O ISTORIE SUCCINTA A PSIHOLOGIEI SOCIALE

O ISTORIE SUCCINTA A PSIHOLOGIEI SOCIALE

Psihologia sociala:

nascuta in Europa Occidentala, odata cu:

T    aplicarea experimentului riguros controlat

T    asocierea la datele experimentale ale unui model explicativ

este universala, vizeaza generalul, ceea ce este logic in producerea fenomenelor, cauzalitatea

evolutie: cinci etape:

preistoria:    sec. VI i.Hr. - sec. XIX

fondatorii:    1880 - 1934

perioada clasica:    1935 - 1960

perioada moderna:    1961 - 1989

perioada contemporana: dupa 1990

PREISTORIA PSIHOLOGIEI SOCIALE

psihologia sociala - ramura a filosofiei

India: Legile lui Manu (inainte de sec. VI i.Hr.)

societatea: dupa planul unei fiinte vii

China: Confucius - idei despre societate, individ, traditii - fundament ale societatii

Grecia antica:    Platon: statul inaintea individului

Aristotel: natura umana sociala prin ea insasi

T doua traditii de gandire:

orientare sociala    (structuri sociale)

orientare individualista (procese individuale)

Epoca moderna:

Thomas Hobbes - contractul social care asigura protectia individului in fata atacurilor egoiste ale celorlalti

Jeremy Bentham - hedonismul, taxonomia placerilor

G.W.F. Hegel: statul: incoronarea spiritului social obiectiv

Auguste Comte sistem filosofic in trei stadii: teologic, metafizic, stiintific

cunoasterea fenomenelor reale, certe - pozitivismul

trei clase de fenomene abordate stiintific: biologice, morale (intelectuale), sociale (colective)

Tmorala pozitiva - studiaza fenomenele intelectuale

Wilhelm Wundt - fondatorul psihologiei experimentale (primul laborator de psihologie experimentala 1879)

psihologia    sociala trebuie sa studieze sufletul colectiv, supraindividual (sufletul unui popor, care se manifesta prin limba, mituri, obiceiuri T studiul culturii: psihologia popoarelor)

FONDATORII

Max Ringelman - 1880 - actul de nastere al psihologiei sociale

franarea sociala

Norman Triplett - 1897, 1898 - fondatorul

facilitarea sociala (opusa franarii sociale)

a avut un model teoretic explicativ

Carlo Cattaneo - termenul de psihologie sociala - 1864

Gabriel Tarde: imitatia:

elementul esential al vietii sociale

asigura difuzarea noului produsa prin inventii

1890 - Legile imitatiei:

imitatia - traditie: asigura legatura intre generatii

imitatia - moda: asigura legatura in cadrul aceleasi generatii

Gustave Le Bon: imitatia prin contagiune, cu valoare negativa

Psihologia multimilor 1895

1908 - Primele manuale de psihologie sociala:

William McDougall - Introducere in psihologia sociala

Edward Ross - Psihologia sociala.

Floyd Allport - adept al behaviorismului

studiul facilitarii sociale

accent pus pe individ: psihologia sociala este o parte a psihologiei individului - trebuie plasata in contradictie cu aceasta

Deceniul al III-lea al sec. XIX:

inventarea scalelor pentru masurarea atitudinilor
(L.Thurstone, Rensis Likert -. atitudinile pot fi masurate

bazele studierii opiniei publice (Gallup) 1935

PERIOADA CLASICA (mai mult americana)

debut: doua experimente importante: Muzafer Sherif - 1935, Kurt Lewin 1939:

demonstreaza ca fenomenele sociale complexe pot fi studiate prin experimente de laborator

se dezvolta designul experimental, analiza statistica (testul t pentru probare efect manipulari, analiza de varianta) - GRUP

Research Center for Groups Dynamics - 1943 - Kurt Lewin

ingineria sociala: elibereaza energiile, valorifica potentialitatile umane

psihologia sociala: bazata pe experiment si tehnici de ancheta

Leon Festinger:

teoria compararii sociale 1954

teoria disonantei cognitive 1957 - testabile empiric - PROCESE INDIVIDUALE

Patru orientari de baza:

Solomon Asch: cercetari asupra conformismului (Milgram - continuator)

T    functionarea grupurilor nu poate fi studiata luandu-se in calcul doar caracteristicile indivizilor care le compun (gestaltist: intregul diferit de suma partilor)

T    evidentierea sensibilitatii individului la contextul social

Solomon Asch: cercetari asupra perceptiei persoanei

T    perceptie sociala: operationalizare si design experimental

Carl I. Hovland: studiul schimbarii de atitudine - explicarea prin experiment a componentelor procesului de persuasiune

Carl I. Hovland: cercetari asupra situatiilor cu motivatie mixta (jocuri experimentale)

PERIOADA MODERNA

Coordonate principale: expansiune si tensiune

Noi domenii:

reprezentarile sociale si influenta minoritara (Moscovici)

identitatea personala (E. Erikson)

identitatea sociala (H, Tajfel)

comportamentul prosocial (B. Latan, J, Darkley)

atractia interpersonala (E. Bescheid, E. Walster)

Journal of Personality and Social Psychology 1965

Mijlocul deceniului VII- criza majora, datorita lipsei de integrare teoretica

trei aspecte: unul legat de distorsiuni produse de experimente, unul etic si unul referitor la relevanta psihologiei sociale

Friz Heider - teoria atribuirii - procesul prin care individul da un sens comportamentelor celorlalti

Se desfasoara:

cercetari asupra comportamentului de ajutorare, asupra spatiului personal si asupra comportamentului uman in conditii de aglomeratie, asupra autoprezentarii, stereotipurilor, agresivitatii etc.

cognitia, din tendinta in trecut, devine cognitie sociala . maniera de abordare specifica, adecvata in domenii ca perceptia persoanei, eul, stereotipurile, luarea deciziei, schimbarea de atitudine

PERIOADA CONTEMPORANA

Se dezvaluie legatura dintre motivatie si cognitie

gandirea sociala este pusa in serviciul interactiunii sociale
(strategiile cognitive depind de scopurile (motivatiile) individului

Criza determina reconstructii de ordin metodologic Tmodificari radicale ale disciplinei:

constructionismul social, analiza discursului, etogenica, psihologia umanista (John Shotter)

Aceste abordari se caracterizeaza prin:

au toate la baza o epistemologie sociala (nu una realista) - contesta dualismul traditional subiect - obiect

contesta cunoasterea experimentala a unui anumit domeniu de fapte despre experienta si constiinta umana

pun accentul pe limbaj (acesta nu are inteles obiectiv in afara contextului relational)

Apar noi orientari teoretice si se accentueaza internationalizarea psihologiei sociale

PSIHOLOGIA SOCIALA IN ROMANIA

pastreaza aceleasi etape, cu un hiatus intre 1960-1965

dupa decembrie 1989, noi perspectiva

psihologie sociala 'poporana' - proverbe, pilde, povestiri

A.           Preistorie

Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie

temele psihologiei moderne

Sec. XVII - carti romanesti de invatatura - Pravila de la Govora (1640), Cartea Romaneasca de Invatatura (1646), Indreptarea legii (1652)

D. Cantemir - Descriptio Moldaviae

B.            Fondatorii

C-tin Leonardescu - Constiinta sociala (profesor la Iasi)

C-tin Dimitrescu Iasi - Nevoea de hrana, Nevoea de ideal

C-tin Radulescu - Motru - Cultura romana si politicianismul - 1904

sufletul popoarelor: D. Dragicescu, Mihai Ralea (Sufletul romanesc)

C.           Perioada clasica (1935 - 1960)

C-tin Radulescu - Motru - Etnicul romanesc

Mihai Ralea - Curs de psihologie sociala

relatia individ - societate, raport constiinta sociala - individuala, determinarea sociala a personalitatii etc.

geopsihologie: diferenta dintre omul de deal si omul de munte

Al. Rosca - curs de psihologie sociala experimentala

D.           Perioada moderna

Mihai Ralea, Traian Herseni - Sociologia succesului

Tatiana Slama - Cazacu - comunicarea interpersonala

1965 - 66 - reintroducere curs psihologie sociala Bucuresti - Pantelimon Golu

lucrari tributare ideologiei vremii: Ralea, Herseni, P.Golu - PARTIAL VALABILE

Fenomene si procese cercetate - conditionarea sociala a personalitatii, dinamica grupurilor, relatiile in grupurile de munca, intercunoasterea

Inainte de 1989: lucrari remarcabile de psihologie sociala, cercetari psihosociologice de teren privind efectele industrializarii asupra personalitatii si colectivelor rurale

E.            Perioada contemporana - reviriment

renuntare la paradigma marxista

lucrari originale de sinteza, reviste de specialitate (Psihologia sociala - A. Neculau)

laboratorul 'Psihologia campului social' - A. Neculau - Iasi

personalitati marcante: Petru Ilut, Popescu - Neveanu, A. Neculau, Vasile Pavelcu, A. Liiceanu etc.

abordare de noi teme: reprezentari sociale, memoria sociala, cognitia sociala, identitatea nationala etc.

Psihologia sociala:

studiaza comportamentul social; are in vedere determinarile externe (situationale); piesa de baza a metodologiei - experimentul de laborator