Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Memoria de scurta durata sau memoria de lucru

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Conceptul de dezvoltare psihica - Fenomene definitorii ale dezvoltarii psihice
Metode de dezvoltare a creativitatii
METODOLOGIA CERCETARII GRAFOLOGICE
Portret temperamental
Modelul lui Sokolov
WISC
Factori conditionali ai invatarii - MOTIVATIA
POZITIILE DE VIATA
TESTUL PSIHOLOGIC, MIJLOC PRINCIPAL IN EVALUAREA PSIHOLOGICA
PSIHOLOGIE SI PSEUDOPSIHOLOGIE

TERMENI importanti pentru acest document

: diferenta dintre msd si mld : diferente msd mld : lista celor 15 cuvinte pentru memoria de scurta durata : diferente intre msd si mld :

Memoria de scurta durata sau memoria de lucru

Pe la sfarsitul anilor `50 au inceput sa apara teorii diverse despre diferenta dintre memoria imediata sau de scurta durata si memoria de lunga durata.

Modelul care s-a impus ulterior va apare in 1968 intr-un studiu elaborat de Atkinson si Shiffrin; Human memory: A proposed System and its control processes.

Potrivit acestui model, informatia stocata in memoria senzoriala (MS) este retransmisa ulterior memoriei de scurta durata (MSD) care are o capacitate limitata, atat ca durata cat si ca volum. Din MSD o parte a informatiei este transferata in MLD.

                 stimuli

Se contura astfel diferenta dintre MSD si MLD.

MSD si MLD sunt doua sisteme autonome, distincte, chiar daca se afla in interactiune.

In favoarea diferentei structurale dintre cele doua sisteme ale memoriei au fost invocate o serie de date experimentale vizand capacitatea, durata, timpul de codare a informatiei, actualizarea si baza neurofiziologica.

Principalele diferente dintre MSD si MLD

                                                          

Aspecte diferentiale

MSD

MLD

Capacitatea

Limitata (7±2)

Nelimitata

Durata

Limitata (2 – 20 sec)

Nelimitata (intreaga viata)

Tipul de codare al informatiei

Verbala sau imagistica

Semantica

Actualizarea

Seriala

Paralela

Baza neurofiziologica

Hipocampus

Ariile parieto-occipitale stangi

    Longevitatea modelului a fost sustinuta nu numai de datele experimentale, ci si de compatibilitatea lui cu experienta subiectiva.

In fiecare moment uitam o mare parte din ceea ce am auzit sau am vazut anterior. O parte infima din aceasta informatie intra in memoria noastra de lunga durata si o putem recunoaste sau ne-o putem reaminti dupa intervale mari de timp, de la cateva ore la ani intregi.

Ganditi-va doar cat va mai reamintiti din primele 4 cursuri de la aceasta materie.

Cu siguranta cea mai mare parte a materiei a fost uitata. La fel ni se intampla cand cautam in cartea de telefon numele unei persoane. Daca nu-l repetam de cateva ori, sau daca nu-l scriem pe o hartie, dupa cateva minute trebuie sa reluam cautarea noastra de la inceput.

Prin repetitie, o informatie intra din MSD in MLD. Repetitio mater studiorum est. (Repetitia este mama invatarii).

Intre MSD si MLD nu exista diferente structurale.

Mai precis, diferentele dintre MSD si MLD sunt diferentele dintre doua stari ale aceluiasi sistem, nu diferentele dintre doua sisteme diferite.

Memoria de scurta durata sau de lucru, este partea activata a memoriei de lunga durata. Diferentele dintre MSD si MLD sunt de stare sau de nivel de activare a cunostintelor, ele nu sunt doua sisteme mnezice autonome.

Capacitatea memoriei de scurta durata

Una dintre metodele cele mai frecvent utilizate pentru estimarea capacitatii MSD consta in prezentarea succesiva a unei serii de itemi (cifre, litere, imagini).

Expunerea itemilor respectivi este intrerupta la un moment dat, iar subiectii sunt solicitati sa-si reaminteasca in ordine inversa prezentarii de la cel mai recent la cel mai indepartat item, cat mai multi posibili.

Procedura se poate repeta de mai multe ori.

Se constata in mod regulat, ca subiectii nu intampina probleme deosebite in reamintirea ultimilor 3 – 5 itemi.

Performantele lor de reamintire, ating in medie 7 itemi, foarte putini reusind sa-si reaminteasca 8 – 9 itemi.

Realizand o serie de experimente de acest gen, Miller le consemneaza intr-un articol clasic: „Numarul magic 7 plus sau minus doi: cateva limitari ale capacitatii noastre de procesare a informatiei.”

Asa cum sugereaza si titlul, numarul  de itemi pe care ii putem reactualiza la cateva secunde dupa prezentarea unui material variaza in jurul valorii 7 ± 2 itemi.

Investigatii ulterioare au aratat ca estimarile lui Miller erau prea optimiste, MLD

retinand doar 2 – 3 din itemii prezentati anterior.

Informatia care poate fi reactualizata la un moment dat, este limitata.  Aceasta limitare nu implica insa asa cum s-a crezut existenta a doua tipuri de memorii diferite.

1.      Mai intai, s-a confirmat in numeroase randuri ca volumul de informatie din MSD se

poate mari considerabil daca subiectul uman grupeaza informatia in unitati cu sens, mai generale.

Aceste unitati au fost numite „chunks”, care in lipsa unor traduceri adecvate a fost preluat ca termen de „pass-partout”.

Un chunks este cea mai inalta modalitate de organizare a informatiei de care dispune un subiect la un moment dat.

Asadar, volumul informatiei de care dispune un subiect creste considerabil daca reusim sa integram aceasta informatie in unitati de semnificatie.

Cititi seria de cifre prezentata mai jos:

06411610115

Inchideti ochii si incercati sa le reproduceti in ordinea citirii lor.

Este foarte probabil sa aveti dificultati in reamintirea tuturor cifrelor. Dar daca incercati sa faceti legaturi cu diverse cifre care au o semnificatie mai accentuata pentru dvs. (zi de nastere, numarul de ani etc), atunci prin segmentarea in cateva unitati semnificative, puteti reduce informatia la un numar de chuncks-uri ‚ ceea ce corespunde intru totul estimarilor volumului MSD.

Cu cat dispunem de mai multe cunostinte si efectuam mai multe procesari asupra informatiei de intrare, cu atat mai integrative sunt unitatile de semnificatie pe care le obtinem.

Capacitatea limitata a MSD se refera acum la chuncks-uri nu la itemi si in acest caz apar cateva elemente noi:

-         Limita capacitatii memoriei nu este data de calitatea de informatie, ci de numarul

de unitati de semnificatie. Volumul informatiei din MSD este variabil, iar aceasta variatie este data de semnele construite. Numarul acestora in MLD este limitat.

-         Segmentarea informatiei de intrare si formarea chuncks-urilor este rezultatul

procesarilor descendente amorsate de cunostintele din MLD a subiectului. Prezenta masiva a bazei de cunostinte a subiectului in organizarea informatiei din MSD arata ca acesta nu precede MLD si nu poate fi independenta de acesta.

Cunostintele din MLD sunt inerente constituirii elementelor cu care operam in MSD.

2.      A doua linie de argumentare cauta sa arate ca MSD nu numai ca este independenta

de MLD, ci si partea activa a acesteia.

Metodologia generala a acestor cercetari este simpla, dar riguroasa.

Se prezinta subiectilor serii succesive de o anumita categorie de stimuli (Ana, Dan, Mariana, Ion, Achim, Geta, Suzana).

Imediat dupa prezentarea acestei secvente, subiectii sunt solicitati sa reproduca cat mai multe din cuvintele prezentate anterior.

Se prezinta apoi o alta serie (Stefania, Violeta, Diana, Aron, Mara, Mircea) si se procedeaza la o noua faza de reproducere.

Se constata ca initial, performantele subiectilor sunt ridicate, dupa care rata reproducerii se deterioreaza in mod semnificativ.

Daca MSD ar fi un sistem autonom, cu o capacitate constanta, performantele ar trebui sa ramana constante. Stimulii din secventele anterior prezentate, fie au intrat in MNL, fie au fost uitati, prin urmare nu aveau cum sa influenteze performanta MSD.

Daca dupa prezentarea acestor secvente de stimuli din aceeasi categorie, subiectilor li se expune o noua secventa dar cu stimuli din alta categorie (nume de flori) rata reproducerii creste brusc, semnificativ.

Un fapt similar era consemnat de gestaltisti si este cunoscut in literatura de specialitate sub numele de „Efectul von Restorff”.

Daca subiectii sunt solicitati sa memoreze serii de stimuli dintr-o anumita categorie, in care este inserat un stimul dintr-o categorie diferita, rata reamintirii stimulului inserat este mai mare decat media reamintirii celorlalti stimuli. Ex:

CPDARM&ZTFC

Fluctuatiile capacitatii MSD pot fi explicate daca consideram MSD ca o multime de cunostinte activate din MLD.

Durata MSD

Principala metoda de masurare a duratei MSD a fost stabilita de Petterson si Petterson.

S-au prezentat subiectilor un set de cuvinte a cate 3 litere fiecare.

Ulterior se cerea acestora sa reproduca lista invatata la interval de 1 secunda; aceeasi lista trebuia reprodusa dupa 2 secunde s.a.m.d. pana la intervalul de maxim 18 secunde.

Intre faza de  prezentare a materialului si faza de reproducere, sau intre diverse reproduceri ale materialului, subiectii sunt solicitati sa numere din 3 in 3 in ordine inversa, incepand cu 418.

S-a putut observa ca rata uitarii este maxima in primele 6 secunde (uitam peste 50% din materialul memorat), iar dupa 15 secunde uitam aproximativ 90% din materialul initial, dupa care curba uitarii se aplatizeaza.

Aceasta inseamna ca itemii care pot fi reprodusi dupa acest interval, apartin deja memoriei de lunga durata.

Putem spune ca durata MSD este de aproximativ 15 – 20 secunde.

Tipul de codare a informatiei

O serie de investigatii intreprinse de Sternberg au convins multi cercetatori ca accesul la informatia din MSD se face serial, pe cand reactualizarea informatiei din MLD se realizeaza in paralel.

Se prezinta pe un display serii de itemi.

Aceste serii cresteau in mod constant cu cate o unitate. Prima serie avea un singur item M, a doua – doi itemi KS, , a treia DSF etc. Numarul de itemi dintr-o serie este de 6. La un moment dat, necunoscut de subiectii din grupul experimental, pe ecran apare un anumit item. Sarcina subiectilor consta in a actiona 2 taste DA si NU, daca acest item a apartinut sau nu seriei imediat anterioare. De ex. Dupa prezentarea seriei KS, pe display apare litera Q; in acest caz subiectul doreste sa actioneze tasta NU daca doreste sa ofere raspunsul corect.

Pentru a realiza aceasta recunoastere, subiectii trebuie sa reactualizeze itemii secventei anterioare si sa-i compare cu itemul in cauza.

Inregistrand timpul de reactie, Sternberg constata ca in cazul initial, cand seria are un singur item, TR este de 397 milisecunde.

La fiecare adaugare a unui item la o serie, TR creste in mod constant cu 38 milisecunde.

Aceleasi rezultate s-au obtinut in mod constant, indiferent de natura stimulilor (litere sau cifre), varsta subiectului, apartenenta sau neapartenenta itemului la seria respectiva.

Prin urmare, TR creste linear cu numarul itemilor aflati in memorie.

Accesarea cunostintelor din MSD se face in paralel, simultan.

Cunoastem rapid si fara dificultati cuvantul dificultate scris intr-o fraza.

Tinand cont de faptul ca un vorbitor de limba romana are un vocabular de aprox. 50.000 de cuvinte in MLD, daca accesul ar fi serial si ar trebui sa comparam fiecare cuvant cunoscut cu secventa de grafeme pentru a-l recunoaste, viata noastra ar fi un calvar.

Dar din fericire, accesarea informatiilor din MLD  se face in paralel si fara consum semnificativ de energie.

 S-a confirmat experimental ca, dupa 1,5 secunde TR pentru recunoasterea ultimilor itemi din serie, este mai scurt decat TR pentru recunoasterea celor de la inceputul secventei respective.

Baza neurofiziologica

Partizanii MSD ca sistem mnezic autonom (chiar daca admit interactiunea cu MLD) invoca existenta unor structuri neurofiziologice diferite in cele mai multe cazuri.

Este dat exemplul celebrului H.M.

H.M era la inceputul anilor `50 unul dintre pacientii constanti ai clinicilor americane de neuropsihiatrie.

Prin anul 1953, crizele sale de epilepsie au devenit atat de dese si intense, incat nici un gen de chimioterapie nu mai avea nici un efect. Presupunand ca principala cauza generatoare de crize se afla la nivelul hipocampusului, o echipa de chirurgi intervin chirurgical si extirpa hipocampusul si unele arii colaterale. Ulterior, frecventa crizelor a scazut simtitor.

IQ a ramas acelasi, ba se constata o imbunatatire pusa pe seama reducerii interferentei dintre abilitatile intelectuale si crizele epileptice.

Principala consecinta negativa a fost aparitia unei amnezii antero si retrograde  totale pentru fapte si continuturi semantice.

Daca pacientul era intrerupt in timpul efectuarii unei sarcini, ulterior nu-si mai amintea nimic si relua sarcina de la inceput.  Citea aceleasi  reviste in fiecare zi fara sa-si aminteasca ca le citise cu o zi inainte, daca in timpul lecturii cineva il solicita la o scurta conversatie de cateva minute, H.M relua lectura de la inceput, motivand ca nu a mai auzit niciodata de articolul respectiv.

Aceste date clinice au fost interpretate mai tarziu, ca un deficit al MSD.

Prin contrast, se citeaza cazul unui alt pacient, K.F. cu o deteriorare semnificativa a MSD in conditiile mentinerii  intacte a MLD. Cauza era un accident de motocicleta care i-a provocat un traumatism cranio-cerebral in zona parieto-occipitala  stanga. Supus la diverse teste de memorie se constatau disparitia efectului recentei sau in cel mai bun caz, este prezent doar pentru un singur item.

Absenta acestui efect este interpretata ca o deteriorare a MSD in conditiile mentinerii intacte a MLD.

Raritatea acestor tulburari nu pate reprezenta  un studiu statistic semnificativ.

Cazul H.M. evidentiaza rolul crucial al hipocampusului in retentia pe termen  lung a cunostintelor declarative, dar nu probeaza ca hipocampusul este singura locatie a MLD si ca atare nu probeaza existenta unei structuri neurofiziologice  pentru MSD diferita decat cea pentru MLD. Cunostintele din MLD sunt prezente la pacient, chiar daca proportia lor este drastic limitata.

`MSD si MLD nu sunt structuri mnezice separate. Diferenta dintre ele este de natura functionala, nu structurala si rezida in primul rand in diferenta de nivel de activare.

Memoria de scurta durata este memorie de lucru

Cunostintele si mecanismele de procesare activate in vederea rezolvarii unei probleme formeaza memoria de lucru.

Notiunea memoriei de lucru a fost lansata de Baddeley, dar acesta considera ca ML este diferita de MSD sau MLD.

Bazandu-ne pe toate argumentatiile anterioare, MSD inteleasa ca activare  temporara a MLD, sunt doua nume pentru acelasi fenomen, deci sunt identice.

Cand afirmam ca un item se afla in ML intelegem ca se afla in starea de activare temporara numita ML, nu un bloc mnezic independent.

Similar, cand spunem ca o cunostinta este in MLD, subintelegem ca se afla in stare temporara de subactivare, neparticipand direct la rezolvarea unei sarcini momentane.

ML si MLD sunt stari diferite de activare ale unui ansamblu unic de cunostinte

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 358
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved