Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


MOTIVATIA IMPLICATA IN INVATARE

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CHESTIONARE CONSTRUITE DE H.J.EYSENCK: TEORIA LUI EYSENCK PRIVIND MASURAREA PERSONALITATII; CHESTIONARUL SI INVENTARUL DE PERSONALITATE EYSENCK; E.P.Q
INVATA SA DEVII UN PARINTE MAI BUN
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE COMPORTAMENTULUI APARENT IN PSIHOLOGIA COMUNICÃRII
Activistul
PROCESUL DE EVALUARE SI CONCEPTUALIZARE COGNITIV-COMPORTAMENTALA
Teorii explicative ale memoriei : engramarii, procesarii de informatii, blocurilor memoriei
TEMPERAMENTUL
MODELE ALE DEZVOLTARII PSIHICE
ATENTIA
Particularitati psihofiziologice si comportamentale legate de varsta si sex

TERMENI importanti pentru acest document

: motivatia elevilor : motivatia invatarii scolare in clasele primare : aspecte centrale ale dezvoltarii motivatiei : motivatia invatarii scolare la clasele primare :

MOTIVATIA IMPLICATA IN INVATARE

1. Modelarea motivatiei

2. Motivatia elevilor pentru invatare

3. Motivatia actorilor sociali  in context educational         

1. Modelarea motivatiei

Modelul piramidal – A. Maslow

Pornind de la ideea ca dezvoltarea copilului se caracterizeaza psihologic “ in primul rand prin schimbarea motivelor activitatii sale”(A.N. Leontiev, 1964), putem include in teoriile dezvoltarii stadiale si teoria lui Abraham Maslow  privind motivatia umana.

Modelul piramidal al functionarii trebuintelor umane poate fi interpretat din perspectiva educationala ca o succesiune stadiala in dezvoltare.

Regulile stabilite de Maslow functioneaza in situatiile de viata stabilind o ordine clara a succesiunii nivelului de motivatie selectat si activat. Aceleasi reguli pot fi interpretate din perspectiva dezvoltarii in modelul cel mai elaborat al autorului, care cuprinde sapte niveluri (1954).

Directia dezvoltarii trebuintelor este de la baza piramidei spre varf. Fiecare nivel este atins daca trebuintele nivelului precedent au fost satisfacute.

Acest model permite o analiza genetica  si una psihosociala a dezvoltarii motivatiei.

Admitand impulsurile primare, innascute, ca centrale in primii ani de viata, Maslow subliniaza o directie  de dezvoltare motivationala prin invatare.

Autorul distinge intre motivele de deficit (nevoile biologice si cele de a fi in siguranta) ca fiziologisme primare si motivele de crestere, care conduc la autoactualizare (A. Maslow, 1943)



                      estetice                     [    

                 de cunoastere              [                                                

                      de autoactualizare         [   Trebuinte de crestere

                  de stima si statut              [          ( dobandite )                                  

             de apartenenta                    [


        de siguranta si confort         [     Tebuinte de deficit

biologice                                 [           ( innascute )

                                        

Figura 7. Piramida trebuintelor (dupa Maslow, 1954)


        Caracterizand raportul dintre trebuintele de deficit si cele de crestere (metatrebuinte) S. Chelcea (1993), arata ca acestea din urma se bazeaza pe satisfacerea nevoilor primului nivel dar sustin depasirea lui. Nu toti oamenii ajung sa-si dezvolte trebuinte de varf. De asemenea, trebuintele de crestere,  in raport cu cele de deficit, pot deveni relativ autonome.

2. Motivatia elevilor pentru invatare

Motivatia elevilor pentru invatare se exprima, la nivel metacognitiv, prin:

·        constiinta potentialului intelectual propriu;

·        constiinta propriei eficacitati;

·        motivatia implicata in resursele subiectului (Nelson, Narens, 1996, apud I. Radu, 2000).

Relatia deintre motivatia invatarii si performanta in rolul elevului si, conceptia implicita si explicita a profesorului si a societatii, in general, privind motivatia educatului, pare sa devina o placa turnanta a eficientei educationale (Monteil, 1997).

Postmodernismul si directiile de cercetare psihologica si educationala „starnite” de acest curent cultural, dezvoltarea creativitatii psihoterapeutice in orientarile dinamice, neopsihanalitice, existentialiste, gestalt-experientiale, precum si o tot mai mare independenta a informatiei fata de un anumit transmitator specializat, cum este profesorul, readuc, cu vigoare, pe scena educatiei, preferintele pentru modalitati de invatare activa, participativa, prin explorare creativa si experientiere.

3. Motivatia actorilor sociali  in context educational         

Un studiu de referinta legat de tema noastra este realizat de I. Dafinoiu, O. Lungu si O. Pricop (1998) intitulat „Aspecte ale motivatiei actorilor sociali din campul scolar”., pornind de la ideea ca diferentele in structura motivationala a actorilor sociali pot genera conflicte in campul educational.

Studiul isi propune sa diagnosticheze motivatia principalilor actori ai campului educational: elevii, profesorii, dar si parintii.

Ipoteza unei lipse de convergenta dintre structurile motivationale orientative ale comportamentului actorilor educationali a fost confirmata de cercetarea empirica. Aceasta a relevat, in plus, ca profesorii au cel mai mare grad de confort psihologic comparativ cu ceilalti actori, din rolurile complementare de elevi si parinti.

Analiza factoriala a rezultatelor chestionarii celor trei categorii de actori sociali a relevat factorii motivationali diferentiati si divergenti.

§      La elevi:

·        motivatie negativa, extrinseca, afectiva;

·        motivatie afectiva sau dependenta de parerea celorlalti;

·        atribuiri dominant externe, privind utilitatea scolii, atitudinea parintilor, incorectitudinea evaluarii prin note;

·        criza de timp, tendinta de selectie a disciplinelor de studiu, nevoia meditatiilor inafara scolii.

§      La parinti:

·        increderea parintilor in elevi;

·        neincrederea parintilor in scoala;

·        nevoia de selectie a disciplinelor scolare.

§      La profesori:

·        increderea profesorilor in activitatea lor si in capacitatea lor de a influenta evolutia elevilor;                           

·        nevoia activitatilor de pregatire suplimentara, recompensarii elevilor si dorinta colaborarii cu familia;

·        atasamentul fata de profesie;

·        neutilizarea sanctionarii elevilor.

Se remarca o divergenta a structurii factoriale a motivatiei actorilor in rolul profesorului fata de aceea autoraportata de actori in rolul elevului si al parintelui. O marcanta divergenta apare in aprecierea valentelor motivatoare ale evaluarii scolare. Astfel, rolul motivant al evaluarii scolare este considerat important de profesori si ineficient de catre elevi.

De asemenea, rolul elevului pare sa activeze o structura motivationala relativ imatura in raport cu activitatea corespunzatoare nivelului scolar studiat, respectiv clasele aVII-a si aXIIa.

Aceste aspecte motivationale comparative contureaza si atitudini divergente in raport cu performanta scolara.

 „[…]experimentele facute asupra lectiilor ca episoade dramatice, a atmosferei clasei si punerii in scena au sugerat ca arta profesorilor poate fi cultivata si perfectionata” (Rubin, 1981, cf.N.Mitrofan, 1988, p.177).

„Tendinta motivatiilor – prin modelul persoanei profesorului – este dependenta de maturitatea cu care elevii se raporteaza la unitatea: cerinte obiective-stari (sentimente subiective, libertate-dirijare), de nivelul autocunoasterii de sine, de profilul cadrului didactic, de elemente informale care circula in legatura cu acesta etc.” (N.Mitrofan, 1988, p156).

Tabelul 7 . Categorii de motive si functiile lor educationale

Intariri

Sanctiuni

Intariri  evocate (legea efectului) sau consecintele deja constatate ale comportamentului instrumental

Pedepse primite in trecut/ consecinte estimate / expectate  pe baza experientei directe.

Intariri promise, pe care ni le putem imagina si care intaresc comportamentul operant

(promised reinforcements/  incentives)

Pedepse promise (amenintari) / consecinte expectate pe baza imaginarii lor.

Intariri vicariante ( indirecte) sau modul in care este intarit comportamentul celui observat (modelul)

Pedepse vicariante sau observarea aplicarii lor la model.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 357
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved