NUTRITIA SI ALIMENTATIA SCOLARULUI SI ADOLESCENTULUI

NUTRITIA SI ALIMENTATIA SCOLARULUI SI ADOLESCENTULUI

Adolescenta este una din cele mai dinamice etape ale vietii unei fiinte umane atat din punct de vedere fizic cat si fiziologic, o perioada de mare dezvoltare fizica si emotionala, perioada de alegere pentru interventii preventive in special pentru a creste constientizarea individuala, cunostintele, capacitatile si motivatiile pentru obisnuinte alimentare bune.

Particularitati ale cresterii la scolar:

cresterea are o alura extraordinara, fiind cea mai rapida din viata postnatala;

cresterea in greutate este de 16 g/zi la fete si 19 g/zi la baieti;

depunerea mineral osoasa se completeaza, iar varful masei osoase este critic,

in raport cu dezvoltarea ulterioara posibila a unei osteoporoze;

incep sa apara leziuni de ateroscleroza;

anorexia nervoasa si bulimia au incidenta cea mai ridicata;

excesul ponderal si obezitatea care se dezvolta la pubertate au efecte defavorabile asupra sanatatii in anii ulteriori;

obisnuintele alimentare capatate la adolescent par sa persiste si la adult.

Nevoile nutritionale difera in functie de sex si devin mai pronuntate la pubertate; se datoresc modificarilor marimii corpului, specific fiecarui sex. Nivelul de crestere la fete este in general cu 2 ani mai devreme ca la baieti. Ca rezultat, la inceputul adolescentei, fetele maturate precoce pot fi mai mari ca baietii de aceeasi varsta si au nevoi egale sau mai mari in unele nutrimente. La cele doua sexe, pubertatea se insoteste de o crestere a masei slabe si a masei grase.

Pentru evaluarea nevoilor nutritionale, varsta de dezvoltare ( apreciata prin gradul de maturatie sexuala si varsta osoasa ) constituie o baza mai precisa ca varsta cronologica.

Nevoi nutritionale: in general lipsesc datele stiintifice privind nevoile nutritionale ale adolescentilor.

Aportul energetic: acest aport trebuie sa acopere nevoile legate de cresterea activitatii fizice si nevoile legate de accelerarea cresterii ( Tabelul 1 ).

TABEL 1

NECESARUL CALORIC RECOMANDAT PENTRU COPILUL SCOLAR SI ADOLESCENT

Proteinele reprezinta 12-14% din aporturile energetice. Varful nevoilor proteice coincide cu cel al nevoilor energetice ( Tabelul 2 )

TABEL 2

NEVOI PROTEICE LA SCOLAR SI ADOLESCENT

Grasimile reprezinta 30-34% din aporturile energetice, ele reprezentand o sursa concentrata de energie de 9 kcal/g si o sursa de acizi grasi esentiali precum si un vehicul pentru vitaminele liposolubile. Ca sursa de energie grasimile sunt concomitent o binecuvantare si o nenorocire. Pericolele privind obezitatea si ateromul pot aparea prin consumul abuziv de snacksuri bogate in grasimi si viata sedentara in societatea de consum, care pot lua caracter epidemic. Este necesara o reducere a grasimilor totale si a grasimilor nesaturate in regimul adolescentilor.

Hidrttii de carbon reprezinta principala sursa de energie la adolescenti, si anume 55% din aporturile energetice. Sunt preferate hidrocarbonatele complexe care sunt si sursa de fibre, ca cereale, paste, paine; hidrocarbonatele au de asemenea caracter organoleptic si edulcorant.

Mineralele: nevoile de calciu la adolescent sunt controversate. Astazi se recunoaste ca maximul masei osoase probabil este atins pana la 25 de ani. Se considera ca aportul de calciu la adolescenti este scazut. 97% din calciul organismului este concentrat in masa scheletica, a carei crestere la adolescent este foarte importanta. Este unanim admis ca aportul de calciu trebuie crescut pentru a satisface aceste nevoi asigurandu-se ca adolescentii consuma trei mese zilnice cu alimente bogate in calciu.

Zincul: modificarile concentratiei zincului variaza cu stadiile pubertatii fara a se evidentia un deficit franc. Carenta in zinc este responsabila de nanism si intarziere pubertara, dar este rara.

Fierul: adolescenta este varsta la care prevalenta carentei in fier este cea mai ridicata din toata populatia mondiala. Accelerarea cresterii masei slabe antreneaza o cerere crescuta de fier pentru sinteza mioglobinei. Doza zilnica recomandata este de 15 mg FE; cresterea aportului de fier este importanta pentru toti adolescentii, in special fete, care adesea au un aport foarte scazut. In mod obisnuit, doza recomandata pentru fier ramane 15 mg/zi pentru fete toata adolescenta, pentru a compensa pierderile menstruale, pe cand la baieti doza scade de la 12 mg la 11-14 ani la 10 mg ulterior. Cautarea anemiei la adolescent se impune, intrucat simptomele carentei de fier sunt necaracterisitice. In acest sens, cercetarea anemiei se face:

cel putin o data in adolescenta la copiii fara factori de risc particulari;

investigatia repetata in fiecare an in caz de: sarcina, pierderi menstruale abundente sau alte pierderi de sange, regim vegetarian strict, obiceiuri alimentare particulare, antrenament fizic intensiv.

Vitaminele: nevoile vitaminice la adolescent sunt mai mari.

Necesarul de vitamine nu este bine cunoscut, dar se stie ca nevoile vitaminice la adolescent sunt modificate de: activitatea fizica, sarcina, contraceptive orale, boli cronice.

Vitamina A: aportul de vitamina A este in general mic, desi nevoile sunt crescute datorita rolului sau in proliferarea si diviziunea celulara.

Vitaminele din grupul B sunt importante in perioada de crestere, deoarece au un rol in metabolismul energetic celular.

Vitamina C: nevoile cresc odata cu cresterea, intrucat vitamina C este importanta pentru sinteza de colagen. Fructele si legumele proaspete care sunt principala sursa de vitamina C sunt, din pacate, adeseori absente din alimentatia adolescentului.

Vitamina D este necesara absorbtiei calciului si mineralizarii osului, iar acidul folic sintezei de AND. Ambele au o importanta majora pentru adolescent si un supliment de acid folic este necesar sistematic la adolescentele insarcinate si la fetele tinere din medii defavorizate.

Ghidul de nutritite la adolescent

Principii de baza pentru o nutritive buna sunt:

Alimentatie variata, care permite evitarea carentelor sau exceselor nutritionale.

Mentinerea unei greutati ideale, echilibrand aporturile si cheltuielile energetic. Pentru mentinerea unei greutati convenabile si a unei compozitii satisfacatoare este necesara promovarea activitatii fizice si un regim sarac in grasimi saturate si in colesterol. Aceasta masura previne bolile cronice la adult si excesul ponderal in adolescenta.

Consumul de fructe, legume, cereal intregi, care permit sa se mentina densitatea nutritional a regimului, sa se evite alimentele bogate in grasimi, sa asigure un tranzit intestinal normal.