Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


METODE SI TEHNICI DE CERCETARE IN PSIHOLOGIA SOCIALE

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ADOLESCENTA (15-16ani) - CARACTERIZARE
FINALITATEA HOMEOSTATICA SI REPRODUCTIVA A ACTI-UNILOR NEUROPSIHICE
Perspective de abordare a culturii organizationale
PSIHOLOGIA GRUPURILOR SOCIALE
STRUCTURA GENERALA A UNEI ORGANIZATII (PREZENTATI SCHEMA)
Operatiile gandirii
METODE EXPERIMENTALE IN STUDIUL INVATARII
Testele de memorie
DELINCVENTA CA FENOMEN PSIHOSOCIAL;DEFINIRE, CARACTERIZARE SI FACTORI IMPLICATI
Legea invatarii concept, model si maxime - Conceptul de invatare

TERMENI importanti pentru acest document

metode si tehnici de cercetare in psihologia sociala : : metode si tehnici de cercetare in psihologia sociala : metode si tehnici de cercetare in psihologia sociala : notiuni generale despre ancheta ca metoda de cercetare psihosociologica :

METODE SI TEHNICI DE CERCETARE IN PSIHOLOGIA SOCIALE

TEORII, IPOTEZE SI METODE

Cunoasterea:

-     comuna: accesibila tuturor, nu necesita pregatire speciala sau instrumente specifice

-     stiintifica: actiune deliberata supusa unor reguli precise si soldata cu finalitati clare

Cercetarile pornesc de la observatii, teorii ale simtului comun sau alte teorii deja elaborate

Cercetarea stiintifica din domeniul psihologiei sociale isi propune observarea, descrierea , explicarea si predictia comportamentelor individuale si colective in raport cu diversi stimuli sociali.

Pseudostiinta: tentative ale cunoasterii asociate psihologiei, ale caror teorii nu au putut fi verificate in mod riguros, stiintific

Ipoteza: enunt explicit si testabil referitor la conditiile in care un eveniment va surveni, care exprima relatii de cauza - efect supuse verificarii

Teorie: model capabil sa integreze rezultatele si sa propuna legi de functionare a componentelor; are putere explicativa si predictiva

Metoda de cercetare: ansamblu de operatii intelectuale care propun cele mai bune cai pentru verificarea ipotezelor

Principalele metode de cercetare in psihologia sociala:

-     ancheta, experimentul, observatia, studiul de caz, metoda documentara

ANCHETA

NOTIUNI GENERALE

Ancheta: metoda de cercetare psihosociala prin intermediul careia se colecteaza date de la un
esantion de subiecti extras dintr-o populatie mai larga, in scopul prelucrarii si generalizarii datelor

Unitati de analiza:

-     persoane, grupuri, organizatii, zone geografice, culturale, institutii etc.

Caracteristici:

-     instrumente de lucru standardizate

-     'schema anchetei' - stabilirea de la inceput a formei, numarului si ordinii intrebarilor, volumul esantionului, costurile

Tehnici de baza:

-     chestionarea si intervievarea

Poate fi realizata de: universitati, institutii specializate, proiecte individuale sau de grup

Principalele etape:

      identificarea temei cercetarii

      formularea ipotezelor

      operationalizarea conceptelor

      esantionarea

      aplicarea instrumentului de cercetare

      analiza datelor

      redactarea raportului de cercetare

1)   Identificarea problemei:

-     localizarea domeniului, precizarea liniilor mari de cercetare

-     identificarea teoriei in cadrul careia ne situam

-     identificarea constrangerilor (financiare mai ales)

Ancheta raspunde de obicei unei necesitati de ordin practic.

2)   Formularea ipotezelor

-     ideea fundamentala a unei cercetari

-     prezumtie testabila - relatie cauza - efect

-     trebuie sa respecte caracteristicile fundamentale ale ipotezei: sa fie verificabila, verosimila, sa permita colectarea faptelor sociale semnificative, sa justifice metoda folosita etc.

3)   Operationalizarea conceptelor

-     de ea depinde constructia instrumentelor de cercetare, deci si a rezultatelor

-     consta in transformarea unui concept in indicatori direct observabili si masurabili, trecand prin constructe intermediare numite dimensiuni.

T    concept teoretic dimensiunea A indicatori ..

dimensiunea B indicatori ..

-     presupune selectarea unui numar optim de indicatori

-     produse finale: chestionare, ghiduri de interviu, teste, grile de observatie etc.

4)   Esantionarea

-           operatia de selectie si constructie a unui ansamblu restrans de indivizi reprezentativi pentru o populatie

-     proceduri:

  metode probabilistice: esantionarea simpla aleatorie

T    tehnica tip loterie: numere extrase pana la n: talia esantionului indicata pentru populatii relativ omogene

  metode neprobabilistice: esantioane pe cote

T    calcularea unor frecvente (procente) a unor indivizi care prezinta anumite caracteristici

5)   Colectarea datelor

-     aplicarea instrumentului de cercetare la toti subiectii esantionului, respectandu-se regulile de cercetare specifice fiecarei tehnici

-     operatorul de teren: parcurge instructajul sub indrumarea coordonatorilor cercetarii

T         studiaza rezumatul proiectului sedinte de clarificari memorarea intrebarilor si instructiunilor

T    intervievatorul ideal: femeie 35-44 ani, usor introvertita, studii superioare, orientare spre estetic si teoretic

6)   Analiza si interpretarea datelor

-     transferul bazelor de date in baze proprii programelor statistice

-     stabilirea nivelului masurarii (nominal, ordinal, de interval, de raport)

-     realizarea analizelor statistice propriu-zise

-     revenirea la cadrul teoretic de la care s-a plecat

-     calitatea depinde de conceptia de ansamblu, de acuratetea conectarii datelor

7)   Redactarea raportului de cercetare

-     redactare in stil stiintific: informare obiectiva , stil simplu, clar, concis, accent pe maniera stiintifica

-     textul accesibil, fluid, maximum de informatii cu minimum de cuvinte

1.1.       CHESTIONARUL

Definitie: instrument de ancheta, constand dintr-un ansamblu de intrebari, structurat si standardizat, prin intermediul caruia se obtin raspunsuri inregistrate in scris de la subiectii unei cercetari

Clasificare:

-           chestionare autoadministrate: postale, publicate in presa sau prospect de marfuri, administrate colectiv

T    avantaj: economie de tip si fonduri

T    dezavantaj: influentari rezultate, cel mai mare numar de erori

-     chestionare administrate de operatori de ancheta:

T    varianta fata in fata: chestionare lungi, observatii detailate, intrebari-filtru, raspunsuri precise

T    varianta administrata telefonic: costuri mici, usurinta in aplicare, dar se pierd anumite date ce ar fi putut fi obtinute direct, iar subiectii alesi pot sa nu fie reprezentativi

Tipuri de intrebari:

-     intrebari inchise - alegere raspunsuri fixare dinainte raspunsuri unice

scale dihotomice (da /nu, adevarat /fals)

scale cu raspunsuri multiple (scale Like)

T    chestionare lungi, multi itemi, ofera subiectului siguranta si incredere

T    prelucrare usoara raspunsuri, manifesta siguranta, dar sunt greu de patruns in profunzime

-     intrebari deschise: permit formularea libera a raspunsurilor

T    permit culegere de informatii mai bogate

T    ingreuneaza codificarea si prelucrarea statistica

-     intrebari semideschise

Constructia chestionarului

-     munca colectiva mai buna operationalizare, intrebari mai multe si mai variate

-     ordine logica a intrebarilor, succesiune naturala a lor, avand o relativa legatura intre ele

-     intrebarile sa nu fie obositoare, plicticoase, repetitive, sa fie precise, clare, politicoase, simple si corecte gramatical

Aplicarea chestionarului:

-     primul contact - foarte important:

T    se legitimeaza operatorul

T    se precizeaza tema cercetarii

T    se insista asupra caracterului anonim

-     raspunsurile sa fie elaborate numai de catre subiect

-     se noteaza reactii semnificative ale subiectului

1.2.       INTERVIUL

Definitie: tehnica de ancheta bazata pe intrebari si raspunsuri, cu ajutorul careia se obtin informatii verbale de la indivizii chestionati: discursuri pe teme diferite

-     tipuri de discurs care pot fi consemnate: secvente narative: relatari evenimente

secvente informative: opinii, sentimente

-     relansari: interventii operator, sub forma de parafraza sau comentariu

Tipuri de interviu - dupa Grawitz:

-     clinic - psihanaliza, psihoterapie - numar redus intrebari, informatii multe, formulare spontana; rol terapeutic, non-directivitate

-     in profunzime - in studiile de motivatie - vizeaza un aspect al persoanei

-     cu raspunsuri libere - interes pentru o tema anume - non-directivitate

-     centrat (focalizat) - tema foarte bine conturata - directivitate

-     cu intrebari deschise - interviu structurat

-     cu intrebari inchise -. apropiat de structura chestionarului

Ghidul de interviu: element crucial in tehnica intervievarii

-     ansamblu structurat de teme si intrebari care organizeaza activitatea de ascultare si interventie a operatorului

-     tipuri - diverse ca forma: simple - complexe

standardizat (teme cantitative) - mai putin standardizat

Focus - grupul

-     forma a interviului de grup in care discutiile se deruleaza dupa anumite reguli si sunt concentrate pe o tema data

-     avantaje: volum mare de informatii, surprindere interactiuni intre participanti

-     caracteristici: un moderator, 4-12 subiecti (optim 8) intr-un grup fie omogen, fie neomogen, in functie de tema aleasa

-           conteaza stilul moderatorului (gestioneaza discutia) si ghidul orientativ (furnizeaza stimuli de discutii)

-     colectare date - aparate video sau audio

Analiza datelor

-     tehnici ale analizei de continut

  se descompune ansamblul unui discurs in elemente simple

  acestea se cuantifica in vederea: clasificarii, masurarii, ierarhizarii

-     tehnicile convertesc materialul calitativ in unul cantitativ

  transcriere material cu elemente lingvistice si paralingvistice (pauzele, gesturile)

-     exista trei elemente ce pot fi luate in analiza

  categoria tematica: aspectele fundamentale ale discursului

  tema: o idee, o unitate de sens, o remarca ce poate fi recunoscura ca atare, indiferent de fluctuatia discursului

  specificatia: aspectul particular al temei, fluctuatiei

-     se stabilesc frecvente, ponderi, repetitii tematice etc.

EXPERIMENTUL

1.3.       DEFINIRE

Experiment: metoda de cercetare stiintifica prin care se studiaza relatiile de tip cauza - efect
dintre fenomene, intr-un cadru strict controlat, pastrand unele conditii constante si
variind altele

Caracteristici:

-     este o metoda predictiva

-     presupune masurarea comportamentului in cel putin doua situatii, iar diferente de valori confirma sau infirma ipoteza

1.4.       VARIABILE EXPERIMENTALE

Definitie: proprietate a unui obiect, masurabila, care poate lua diferite valori

Clasificare: independente, dependente, de control

a)   Variabila independenta

-     factorul manipulat de catre experimentator, responsabil de variatiile comportamentale

-     nivelul variabilei: valoarea pe care o da cercetatorul variabilei

-     conditie experimentala: modul in care este tratat un grup de subiecti

Clasificare:

      de mediu: aspecte ale mediului fizic - ex. iluminare (slaba, puternica)

      de sarcini: variatii ale sarcinilor experimentale (ex. complexitatea)

      de personalitate: varsta, sex, apartenenta sociala, culturala, religioasa etc.

b)   Variabila dependenta

-     rezultatul manipularii variabilei independente, ceea ce masoara cercetatorul

Clasificare:

      biologice: masuratori obtinute din inregistrari fizionomice

      comportamentale:

T    observabile empiric si direct masurabile

T    se refera la comportamente

      cognitive

T    manifestari indirect observabile

T    se refera la gandire, rationament

c)    Variabile de control

-     variabila al carei efect vrem sa-l controlam sau sa-l eliminam

-     cu ajutorul ei se verifica certitudinea relatiei variabila independenta . variabila dependenta

ALTE CLASIFICARI

-     din punct de vedere al continuitatii:

      discrete: se pot imparti in unitati sau categorii

      continue: fara posibilitatea stoparii fractionarii

-     din punct de vedere al nivelului de masurare:

      calitative (categoriale): nivel nominal de masurare

      cantitative (numerice): nivel ordinal sau interval de masurare

1.5.       EXPERIMENTE SI CVASIEXPERIMENTE

Experiment:

-     control ridicat asupra aspectelor cercetarii

-     concluzii indubitabile

-     se manipuleaza variabila independenta

Cvasiexperiment:

-     control mai slab al aspectelor comportamentale

-     grupuri preexistente

-     se observa manifestarea variabilei independente

1.6.       PLANURI EXPERIMENTALE

-     tablouri sintetice ale cercetarii cuprinzand numarul, tipul si pozitia variabilelor si a grupurilor de subiecti

A.  EXPERIMENTE CU UN SINGUR GRUP:

-     cu o singura masurare - plan posttest (dupa interventia experimentala)

T    imprecise, nu permit comparatii

interventie experimentala masurare

-     cu doua masurari - plan pretest - posttest (inainte si dupa interventie)

T    diferenta dintre masurari indica efectul interventiei

T    comparatia este posibila

masurare 1 interventie masurare 2

comparare

-     cu masurari multiple

B.  EXPERIMENTE CU DOUA SAU MAI MULTE GRUPURI

a)   Planuri experimentale cu o singura variabila independenta

-     planuri cu un grup experimental si un grup de control

T    grup experimental - subiecti nesupusi manipularii

T    grup de control: subiecti nesupusi manipularii:

este totodata o sursa de comparare si o modalitate de control

se compara variabilele dependente ale grupului experimental si de control inainte si dupa manipulare

-     planuri cu doua sau mai multe grupuri experimentale

T    cand nu este nevoie de o conditie de control, subiectii sunt repartizati in doua grupuri randomizate, fiecare corespunzand unui nivel diferit al variabilei independente

T    pot fi si doua grupuri experimentale si unul de control

b)   Planuri experimentale cu doua sau mai multe variabile independente

-     cele mai simple si cele mai utilizate sunt cele bifactoriale 22

-     variabila clasificatoare - sex, varsta

B A

a1

a2

b1

grup 1

grup 2

b2

grup 3

grup 4

2 2

-     pot fi si planuri 23 sau 24, atunci cand exista 3 sau 4 nivele de variatie ale variabilei independente

ETICA CERCETaRII

-     grija de a nu induce stres psihologic subiectului - invazia intimitatii, situatii umilitoare, situatii penibile aspecte negative ale comportamentului subiectului

-     inselarea subiectului: atunci cand aflarea scopurilor reale ar putea compromite cercetarea omiterea de informatii sau chiar prezentarea unui alt scop

-     incunostiintarea subiectului despre ceea ce ar putea afecta participarea sau nu la experiment, cooperarea trebuie sa fie complet de bunavoie; uneori se semneaza un acord in cunostinta de cauza, care da subiectului dreptul de a inceta cooperarea chiar in decursul experimentului

-     organizarea unui debriefing: procedura postexperimentala, care conduce la anularea efectelor induse in cadrul cercetarii asupra subiectilor (relaxarea acestora, informarea despre scopurile reale daca este posibil etc.).

SECTIUNEA II - PROCESE INDIVIDUALE
ATITUDINEA SI SCHIMBAREA ATITUDINII

INTRODUCERE

  conceptul de atitudine: imprecis in definire si delimitare

  modalitati de masurare:

- directe: scale

- indirecte: masuratori fiziologice sau comportamentale

nu reusesc sa 'prinda' cu precizie si nuanta atitudinea unei persoane fata de un obiect al atitudinii

I. CONCEPTUL DE ATITUDINE

- atitudinile: omniprezente in organism

Definire si relatia cu alte componente

      apare la inceputul sec. XX in lucrarile de psihologie experimentala germana: postura (rol de explicare a relatiilor care exista intre stimuli si raspunsul subiectului)

      SUA: sociologie, psihologie - explicarea conduitelor si orientarilor

Atitudinea: dispozitie interna a individului, care subintinde perceptia sa si reactiile sale fata de un obiect sau un stimul

Natura si caracteristicile atitudinilor:

- sunt rezultatul experientei

- duc la relatii stabile si durabile

- sunt polarizate (pozitive si negative)

Definitie dupa Allport 1935: stare mentala si neurospihologica de pregatire a raspunsului, organizata prin experienta de catre subiect, exercitand o influenta directiva sau dinamica asupra raspunsului sau fata de toate obiectele si toate situatiile la care se raporteaza

-     atitudinile sunt experiente personale cu substrat neurobiologic si sunt precursoare comportamentului; pot fi masurate indirect, prin manifestari comportamentale sau psihofiziologice

Atitudini si comportamente

-     atitudinea subintinde comportamentul

-     poate exista un decalaj intre comportamente si atitudini, datorat unor diverse cauze (stimuli numerosi, atitudini complementare sau contradictorii), timp in care atitudinile pot fi transformate

1.7.   Atitudini si motivatii

Motivatia: rezultatul starilor de tensiune interna provocata de nevoi, care pot declansa conditiile adecvate satisfacerii lor

Deosebiri atitudini - motivatii:

-     sursa motivatiei este mai putin stabila decat cea a atitudinii

-     obiectul motivatiei este mai precis decat cel al atitudinii

-     atitudinile pot fi la originea emergentei motivatiilor

1.8.   Atitudinii si opinii (doua realitati distincte)

-     opinia: specifica, fapt singular; atitudinea: expresia dispozitiilor psihologice mai largi si stabile

-     opinia: se exprima verbal sau comportamental; atitudinea: poate fi si latenta, se strecoara in reactii

-     opinia: fapt de constiinta; atitudinea: partial sau integral inconstienta

1.9.   Atitudini si credinte

a) Credinta: ansamblu de atitudini proprii fiecarui individ in legatura cu un anumit obiect

notiunea de credinta o inglobeaza pe cea de atitudine (punctul de vedere psihologic)

b) Conform modelului tridimensional: atitudinile au trei componente: cognitiva (credinte), afectiva (atitudini) si comportamentale (comportamente)

-     credintele: ansamblu de idei, informatii pe care un individ le detine in legatura cu un obiect

2.             Proprietatile atitudinii

a)      valenta: pozitia pe care o ocupa atitudinea in privinta dimensiunilor evaluative si afective
(pozitiva si negativa, favorabila sau nefavorabila)

-     poate fi gandita intr-o maniera: unipolara (pozitiv sau negativ) sau bipolara (un continuum de la pozitiv la negativ)

b)      intensitatea: pozitia atitudinilor fata de extremitati (este cu atat mai intensa cu cat este mai
apropiata de o extremitate (favorabil sau nefavorabil)

c)      centralitatea: pozitia ocupata in ansamblul de elemente identitare (valorile, apartenentele
sociale, definitiile in termen de personalitate si aptitudini) (gradul de centralitate
- asociere mai mult sau mai putin puternica)

d)      accesibilitate: forta legaturii care uneste atitudinea de obiectul ei (cu cat este mai puternica, cu
atat creste probabilitatea si rapiditatea activarii atitudinii)

3.             Functiile atitudinilor

Exista patru functii esentiale: Katz 1960:

a)      functia de cunoastere: atitudinea: rezumat al evaluarilor unui obiect (stabilesc legaturi si
le organizeaza in maniera unipolara sau bipolara)

b)             functia de adaptare: utilitara sau instrumentala atitudini favorabile fata de obiecte care ne
sunt utile si nefavorabile pentru altele care inspira teama sau frustrare):

-     adaptare sociala (atitudini care duc la aprobare intr-un context dat)

c)      functia expresiva: exteriorizarea credintelor si valorilor centrale

d)      functia de aparare a eului: cresterea si protejarea stimei de sine impotriva amenintarilor
exterioare si conflictelor interne

Formarea atitudinilor

Atitudinile au trei surse - Corneille 1992: afective, comportamentale si cognitive

Surse afective

a)      Conditionarea pavlovista

Experimentul lui Staats si Staats 1958atitudinile pot fi rezultatul conditionarii: stimulii (cuvinte) conditionati (nume de nationalitati) sau neconditionati cu valente neutre, pozitive sau negative

-        evaluarea stimulilor era mai pozitiva atunci cand era urmata de stimuli neconditionati pozitivi

-        atitudinile pot fi rezultatul unor conditionari subliminale (stimuli de prezenta carora nu suntem constienti)

b)     Simpla expunere

-        expunerea repetata si inconstienta la un stimul creste atractia fata de stimulul respectiv

-        simpla expunere: o situatie in care stimulul este doar accesibil perceptiei subiectilor Zajonc 1968

cuvinte fara sens, prezentate de mai multe ori: cele repetate mai des au dat senzatia unei evaluari pozitive (efectul este chiar mai puternic atunci cand stimulul nu poate fi recunoscut)

Efectul este putin explicat: existenta unor raspunsuri afective (preferenda) diferite de discriminarea elementelor care permit recunoasterea (discriminanda)

Surse comportamentale

a)      Conditionarea operanta (skinneriana)

-     are la baza efectul intaririi raspunsului

-     o atitudine intarita pozitiv (eveniment pozitiv /raspuns comportamental / consecutiv unei anumite atitudini) va avea o probabilitate mai mare de aparitie

-     Scott 1957: a studiat atitudinea fata de o pozitie daca sunt sau nu castigator

b)     Perceptia de sine - Bem 1967

Surse de informatii pentru definirea atitudinii:

-        raspunsuri la scalele de atitudini

-        comportamente afective fata de un obiect

Surse cognitive

Atitudinile pot fi influentate de:

-        contacte directe cu persoane fata de care avem stereotipuri negative

-        informatii provenite de la parinti, colegi, mass - media

Structurarea atitudinilor

a)      Modelul unidimensional

Olson si Zanna 1993: atitudinea: evaluare globala a obiectului atitudinii pe o dimensiune continua de tip 'favorabil / nefavorabil'

b)     Modelul tridimensional:

Rosenberg si Hovland 1960 - precizeaza natura raspunsurilor fata de obiecte, fata de atitudini (raspunsurile variaza in acelasi sens de-a lungul unui continuum evaluativ)

Exista trei tipuri de raspunsuri:

-        afectiv: masurabil prin erorile raspunsurilor verbale si prin instrumente din
medicina: electroencefalograf, electrocardiograf, electromiograf

-        comportamental: masurabil prin observatie directa si intreband subiectul despre intentiile
comportamentale

-        cognitiv: masuratori verbale (credinte, cunostinte, idei suscitate de obiect)

4.             Masurarea atitudinilor

Exista 5 tehnici principale:

-        scale cu intervale aparent egale Thurnstone 1931

-        metoda evaluarilor sumare Likert

-        diferentiatorul semantic Osgood, Suci, Tennenbaum 1957

-        scala distantei sociale Bodardus 1933

-        tehnica falsului dispozitiv de detectari atitudinale Janos si Sigall 1971

a)      Scale cu intervale aparent egale

-        etapa 1: colectarea numar mare de propozitii care exprima posibile opinii

-        etapa 2: cel putin 100 judecatori plaseaza fiecare afirmatie intr-o singura categorie
(9-11 categorii de la favorabil la defavorabil)
distributie a judecatilor

-        se calculeaza mediana si abaterea intercuartila selectionarea a 20 de itemi

-        etapa 3: prezentarea propozitiilor unor subiecti atitudinea globala, facand media

b)     Metoda evaluarilor sumare

-        alegere itemi referitori la obiectul atitudinal (surse cat mai diferite): clasare in doua categorii - favorabil / defavorabil

-        propozitie sunt evaluare de catre subiecti pe o scala de la 'dezacord total' la 'acord total' (5,6,7 11 gradatii) - scorul este dat de suma raspunsurilor itemilor

-        selectionare propozitii pentru chestionar (atitudini favorabile, nefavorabile) - se calculeaza relatia item - scor pentru fiecare propozitie

c)      Diferentiatorul semantic

-        subiectii evalueaza obiectul atitudinii pe o scala in 7 puncte, care contin perechi de adjective antonime (bine / rau, urat / frumos)

-        se inverseaza intr-o ordine aleatorie polul pozitiv cu cel negativ

-        se pretesteaza pe subiecti cu atitudini extreme cunoscute

d)     Scala distantei sociale

-        permite masurarea distantei intre diferite grupuri sociale

-        serie de propozitii ordonate crescator, care subintind o variabila comuna (ex. atitudinea fata de negri)

-        raspunsurile ansamblul enunturilor constituie expresia unei singure variabile

e)      Tehnica falsului dispozitiv de detectare a minciunilor

-        subiectii sunt facuti sa creada ca sunt legati la un detector de minciuni (electrozi prinsi pe piele)

-        sunt verificati cu raspunsuri cunoscute dinainte;

-        subiectul prefera sa raspunda sincer decat sa se descopere ca minte

II. SCHIMBAREA DE ATITUDINE

1.             Persuasiunea

-        act de comunicare avand ca scop modificarea statutului mental al individului

Caracteristici:

-        persoana - tinta crede ca are libertate totala

-        modificarea comportamentala este facuta pentru a castiga un acord

MODELUL COMUNICARII. FACTORII SCHIMBARII DE ATITUDINE

A.    Modelul comunicarii (al invatarii mesajului) Hovland 1953

         schema in care se face distinctie intre sursa, mesaj, canalul de comunicare si receptor (cine, ce, cum, cui spunem) + atitudinea - tinta

-        se face distinctie intre receptor si persoana - tinta (un mesaj poate fi inteles si analizat de catre persoane care nu sunt vizate initial)

Schema de comunicare:

Variabile independente

Procese interne care
mediaza comportamentul

Efecte ale comunicarii

sursa

atentia

schimbarea credintelor

mesaj

intelegerea

schimbarea atitudinilor

receptor

acceptare

schimbarea comportamentului

canal

retinere

B.     Factorii schimbarii

         Sursa:

-        credibilitatea: competenta, onestitate: impact pozitiv cunoasterea sursei, a statutului, a
profesiei, nivelului de educatie

-        atractivitatea: familiaritatea, similaritatea cu tinta, simpatia

-        puterea si sexul: impact mai mare intre sexe diferite si cand sursa detine puterea

         Tinta:

-        varsta: 8-12 ani cel mai influentabili

-        inteligenta: subiectii inteligenti mai greu influentabili

-        sexul: femeile sunt mai influentabile

         Mesajul:

-        argumentare: argumente puternice, valide, noi; daca exista contraargumente cunoscute,
se incepe cu respingerea lor; impactul mesajelor creste odata cu frica doar
pana la un anumit punct

-        stilul: claritate, fluenta, procedee retorice (metafore, analogii)

         Canalul

-        scris, video - in functie de sursa

1.1.   DOUA MODELE RECENTE ALE PERSUASIUNII

A.    Modelul probabilitatii de elaborare

Petty si Cacioppo - 1986: o atitudine valida se poate forma pe doua cai:

-        ruta centrala: persuasiunea realizata pe aceasta cale presupune adaptarea unei atitudini
care rezulta dintr-un examen atent al argumentelor pro si contra

-        ruta periferica: formarea sau modificarea unei atitudini fara un tratament prea aprofundat
al informatiei prezentate (ex. schimbari de atitudine obtinute prin elaborare
mesaj persuasiv prin conditionare clasica, operanta, prin identificare)

-        este folosita de obicei: oamenii nu sunt suficient de motivati sau nu dispun de resursele necesare

Cele doua cai sunt mutual excluse

B.     Modelul euristic - sistematic

Chaiken & co: tratarea mesajului persuasiv in:

-        maniera sistematica: idem tratamentul prin ruta centrala

-        tratarea euristica: mod de tratament al informatiei mai limitat si care necesita minim de
efort cognitiv (este cel mai des folosit)

Cele doua cai se completeaza reciproc

1.2.   REZISTENTA LA PERSUASIUNE

(modalitati prin care putem preveni efectele mesajelor persuasive)

-        pot fi: strategii preventive sau aplicate dupa tentativa de persuadare, sau altele care pot actiona si inainte si dupa mesajul persuasiv

Mecanisme cunoscute:

a)    inocularea: McGuire 1964: prezentarea in avans, intr-o forma mai atenuata, a catorva
din argumentele la care urmeaza sa fie expusa

b)   doparea: strategie de sustinere - furnizare de contraargumente care pot fi utilizate
impotriva argumentelor persuasive

-        cea mai eficienta: inocularea (ii face pe subiecti sa devina constienti de vulnerabilitatea credintei si de necesitatea apararii

-        implicarea subiectilor (aparare activa) are un rol important

c)    expunerea selectiva strategie preventiva: indivizii tind sa evite, constant sau nu, expunerea
la informatii care contrazic credintele

trei forme:

-        deprecierea credibilitatii sursei: sursa este privita ca nefiind de incredere

-        distorsionarea mesajului: receptorul retine doar informatiile care ii convin si care-i intaresc credinta

-        respingere in bloc

Daca mesajul trece de filtre si ajunge la receptor emiterea de contraargumente

2.             AUTOPERSUASIUNEA

Schimbarea de atitudine: proces privit din doua perspective:

-        persuasiune: interior (schimbare atitudine) exterior (comportament)

-        autopersuasiune: exterior (comportament) interior (schimbare de atitudine)

Relatia atitudine - comportament este dinamica si biunivoca.

Irving James 1954

Autopersuasiunea: strategia prin care oamenii isi pot schimba atitudinile ca urmare a propriilor
lor actiuni

-        modalitatea de schimbare - joc de rol

Disonanta cognitiva

-        pleaca de la teoria consistentei cognitive a lui Abelson:

Consistenta cognitiva: stare psihologica in care cognitiile, atitudinile si comportamentele unei
persoane sunt compatibile intre ele

Teoria disonantei cognitive: Festinger 1957:

Disonanta cognitiva: stare psihologica neplacuta, care apare atunci cand oamenii se confrunta
cu doua cognitii contradictorii

-        diferite strategii pentru a o minimiza:

T       schimbarea atitudinii sau

T       schimbarea comportamentului

Paradigma acordului fortat: Festinger, Carlsmith - teoria justificarii:

-        schimbarea de atitudine este pretul platit nevoii de justificare

Teoria evidentiaza unitatea atitudinilor manifestata prin nevoia de consistenta.

Atitudinile au fost studiate si de catre cercetatori din domeniul sociologiei, antropologiei sau psihofiziologiei.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 735
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved