie sau institutie sociala. Astfel, se poate vorbi de un stres interpersonal, sociometric, de grup sau organizational, ceea ce da posibilitatea tratarii unitare a unor fenomene aparent disparate (174, 686).

In urma analizei diferitelor categorii de factori stresanti, precum si a efectelor specifice pe care le produc in diferite planuri ale existentei individuale si sociale, s-au identificat mai multe categorii de stres: 1) psihofiziologic, care afecteaza intregul organism, insa cu efecte mai vizibile in plan somatic, neurovegetativ si hormonal; 2) psihic, in care actiunea factorilor stresanti se adreseaza sferei cognitive, emotionale si motivationale individuale, producand efecte in plan psihologic; 3) psihosocial, care apare in sfera interactiunilor umane, a convietuirii in grup si a tipurilor de relatii stabilite intre membrii unei comunitati; 4) organizational, generat cel mai adesea de urmatorii factori: ambiguitatea rolurilor, conflictele de rol , rigiditatea structurilor formale, alterarea canalelor de comunicatie, inadecvarea structurilor de conducere, caracterul disfunctional al normelor interne, ineficienta activitatilor organiza­tionale s.a.; 5) cultural, generat de inconsistenta axiologica a unei comunitati, incalcarea sistematica a traditiilor si obiceiurilor, subculturatiei si anomiei.

Ultimele trei categorii sunt reunite adesea sub denumirea generica de „stres social', prin care se intelege ansamblul modalitatilor de actiune prin care mediul social are o influenta agresiva si nefavorabila asupra psihicului si organismului. Factorul psihologic cel mai semnificativ care se manifesta in urma oricarei influente stresante este emotia, considerata de Sivadon o punere sub tensiune a intregului organism in vederea apararii sale in fata unei agresiuni, reale sau imaginare. In producerea acesteia sunt determinante urmatoarele categorii de factori (199, 297; 52, 86 s.a.): a) Specificul cultural, care consta din tipurile de interdictii si constrangeri sociale, saturatia axiologica excesiva sau dimpotriva­ anomia cvasi-generalizata, amploarea deprivarilor de rol acceptate de institutiile socioculturale, modelele emotionale promovate de societate si forma de exprimare a acestora acceptata cultural, particularitatile structurii de - baza a personalitatii, forta motivationala a idealurilor spirituale etc. b) Caracteristicile organizarii sociale, constand din disparitia, slabirea sau –  dimpotriva - rigidizarea excesiva a normelor sociale si organizationale, amploarea stereotipurilor, prejudecatilor si discriminarilor de orice fel, forma de manifestare a acestora si gradul de toleranta fata de devianta si nonconformism, tranzienta organizationala s.a. d) Dinamica sociala, exprimata in ritmul schimbarilor, frecventa evenimentelor conflictuale sau revolutionare, mobilitatea profesionala, rezidentiala si relationala etc. Subliniem faptul ca numai excesele, inadecvarile, presiunile disproportionate sau „socurile' sociale dizarmonice sunt acelea care au efecte disfunctionale asupra starii de sanatate a membrilor comunitatilor si grupurilor sociale; aflate intre limite rezonabile de intensitate si extensiune, factorii socioculturali mai sus mentionati au o functie stimulativa, favorizand efortul pozitiv spre adaptare si creatie.

Insa, in toate cazurile, stresul trebuie inteles ca o interactiune specifica dintre individ si situatie, existand mari diferente interpersonale in ceea ce priveste reactiile la factori stresanti si la efectele psihologice si fiziologice pe care acestia le genereaza. Efectele stresului tin de o serie complexa de factori, cu ponderi dintre cele mai variate de la o situatie la alta: contextul social in care se produce actiunea, semnificatia socioculturala si individuala a factorilor stresanti, motivatiile individuale si de grup care sustin atitudinile si actiunile subiectului, experienta de viata, varsta, sexul, profesia si particularitatile temperamentale ale acestuia, caracteristicile grupurilor carora le apartine s.a. Pornind de la aceste considerente, si in urma unei atente etalonari, Th. J. Holmes (1973) a alcatuit o scala celebra cuprinzand lista celor mai importanti factori stresanti din viata sociala, precum si cu intensitatea stresului pe care il induc. Astfel:

Evenimente stresante:



Intensitatea stresului indus (puncte):

1. Moartea unuia dintre soti

100

2. Divortul

73

3. Separarea dintre soti

65

4. Inchisoare

63

5. Moartea unui membru de familie

63

6. Accident personal sau boala

53

7. Casatorie

50

8. Concediere

47

9. Impacarea dupa certuri in familie

45

10. Pensionare

45

11. Boala in familie

40

12. Graviditate

39

13. Dificultati sexuale

39

14. Nasterea unui copil

39

15. Imbunatatirea afacerilor

39

16. Schimbarea situatiei fmanciare

38

17. Moartea unui prieten apropiat

37

18. Schimbarea ocupaliei (serviciului)

36

19. Certuri familiale




35

20. Pierderea a peste 10.000 dolari

31

21. Lichidarea unor datorii

30

22. Schimbari profesionale

29

23. Parasirea familiei de catre un copil

29

24. Neplaceri cu socrii

29

25. Rate (datorii) neplatite

28

26. Solia incepe/inceteaza lucrul

26

27. Inceperea/sfarsitul scolarizarii

26

28. Schimbarea locuintei

25

29. Schimbarea obiceiurilor

24

30. Neplaceri cu seful

24

31. Schimbarea orarului de munca

20

32. Schimbarea de domiciliu

20

33. Schimbarea scolilor

20

34. Schimbarea programului liber

19

35. Schimbarea activ. religioase

19

36. Schimbarea activ. sociale

18

37. Pierderi sau datorii sub 10.000 $

17

38. Schimbarea orarului de somn           

16



39. Schimbarea unor relatii familiale

15

40. Schimbarea obiceiurilor aliment.

15

41. Vacanta

13

42. Sarbatorile de iarna

12

43. Incalcari minore ale legii

11

44. Intamplare banala pe strada

4

                                                 

Dupa cum se observa din tabelul de mai sus, evenimentul cel mai stresant pentru un om consta in pierderea tovarasului de viata. Conform teoriei, acest fapt ar trebui sa determine o puternica influenta asupra sanatatii sotilor supravietuitori si chiar asupra indicelui de mortalitate la aceasta categorie sociala. Statisticile din mai multe tari occidentale confirma intru totul aceasta supozitie: indicele de mortalitate in randul sotilor supravietuitori este de cca. 1,5-4 ori mai mare comparativ cu persoanele de aceeasi varsta, dar care nu au suferit pierderea partenerului (88, 728). Acest fapt este numit „efect de doliu', si este mult mai accentuat la barbati decat la femei, cu diferente notabile de la o tara la alta, in functie si de modelele cultural-familiale care regleaza raporturile afective din cadrul familiei extinse, precum si dintre aceasta si mediul social imediat. Astfel, in timp ce in SUA si Anglia acest coeficient este in medie de 1,5 - 2,5 , in Germania si Japonia ajunge pana la 4,5; mai mare la categoria de varsta de 35-45 ani, si mai mic la categoria de 55-65 ani.

Influenta stresului asupra sanatatii depinde si de tipul de personalitate A sau B. Primul tip se caracterizeaza printr-un activism orientat spre obtinerea imediata a cat mai multor beneficii materiale sau sociale, printr-o activitate intensa, competitiva, agresiva si ostila, aflata sub semnul unei maxime urgente. Valoarea absoluta pentru aceasta categorie de persoane este performanta cu orice pret si ostilitatea pentru tot ceea ce le poate bloca realizarea intentiilor. In consecinta, personalitatile de tip A sunt mult mai susceptibile de a se imbolnavi sub influenta stresului pe care il suporta, fapt evidentiat de procentul mult mai mare de boli coronariene la aceasta categorie. Personalitatile de tip B sunt orientate preponderent asupra relatiilor si activitatilor sociale, sunt mai putin competitive, prefera armonia relationala fata de ostilitate, avand un autocontrol mai puternic asupra propriilor actiuni. Aceste tipuri de personalitate se determina prin observatie si printr-un test-chestionar care vizeaza trasaturile mai sus mentionate.

Sentimentul pierderii controlului este un factor psihosocial a carei importanta in afectarea starii de sanatate a fost demonstrata pe cale teoretica si experimentala. Echilibrul psihic, conditie de baza pentru mentinerea starii de sanatate fizica si psihica, implica in mod necesar existenta unui sentiment ca persoana are un minim control asupra mediului sau si asupra a ceea ce i se intampla. Aparitia sentimentului ca totul se petrece in afara zonei de control personal poate determina instalarea resemnarii, depresiei, letargiei, indiferentei si chiar abuliei. Pe acest fond, actiunea unor factori agresivi nu intampina nici o reactie de mobilizare psihofizica sau de aparare din partea respectivei persoane, ceea ce ii poate afecta grav sanatatea. Experienta arata ca in aceste conditii scade capacitatea biologica a organismului de a face fata agresiunilor de orice fel, pragul de toleranta la stres se diminueaza dramatic, iar starile patologice se instaleaza sau se agraveaza cu multa usurinta.

Efectele sentimentului de neputinta sunt deseori resimtite si de cei care nu fac altceva decat sa observe la altii incapacitatea de a reactiona la anumite situatii agresive: are loc un proces de invatare negativa in urma caruia preiau modelul pasivitatii si resemnarii.

Efectul invatarii negative asupra capacitatii de initiativa si control a fost demonstrat de M. Soligman si colaboratorii sai printr-un experiment foarte spectaculos desfasurat pe animale. Intr-unui dintre experimente, o serie de caini au fost imobilizati cu niste hamuri pentru a nu se putea misca, dupa care au fost supusi unor impulsuri electrice dureroase, aleatorie ca frecventa si intensitate. Astfel ei au invatat ca nu se pot opune acestei forme de agresiune externa.

In a doua parte a experimentului, cani au fost introdusi intr-o cusca cu doua compartimente, dar care permitea trecerea cu usurinta dintr-o parte in alta. In primul compartiment in care au fost pusi exista o podea care facea posibila aplicarea unor socuri electrice dureroase; in al doilea compartiment acest dispozitiv lipsea. Care a fost reactia acestor caini supusi unei invatari negative in raport cu altii care nu suportasera prima parte a experimentului? Desi se chirceau si schelalaiau de durere, , ei pareau resemnati, neincercand sa treaca in compartimentul in care ar fi putut sa evite socurile; invatasera ca nu-si pot controla destinul! Spre deosebire de acestia, ceilalti caini reactionau imediat dupa primele socuri, trecand cu usurinta in celalalt compartiment.

Acest efect al neputintei a fost observat si la oameni, unde resemnarea dobandita in urma sentimentului ca nu au nici un control asupra mediului si destinului lor genereaza stari depresive accentuate si persistente, avand ca rezultat imediat o mai mare vulnerabilitate a organismului la imbolnaviri.

Factorii socio-organizationali care afecteaza sanatatea. O serie de particularitati ale institutiilor si organizatiilor sociale au fost identificate ca avand un efect profund negativ asupra nivelului de sanatate a membrilor comunitatii, prin stresul pe care il induc, prin solicitarea excesiva si tracasarea inutila la care supun individul si prin climatul negativ, tensionat pe care il creeaza. Dintre acestia amintim:

(a) Birocratizarea excesiva a institutiilor sociale. Prin aceasta se produce atat o depersonalizare accentuata a functionarului, care se pierde in spatele unor reglementari reci si de multe ori inutile, cat si o ignorare a nevoilor reale ale cetateanului, care se vede insignifiant si neajutorat in fata unei masinarii pe care nu o poate nici intelege, nici controla. Toate observatiile arata ca birocratia excesiva produce celor asupra carora se exercita stres, anxietate, epuizare fizica si psihica, sentimente de inutilitate si revolta. Aceste efecte negative sunt cu atat mai accentuate cu cat procedurile birocratice sunt mai complicate, mai arbitrare si mai inutile din perspectiva obiectivelor rationale la care se raporteaza.

(b) Entropia sociala si organizationala. Desemneaza gradul de dezordine din cadrul institutiilor sociale, incongruenta normativa, disfunctionalitatile cronice, lipsa de disciplina organizationala, tulburarile sociale care perturba buna functionare a acestora, inadecvarea stilului de conducere la specificul organizatiei si activitatilor desfasurate, lipsa unor repere valorice erale si relativ stabile s.a. O entropie ridicata genereaza sentimentul insecuritatii, anxietate, ineficienta (cu o alta serie de efecte negative ale acesteia), uzura fizica si psihica inutila, lipsa de motivatie, anomie si dezinsertie sociala. Stresul indus de un grad inalt de entropie poate fi considerabil: unele dintre observatiile noastre arata ca in raport cu un sector de lucru foarte bine organizat (cu entropie scazuta), in cadrul unui sector cu entropie ridicata gradul de oboseala al subiectilor cercetati era aproape dublu, la acelasi tip de activitate.

(c) Climatul psihosocial. Fiind o expresie sintetica a factorilor psihosociali care au semnificatie in viata unui grup, climatul are o influenta majora asupra moralului individual si de grup, asupra motivatiei si performantelor, precum si asupra gradului de conflictualitate interpersonala. Un climat pozitiv, tonic si deschis genereaza sentimente de satisfactie, incredere si securitate, iar nivelul de stres este foarte redus. Climatul negativ, tensionat genereaza anxietate, neliniste, tensiuni psihice si interpersonale inutile, un grad inalt de conflictualitate intra si intergrupala, performante scazute si tendinte spre absenteism sau schimbarea locului de munca, cu efectele stiute asupra indicelui de stres si -implicit- asupra sanatatii membrilor respectivului grup, organizatii sau institutii sociale.

(d) Climatul politic si alienarea sociala. Particularitatile vietii politice afecteaza puternic starea de spirit a populatiei, credinta acesteia ca poate influenta deciziile care o privesc, si increderea in viitor. Sistemele politice totalitare, precum si sistemele imature sau slab structurate politic genereaza puternice sentimente de insecuritate, neincredere in viitor, demobilizare motivationala, anomie si alienare - in ultima instanta. In toate aceste cazuri, sentimentele de insecuritate sociala si lipsa de control asupra propriului destin determina un nivel ridicat de stres social, afectand sensibil nivelul de sanatate al populatiei, mai ales la nivelul de baza al acesteia.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1329
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site