Migratia creierelor

Migratia creierelor

●Obiective:

▪ Identificarea parerii studentilor/ absolventilor in legatura cu sistemul educational superior din Romania/ Iasi;

▪ Identificarea parerii studentilor/ absolventilor in legatura cu serviciile oferite de sistemuele de invatamant superior din strainatate;

▪ Identificarea unui numar de studenti/ absolventi dispusi sa-si paraseasca tara pentru a studia in strainatate

▪ Identificarea motivelor pentru care studentii/ absolventii prefera o diploma de la o universitate din strainatate;

▪ Identificarea motivelor pentru care un abolvent cu diploma alege sa-si exercite meseria intr-o alta tara;

▪ Identificarea gradului de valorificare in tara a pregatirii obtinute in universitatie straine.

●Documentarea preliminara :

Nu constituie, cred, pentru nimeni o surpriza ca avem prea putini absolventi de studii superioare. Nici ca am ajuns sa cheltuim aproape aceeasi suma pentru un student raportat la PIB/locuitor ca si tarile din  UE-25. Si nici ca sistemele de evaluare internationale ne arunca la periferia performantei universitare europene. Temerilor noastre curente li s-a mai adaugat de curand una: riscul cresterii numarului studentilor romani performanti care migreaza spre sistemele occidentale de educatie, fara a se mai intoarce acasa. Analiza atenta a fenomenului arata insa o realitate chiar mai cruda: comparativ cu tinerii din alte state noi membre, raportat la mia de locuitori, romanii nu se inghesuie sa studieze in strainatate. In plus, potrivit estimarilor Bancii Mondiale, abia 12% dintre romanii care se intorc din strainatate vin cu o diploma universitara. Suntem cu mult in urma Bulgariei si a altor tari din estul Europei (Migration and Remittances: Eastern Europe and the Former Soviet Union, A. Mansoor, B. Quillin, 2007). Argumentele pentru un astfel de exod nu sunt greu de conturat. Pe de o parte, existenta unui mediu care le ofera tinerilor dotati garantia calitatii procesului educational si a recunoasterii internationale a calificarilor obtinute. Pe de alta parte, perspectiva stimulentelor materiale superioare si a promovarii celor mai competenti in institutele de invatamant, cercetare sau in puternicele companii multinationale. Desigur, tara receptoare beneficiaza de efectul capitalizarii acestor talente straine. In cazul in care ele nu se intorc in tara de origine, scurgerea de creiere se traduce pentru aceasta din urma in irosirea potentialului de valoare adaugata pe care ar fi putut-o antrena in scopul dezvoltarii societatii. Aportul ar fi semnificativ superior celui pe care il antreneaza restul populatiei fara studii superioare.

10 tari atrag peste 75% dintre creierele migratoare

Aceste lectii sunt elementare, vor spune unii. Chiar si tarile dezvoltate si le-au insusit, insa relativ tarziu si in grade diferite. Peste o cincime din cei 2,6 milioane de studenti internationali sunt gazduiti de Statele Unite (22%, cu o tendinta de reducere fata de anii anteriori), performanta nedepasita prin cumularea urmatoarelor doua tari clasate, Marea Britanie si Germania (11%, respectiv 10%). Daca adaugam capacitatea de absorbtie a Frantei (9%), Australiei, Canadei, Japoniei (4-6%), a Federatiei Ruse, Belgiei si Spaniei (1-3%), ajungem la concluzia ca centrele performante ale cunoasterii din 10 tari atrag peste 75% dintre creierele migratoare. Iar 17 universitati americane domina primele 20 de locuri ale topului Shanghai. Investitiile orientate spre mediul universitar explica in mare parte diferentele de standarde calitative. La randul lor, performantele obtinute justifica si cresterea, an de an, a fondurilor alocate educatiei in majoritatea tarilor. Strategiile difera totusi cand vine vorba de rolul fondurilor publice si private in sustinerea invatamantului superior. In Coreea, SUA sau Japonia, de pilda, fondurile private depasesc efortul bugetar. In Austria, Germania, Danemarca sau Norvegia, rolul lor este minor; ba mai mult, in modelul propus de aceste tari, cheltuielile private vizeaza cu precadere sustinerea educatiei timpurii (prescolare) si semnificativ mai putin a celei superioare. Gradul de internationalizare a sistemelor universitare reconfigureaza insa clasamentul anterior. Astfel, Australia, Elvetia, Austria, Noua Zeelanda, Belgia, Marea Britanie, Germania si Franta sunt tari cu o pondere de peste 10% a studentilor straini in numarul total al celor incadrati in invatamantul superior, conform ultimelor statistici ale OECD. In ultimii ani, in acest top si-au facut aparitia Cehia, cu 4% (peste nivelul SUA - 3,5%), respectiv Ungaria, cu 3%.

 2% dintre studentii europeni studiaza intr-o alta tara europeana

 Constructia Europei unite a trecut, odata cu  Procesul Bologna, spre un Spatiu European al Invatamantului Superior in care dimensiunile intelectuale, culturale si sociale primeaza alaturi de cele ale politicii si economiei. Studentii si cadrele universitare joaca un rol principal. Programele comunitare graviteaza in jurul lor prin asigurarea unui cadru amplu de cooperare interdisciplinara si spatiala. Efectele nu au intarziat sa se arate. Conform estimarilor EUROSTAT, in UE-27, numarul tinerilor care studiaza intr-o alta tara europeana creste anual cu circa 5%. Pana in prezent, aceasta dinamica nu a reusit totusi sa depaseasca viteza cresterii numarului studentilor, ceea ce inseamna ca ponderea strainilor s-a mentinut relativ constanta - circa 2% din totalul studentilor. Cipriotii si luxemburghezii au fost, desigur, cei mai mobili studenti, datorita ofertei reduse de pe piata locala. Peste 10% dintre studentii maltezi au urmat cursuri universitare intr-o tara europeana. Urmeaza grecii, irlandezii, slovacii si bulgarii, semnificativ mai mobili decat restul natiilor europene (6-8%). La cealalta extrema, polonezii si englezii au cea mai redusa inclinatie pentru a studia in strainatate.     Nici romanii nu se prea ingramadesc spre institutiile de invatamant superior europene. Daca acum 10 ani numarul lor era semnificativ superior bulgarilor, in prezent, romanii care studiaza intr-o universitate europeana abia daca ating 80% din fluxul vecinilor. Asadar, cu toate ca avem o populatie de peste doua ori mai numeroasa, numarul tinerilor bulgari aflati intr-o universitate europeana este mai mare cu circa 4.500. Suntem defavorizati si in comparatia cu privire la studentii straini inmatriculati, numarul lor fiind cu aproximativ 1.500 mai mare in Bulgaria decat in Romania.

Cat ne costa sa studiem in strainatate?

Din cei aproape 23.000 de studenti romani plecati in strainatate in anul 2004, circa 20% isi urmau cursurile in Franta, 18% in Germania, 14% in SUA, 13% in Ungaria, 7% in Canada, 5% in Italia, 3% in Marea Britanie, cate 2% in Spania, Elvetia, Austria, Belgia etc. Mare parte a mobilitatii lor este sustinuta prin programe de burse, subventii si, foarte putin, prin imprumuturi. Cheltuielile private isi gasesc si ele rapid locul in tabloul surselor viabile de finantare.     Daca in urma cu mult timp, plecarea din tara, chiar si in scopuri educative, era interzisa datorita regimului ori pentru ca multi nu isi permiteau, acum statele care accepta studenti internationali ofera burse de tot felul. Unul din cele mai bune exemple este sistemul de invatamant universitar englezesc, care ofera posibilitatea internationalilor de a plati taxa de scolarizare dupa terminarea facultatii, atunci cand implinesc anumite conditii financiare ce le permit sa restituie banii. Exista de asemenea tari cu un deficit demografic grav, dar care sunt stabile economic si ofera studentilor din toate colturile lumii posibilitatea de a studia la universitatile lor, scutindu-i de anumite taxe ori oferindu-le burse complete. Regimul diferentiat al multora dintre acestea, in defavoarea studentilor straini, a disparut in tarile europene, odata cu aderarea Romaniei la UE. Integrarea studentilor romani in aria europeana a invatamantului superior ne deschide perspectiva unei retele inchegate, bazata pe mobilitate, flexibilitate, calitate a procesului educational si costuri semnificativ reduse . Campaniile de informare cu privire la ofertele de educatie sunt prea putine.  PLOTEUS este un portal realizat cu sprijinul Comisiei Europene. El ii ajuta pe studenti, pe cei ce cauta un loc de munca, pe parinti, consilieri de cariera si pe profesori sa gaseasca anumite date, dar chiar si aici informatiile sunt precare. ONBSS este alternativa oferita de catre MEC. Suntem deficitari insa la capitolul descrieri, explicatii si analize ale diferitelor sisteme de educatie europene. Nu avem nici o baza de date bine inchegata cu privire la posibilitatile de formare  profesionala continua disponibile in  Uniunea Europeana.    In pofida derularii deja de ani de zile a programelor europene de schimb, burse si sprijin institutional -  Erasmus, Socrates, Tempus, GRUNDTVIG, Transversal, Jean Monet etc. -, inca nu exista brosuri clare cu privire la conditiile de calatorie in tarile Europei, la costurile pentru subzistenta, taxele de studii, cazare, cadrul legal si alte informatii utile aplicantilor. Transparenta programelor nu este sustinuta si consacrata in spatiul public romanesc, iar criteriile de selectie impersonale si eficiente nu si-au gasit inca locul prea bine meritat in peisajul educational romanesc. Or, dreptul romanilor la libertatea de miscare poate fi garantat doar prin oferirea informatiilor necesare. Din multe puncte de vedere este mai mult decat scuzabila dorinta tinerilor de a studia in universitatile straine, evitandu-le pe cele romanesti, atat timp cat sederea lor acolo este insotita nu numai de conditii placute de trai, dar si de o baza de cunostinte cu adevarat serioasa. In definitiv, eliminarea slabiciunilor sistemului educational romanesc cand vine vorba de atragerea absolventilor romani din strainatate ar trebui sa inceapa cu monitorizarea lor. Estimarile au la baza date statistice oferite de  OECD pentru mobilitatea studentilor internationali si de EUROSTAT pentru spatiul european. Si asta pentru ca nici MEC si nici Institutul National de Statistica nu pot oferi informatii precise.

●Delimitarea universului cercetarii:

▪ Persoanele supuse acestui studiu vor fi atat studentii din anii ternimali ai invatamantului superior cat si absolventii din toate centrele universitare din Iasi;

▪ Aleg ca limita varsta de 27 de ani. Se presupune ca la varsta de 25-26 de ani se incheie invatamantul universitar si ca majoritatea tinerilor au deja o ocupatie sau se gandesc serios la ocuparea unui post/ formarea unei carieri.

● Cadrul teoretic al cercetarii

Fenomen la fel de vechi ca insasi umanitatea si - cu siguranta - parte vitala a viitorului sau, migratia populatiei constituie obiectul a numeroase teorii, care incearca sa explice si sa previzioneze fenomenul. Astfel, in economia neoclasica, migratia internationala este determinata de diferentele dintre nivelul salariilor/veniturilor intre diverse arii geografice (tari). In cee ce se numeste "noua economie a migratiei" (Arango J., 2000), miscarea populatiei de la o tara la alta constituie o modalitate de minimizare a riscului, legat de pierderea venitului, somaj etc., prin diversificarea surselor de venit. In "teoria pietei fortei de munca segmentate migratia internationala este efectul inevitabil al modului de functionare a pietei fortei de munca in conditiile specifice economiilor dezvoltate. In aceste economii, exista o piata a fortei de munca duale, care cuprinde, pe de o parte, un segment primar, caracterizat prin slujbe stabile, conditii bune de munca, beneficii generoase si posibilitatea mobilitatii ascendente, iar pe de alta parte, un segment secundar, cu slujbe necalificate si instabile, conditii grele sau periculoase de munca si slabe posibilitati de mobilitate ascendenta. Muncitorii nativi evita incadrarea in segmentul secundar, din cauza instabilitatii locurilor de munca, salariilor mici, statusului si prestigiului scazut asociat acestor pozitii, insa locurile de munca respective sunt acceptate de imigranti, deoarece sunt mult superioare, din toate aceste puncte de vedere, celor din tara de origine. Exista si alte explicatii teoretice ale migratiei, dintre care amintim: abordarea structuralist-istorica, abordarile din persepectiva retelei de migranti, cauzalitatea cumulativa, abordarea sistemica etc. (Constantinescu M., 2002), Deocamdata, nu exista insa o teorie unica, unanim acceptata, de natura sa reflecte intreaga complexitate a fenomenului, cu manifestare si determinare la o pluralitate de nivele, cu influente in si din sfera economicului, socialului, culturalului si politicului.

Inainte de 1989, emigratia romanilor s-a datorat, in principal, motivelor politice si etnice (Constantin D. s.a., 2004, p. 15). In masura in care cenzura a permis referiri la acest fenomen, propaganda comunista il prezenta ca forma de exploatare a tarilor sarace de catre cele bogate, iar pe cei care paraseau tara ca "tradatori".

Dupa caderea comunismului, principalele motive ale emigrarii au devenit cele de ordin economic. In conditiile amplificarii fenomenului migrationist, in ultimii ani, acesta a inceput sa fie studiat stiintific si in Romania, ceea ce a permis o serie de evaluari ale acestuia sub aspectul amploarei, factorilor determinanti si efectelor exercitate in plan economic si social (Sandu D., 2000; Pert S., Pavelescu F., Simon I., 2002; Radutiu S.V., 2002; Lazaroiu S., 2003; Preda D., 2003; Radu D., Ghinea D, Burnett N., 2003; Lazea V., Dumitru M., Diminescu D., 2004; Simina O., 2005).

Cu toate acestea, unii formatori de opinie continua sa prezinte fenomenul in aproximativ aceiasi termeni ca si propaganda ceausista, chiar daca nu mai au curajul sa aplice eticheta de "tradatori" celor care parasesc tara. In general, mass-media reflecta fenomenul intr-un mod incomplet si chiar gresit, accentuand relatarea unor fapte negative, senzationale si prezentand mai putin aspectele utile pentru orientarea migrantilor intr-un univers cu numeroase componente de risc si incertitudine, prevenirea si combaterea delicventei, clandestinitatii, a coruptiei in acordarea vizelor. Din prezentarea in presa a fenomenului migratiei nu lipsesc nici accente polemice legate de lupta politica actuala, cum ar fi interpretarea acestuia ca o dovada a esecului politicilor economice duse de un guvern sau altul (Serbanescu I., 2004). Totusi, opinia publica percepe migratia altfel, si anume in primul rand ca o plecare la munca in strainatate si numai o mica parte a acesteia considera ca emigrantii romani castiga bani din furt, cersit si alte activitati ilegale (Constantin D. s.a., 2004, p. 101-102).

●Intrumentul de cercetare folosit va fi chestionarul, unul pentru studentii aflati in anii terminali si unul diferit pentru absolventi.

Chestionar aplicat studentilor aflati in anii terminali

Varsta:

Sex:

Facultatea:

Specializarea:

I. Ce anume v-a determinat sa alegeti aceasta specializare?

1. Parintii/Familia

2. Prietenii

3. Asta mi-am dorit

4. Pentru ca este ceva de viitor

II. Sunteti multumit de alegerea facuta?

Foarte nemultumit

Destul de nemultumit

Asa si asa

Destul de multumit

Foarte multumit

III. Doriti sa continuati studiile in acest domeniu ( masterat si doctorat ) ?

Da

Nu

Nu stiu

IV. Cand ati inceput studiile ati fost informati cu privire la posibilitatea studierii la o universitate din afara ?

Da

Nu

Nu stiu

V. Ati primit suficiente informatii cu privire la obtinerea unei burse in strainatate?

1. Da

2. Nu

3. Nu stiu

VI. Ati fost plecat in strainatate cu bursa? Daca da, unde? Sistemul de invatamant superior de acolo este acelasi ca la noi?

VII. Considerati ca specializarea urmata va va aduce satisfactii in plan profesional?

Da

Nu

Nu stiu

VIII. Unde credeti ca aveti mai multe sanse de reusita? In tara sau in strainatate? De ce?

IX. Credeti ca sistemul de invatamant superior din Romania ofera studentilor cadrul optim pentru o buna perfectionare?

Da

Nu

Nu stiu

X. Daca ar fi sa alegeti inca o data, ati mai studia in Romania? Din ce motive?

1. Da

2. Nu

3. Nu stiu

Chestionar aplicat absolventilor

Varsta:

Sex:

Facultatea absolvita:

Profesie actuala:

I. Ce anume v-a determinat sa urmati facultatea absolvita?
1. Parintii/ Familia

2. Prietenii

3. Asta mi-am dorit

4. Pentru ca era ceva de viitor

II. Sunteti multumit de alegerea facuta?

Foarte nemultumit

Destul de nemultumit

Asa si asa

Destul de multumit

Foarte multumit

III. In timpul facultatii ati fost plecat cu bursa la o alta universitate din strainatate? Daca da, unde? Puteti face o comparatie intre sistemul de invatamant superior de acolo si cel de la noi?

IV. Care sunt satisfactiile pe care le-ati avut pe plan profesional de cand ati terminat facultatea?

V. Considerati ca in afara ati fi avut mai mult succes? De ce?

Da

Nu

Nu stiu

VI. Care credeti ca sunt motivele pentru care unii studenti prefera sa urmeze o facultate din afara?

VII. Credeti ca urmand o facultate din strainatate sansele de reusita in tara sunt mai ridicate? De ce?

Da

Nu

Nu stiu

VIII. Daca ar fi sa alegeti din nou, ati mai urma o facultate din Romania?

Da

Nu

Nu stiu

IX. Considerati ca sistemul din Romania ofera tuturor absolventilor oportunitatea exercitatii studiilor urmate? De ce?

Da

Nu

Nu stiu

X. In momentul de fata lucrati in domeniul in care v-ati specializat?Daca nu, din ce motive?

Da

Nu