Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Prejudecatile

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Dimensiuni si nivele ale culturii organizationale
Psihologia Creativitatii – test grila
RINOLALIA
Perceptiile: Legile perceptiei, Perceptia formei
ATENTIA ca proces psihofiziologic
PROCESELE PSIHICE IMPLICATE IN ACTIVITATILE ARTISTICO-PLASTICE
IMAGINATIA - CARACTERISTICILE IMAGINATIEI
Diagnoza psihica diferentiala
UNITATEA CELULARA NERVOASA SI ACTIVITATEA PSIHICA
ASIMETRIA ROLURILOR DE SEX; PLANURI DE ANALIZA ALE ASIMETRIEI ROLURILOR DE SEX

TERMENI importanti pentru acest document

: : : : teoria identitatii sociale :

Prejudecatile

Prejudecatile se definesc ca atitudini negative in raport cu membrii altor grupuri sociale (ex-grupuri).

Exista doua cai de fundamentare a discriminarii, una bazata pe stereotipuri, cealalta bazata pe prejudecati. Intre variabile exista legaturi reciproce. Practicile discriminatorii intretin si dezvolta stereotipurile si prejudecatile. Stereotipurile pot cauza prejudicii, iar oamenii care sufera efectul acestor prejudicii isi justifica sentimentele prin stereotipuri (figura 5.8).

Figura 5.8. Relatia dintre stereotipuri, prejudecati si discriminare

Originea prejudecatilor

La baza prejudecatilor se afla mai multe surse:

Conflictul direct dintre grupuri sau competitia ca sursa a partinirii, poate fi considerat ca sursa a conflictului intergrupal. Prejudecatile isi au originea in supraevaluarea oportunitatilor sau a bunurilor, deci natura competitiei este economica. Ea are ca efect perspectiva negativa asupra membrilor altor grupuri si aprecierea propriului grup ca fiind superior, trasarea unor granite stricte intre propriul grup si cele cu care se afla in competitie economica.

In mediul nostru, conflictele generate de supraevaluarea oportunitatilor apar intre institutii si ele sunt legate de atragerea elevilor si studentilor, de accesul si extinderea pe piata educationala. Exponentii institutiilor rivale, profesori sau studenti sunt perceputi intr-o lumina negativa, iar atitudinile si reactiile lor sunt interpretate ca fiind ostile.

Categorizarea sociala – noi versus ei – ceea ce inseamna ca tindem sa divizam lumea sociala in doua categorii distincte: noi, grupul din care facem parte (varsta, sex, ocupatie, profesie, apartenenta politica, etnie, religie, rasa) si ei, respectiv, restul grupurilor. Propriul grup, ca si cele din afara, se percep, nu doar sub aspect demografic sau statistic, ci cu anumite valori, sentimente, credinte sau trasaturi. Persoanele ce apartin propriului grup sunt percepute in termeni pozitivi, iar cele ce apartin altor grupuri, intr-o lumina negativa. Toti poseda trasaturi nedorite sau neplacute, fara a fi diferentiati. Unele cercetari arata ca oamenii prejudiciati intr-o masura mai mare, sunt mai preocupati de categorizarea strainilor si pastreaza o bariera mai rigida intre grupul lor si alte grupuri.

Tendinta de a imparti lumea exterioara in noi si ei, este si sursa a formarii prejudecatilor, dar si a modalitatilor de exprimare.

Invatarea sociala este realizata prin observarea celor din jur, parinti, profesori, prieteni, avand ca efect achizitionarea atitudinilor negative in legatura cu alte grupuri de persoane. Procesul se bazeaza pe tendinta de identificare a copiilor cu acei adulti ce reprezinta modelul sau sistemul lor de referinta, pe imitarea comportamentului acestora si de multe ori, pe recompensarea de catre adulti a manifestarilor „bune, drepte, corecte” ale copiilor, expresii ale imitarii comportamentelor lor.

In procesul de invatare sociala, un rol deosebit il are astazi mass-media. Prin modul tendentios in care prezinta grupurile sociale, contribuie la formarea prejudecatilor (de exemplu, fata de tigani, fata de „ortaci”, fata de profesori).

Sursele cognitive ale prejudecatilor. Probabil cele mai perturbatoare prejudecati isi au originea in stereotipurile cognitive in care se includ cunostintele si credintele legate de anumite grupuri sociale. Conform acestor cadre cognitive, toti membrii unui grup social au trasaturi specifice. Stereotipurile au un puternic impact asupra procesarii informatiei sociale. Astfel, informatia relevanta pentru un stereotip este mai usor de procesat decat cea nesemnificativa.

Stereotipurile ne fac sa acordam atentie unui anumit gen de informatii, cele consistente cu stereotipurile. Atentia este deci directionata datorita cadrelor noastre cognitive spre acele informatii care vin sa le confirme, sa le intareasca. Celelalte informatii, inconsistente cu stereotipurile vor fi ignorate, negate ori vor fi interpretate ca si cazuri particulare si nu ca exceptii fata de stereotip. Ca atare, prejudecatile se vor accentua pe baza acestei selectii dirijate a informatiilor, ducand adesea, la grave erori sau la judecati gresite in legatura cu membrii altor grupuri.

Pe de alta parte, prejudecatile vor constitui suportul identitatii noastre sociale, intrucat, acordam propriului grup trasaturi pozitive, in timp ce devalorizam celelalte grupuri si astfel, ne putem identifica cu grupul din care face parte. Identificarea cu propriul grup si cota de pozitivitate acordata activitatii grupului in interactiune cu nivelul realizarilor personale se afla la baza stimei de sine (figura 5.9). Stima de sine are la baza doua componente: identitatea sociala si identitatea personala. Pe baza realizarilor personale, a realizarilor grupurilor din care face parte subiectul si prin procesul de favorizare a propriului grup corelat cu denigrarea ex-grupurilor, se stabileste nivelul stimei de sine.

Figura 5.9. Teoria identitatii sociale (dupa Tajfel si dupa Turner)

Se poate ilustra rolul stereotipurilor in formarea identitatii nationale a copiilor din spatiul nostru cultural. Stereotipurile interactioneaza cu prejudecatile etnice, cu atitudinile etnocentriste sau altercentriste.

Schimbarea prejudecatilor

Ruperea cercului prejudecatii ar fi posibila prin valorificarea principiilor invatarii sociale. Daca prejudecatile rezulta din invatare, ar fi posibila, tot prin mecanismele invatarii, formarea la copii a unor atitudini pozitive fata de celelalte grupuri socio-economice, etnice, religioase, etc. Este insa, dificil de realizat, intrucat, adultii considera justificate atitudinile lor negative fata de altii. Ar trebui ca adultii insisi – deoarece sunt modele pentru copii – sa fie invatati sa-si modifice atitudinile, sa manifeste in comportamentul lor toleranta si acceptare a celor din afara propriului grup.

Contactul direct intre grupuri trebuie sa aiba loc pe baza unor reglementari acceptate in comun. Grupurile trebuie sa fie aproximativ egale in privinta statusului social sau a sarcinilor pe care le infaptuiesc. In sistemul scolar actual solutia nu are sanse in schimbarea prejudecatilor elevilor/studentilor in raport cu profesorii sau invers, in schimbarea prejudecatilor profesionale fata de elevi si studenti. Situatia de contact trebuie sa implice cooperare si interdependenta, astfel incat, fiecare grup sa participe la realizarea obiectivului comun, sa fie responsabil pentru infaptuirea acestuia. Contactul intre grupuri trebuie sa se realizeze in conditiile existentei unor norme general acceptate care sa favorizeze in mod egal fiecare grup, sa nu permita discriminari. Persoanele implicate trebuie sa-i priveasca pe ceilalti ca reprezentativi pentru grupul lor.

Recategorizarea, reasezarea granitelor dintre noi si ei, se poate infaptui atunci cand grupurile intre care existau conflicte alimentate de prejudecati, se raporteaza de pe aceeasi pozitie, la un alt grup. Avand de data aceasta o perspectiva similara si interese comune, isi vor putea reconsidera atitudinile negative existente initial.

Cele mai frecvente prejudecati sunt sexismul si rasismul. Ele alimenteaza discriminarea sexuala si rasiala. Grupurile discriminate se caracterizeaza prin statut scazut, roluri sociale inferioare si prin cai de depasire similare: schimbarea comportamentului si a cadrelor mentale precum si a normelor institutiilor sau organizatiilor.

Sexismul

Sexismul este forma de discriminare avand ca baza genul. In mod obisnuit, genului ii sunt asociate anumite atribute. Ele functioneaza ca stereotipuri de gen – pentru barbati: asertivitate, independenta, orientare spre actiune; pentru femei: sensibilitate, dependenta, orientare spre familie si spre prieteni.

Distinctia intre cele doua genuri este fundamentata social: numele de botez, culorile, cadourile, jucariile, modelele de conduita, expectantele familiei, ale scolii, selectia pe piata muncii.

Faptul ca stereotipurile de gen exista inca in copilarie, este un lucru evident. Daca stereotipurile corespund unor diferente reale, ramane inca o problema in atentia cercetarii. Rezultatele investigatiilor sustin existenta diferentelor intre barbati si femei in legatura cu diferite aspecte comportamentale, dar amplitudinea acestor diferente este amplificata de stereotipuri. Mai mult, diferentele dintre indivizii aceluiasi gen sunt mult mai mari decat diferentele dintre sexe.

Multe stereotipuri sunt legate in primul rand, de comportamentul social, de exemplu, credintele ca femeile sunt mai sensibile, mai timide sau mai emotive, iar barbatii, dominatori si agresivi. Cercetarile au stabilit ca femeile sunt mult mai receptive decat barbatii in identificarea trairilor emotionale ale altora pe baza unor indicatori non-verbali, si mai eficiente in transmiterea semnalelor non-verbale referitoare la trairile lor afective.

In legatura cu agresiunea mai ridicata a barbatilor, cercetarile fac diferentieri, in functie de tipul de conduita luat in considerare. Privind agresiunea fizica, se constata ca barbatii sunt intr-adevar mai agresivi decat femeile, in special, in situatiile in care nu exista o provocare semnificativa. Atunci cand apare o asemenea stimulare, diferentele dintre barbati si femei se micsoreaza considerabil. Desigur, agresiunea poate sa ia si alte forme: actiuni de raspandire a zvonurilor, a barfelor, jigniri, etc. in care femeile se implica mai frecvent.

Factorii care activeaza stereotipurile de gen sunt observatorul, persoana tinta si situatia sociala.

§         oamenii care au roluri determinate de gen sunt mai predispusi sa imparta lumea in doua tabere: masculina sau feminina;

§         stereotipurile de gen influenteaza perceptia persoanelor tinta si produc deformari ale judecatilor sociale;

§         persoana tinta, in functie de aparenta fizica, mai accentuat masculina sau feminina, poate activa mai intens stereotipurile de gen ale observatorului; numele persoanei tinta activeaza de asemenea stereotipurile de gen; de asemenea, imbracamintea persoanei tinta este un factor important in selectia sa pentru un post determinat de gen;

§         situatiile sociale influenteaza stereotipurile de gen;

§         stereotipurile de gen se perpetueaza prin activitatea institutiilor care opereaza distinctii intre femei si barbati;

§         rolurile sociale si ocupationale contrastante accentueaza diferentele;

§         perceperea diferentelor de gen este amplificata prin roluri sociale contrastante.

Nu genul, ci rolul social influenteaza perceptia sociala asa cum se vede in figura 5.10. Rolurile sociale de gen sunt determinate de factori biologici, sociali, economici si politici, iar comportamentele se diferentiaza in functie de rolurile de gen. Perceptia comportamentelor se realizeaza prin stereotipuri de gen, astfel incat comportamentul este atribuit diferentelor de gen si nu diferentelor de rol.

Figura 5.10. Teoria rolurilor sociale si a stereotipurilor de gen (dupa Eagly)

Rolul feminin este legat de casa, copii, ocupatii cu statut socio-economic mai scazut; rolul masculin este legat de activitati sociale, spatiu public, putere fizica, sociala si economica, dominare).

Rasismul

Rasismul este forma de discriminare bazata pe culoarea pielii sau mostenire etnica. Stereotipurile negative legate de rasa sau etnie influenteaza interpretarea situatiilor sociale. Comportamentul negativ al reprezentantilor altor rase sau etnii este mai intens perceput si judecat decat al exponentilor propriului grup. Refuzul ajutorului este manifestat mai puternic fata de membrii altor grupuri etnice sau rasiale. In activitatile terapeutice atitudinea fata de client si sprijinul acordat acestuia este influentat de prejudecatile rasiale. Ele functioneaza si in mediile educationale.

Rasismul se transmite noilor generatii prin invatare, distorsioneaza perceptia si comportamentul, face victime si de multe ori, se intoarce impotriva celor care il provoaca.

Desi este in declin, rasismul persista in forme mascate. Rasismul modern se manifesta atunci cand oamenii incearca sa isi rationalizeze comportamentul rasist. Simptomele sale deschise pot fi ascunse, dar bazele raman neschimbate.

Multi indivizi sunt ambivalenti in acest punct de vedere. Ar dori sa fie perceputi deschisi, fara prejudecati, dar in prezenta exponentilor altor grupuri etnice sau rasiale dezvolta stari de anxietate, de disconfort. Declara ca sunt de acord cu principiile egalitatii, dar in practica se opun prieteniilor sau mariajelor mixte, angajari in activitati social-politice, sau in functii de conducere a reprezentantilor altor etnii sau rase.

Rasismul modern, aparent invizibil este dureros si umilitor. In procesul de angajare profesionala, minoritatile rasiale sau etnice se confrunta cu indoieli fata de competentele lor, cu expectante reduse, greu de depasit, cu refuz. Atunci cand oamenii sunt victime ale rasismului isi amplifica stereotipurile negative fata de opresor. Ei atribuie standardele lor de viata scazute, discriminarilor. Atribuirea insuccesului personal unor factori externi este unul din aspectele logicii atribuirii.

Depasirea rasismului implica in primul rand reducerea prejudecatilor, valorificand in acest sens ipoteza contactului intergrupal (statut egal, interactiuni directe, activitati de cooperare, norme sociale comune).

s

Intrebari de verificare:

1. Ce factori activeaza stereotipurile de gen?

2. Cum se manifesta rasismul modern?

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 390
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved