Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Psihodiagnoza personalitatii - Pedagogie – test grila

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Rolul comportamentului in sanatate
Legea Nevoii - concept, model si maxime
CARACTERUL: CUM SA DEVII CULOAREA TA PREFERATA
FUNCTIILE PSIHOSOCIALE ALE MICROGRUPURILOR
Cauzele oboselii in scoala
TESTE DE APTITUDINI
PSIHISMUL UMAN- GENERALITATI
ANALIZA UNEI DESCRIERI -PROSOPOGRAFIA AGLAEI
Stresul si riscul pentru boala
Cum este manipulata mass-media in conflictele internationale

TERMENI importanti pentru acest document

: teste grile la psihodiagnoza : teste grile psihodiagnoza : test la psihodiagnoza personalitatii : test grila pedagogie :

Psihodiagnoza personalitatii  - Pedagogie – test grila

MULTIPLE CHOICE

           1.          Psihodiagnoza este un termen foarte putin utilizat de scoala anglo-saxona, probabil din cauza nedoritei apropieri a acestui termen de acela de diagnostic, concept creat si consacrat de practica:

a.

modificata

b.

psihologica

c.

medicala

d.

meditativa

e.

pedagogica

ANS: 

           2.          Pentru a circumscrie teritoriul cunoasterii exacte si obiective a persoanei, de tip psihometric, in spatiul cultural anglo-saxon se utilizeaza cel mai frecvent termenul:

a.

psihodiagnostic

b.

rangare

c.

scalare

d.

testare

e.

diagnostic

ANS: 

           3.          Pentru a circumscrie teritoriul cunoasterii exacte si obiective a persoanei, de tip psihometric, in spatiul cultural anglo-saxon se utilizeaza in ultimii ani din ce in ce mai frecvent termenul de:

a.

psihodiagnostic

b.

rangare

c.

scalare

d.

diagnostic

e.

evaluare

ANS: 

           4.          Procesul de strangere si de integrare a datelor psihologice corelate scopului de a face o evaluare psihologica utilizand instrumente ca testele, interviul, studiul de caz, observatia comportamentala si aparate special destinate impreuna cu procedee de masurare adecvate poarta denumirea de:

a.

debriefing

b.

evaluare psihologica

c.

scalare

d.

diagnostic complex

e.

evaluare psiho-somatica

ANS: 

           5.          Actiunea complexa de investigatii ce urmareste recunoasterea unor particularitati specifice la o persoana prin intermediul observatiei psihologice si a altor informatii colectate prin intermediul unor tehnici psihologice (anamneza, ancheta, chestionarul, convorbirea, experimentul si indeosebi testele) poarta denumirea de:

a.

debriefing

b.

evaluare pedagogica

c.

psihodiagnoza

d.

diagnostic complex

e.

evaluare psiho-somatica

ANS: 

           6.          Activitatea specifica care foloseste intermedierea prin diferite tipuri de instrumente pentru a obtine informatii valide despre structura, dinamica psihica  si personalitatea unei persoane poarta denumirea de:

a.

debriefing

b.

evaluare pedagogica

c.

evaluare psiho-somatica

d.

diagnostic complex

e.

psihodiagnoza

ANS: 

           7.          Actul sintetic de analiza psihologica a unui caz si de reconstituire logica a structurii armonice sau disarmonice a unei personalitati care poate fi exprimata grafic in profilul psihologic, foi descriptive etc. poarta denumirea de:

a.

debriefing

b.

evaluare pedagogica

c.

psihodiagnostic

d.

diagnostic complex

e.

evaluare psiho-somatica

ANS: 

           8.          O forma de psihodiagnostic identifica sintetic specificul persoanei investigate urmarind compararea acesteia cu datele medii de distributie a trasaturilor psihice conform etalonului instrumentului diagnostic utilizat. Este vorba despre psihodiagnosticul de tip:

a.

descriptiv

b.

diferential

c.

decentrat

d.

etiologic

e.

implicit

ANS: 

           9.          O forma de psihodiagnostic  urmareste identificarea cauzelor, mecanismelor ce au condus la o anumita structurare de personalitate, normala sau patologica. Este vorba despre psihodiagnosticul de tip:

a.

descriptiv

b.

diferential

c.

decentrat

d.

etiologic

e.

implicit

ANS: 

           10.         Rezultatele evaluarilor efectuate in cadrul  psihodiagnozei impreuna cu recomandarile formulate pe baza acestora fac obiectul:

a.

raportului psihologic

b.

recunoasterii oficiale

c.

raporturilor de serviciu

d.

exceptiilor privind confidentialitatea

e.

activitatii managerului

ANS: 

           11.         Rezultatul evaluarii psihologice dupa un singur criteriu poate fi indicare pozitiei  celui evaluat in cadrul unei multimi evaluate. Acest tip de rezultat este:

a.

un rang sau un loc

b.

un calificativ

c.

Un numar

d.

o “eticheta”

e.

o insiruire de adjective

ANS: 

           12.         Rezultatul evaluarii psihologice dupa un singur criteriu poate fi exprimarea in cuvinte a rezultatului unei masurari pe scala ordinala. Acest tip de rezultat este:

a.

un rang sau un loc

b.

un calificativ

c.

Un numar

d.

o “eticheta”

e.

o insiruire de adjective

ANS: 

           13.         Rezultatul evaluarii psihologice dupa un singur criteriu poate exprima scorul la un test ori gradatia unei scale de evaluare. Acest tip de rezultat este:

a.

un rang sau un loc

b.

un calificativ

c.

Un numar

d.

o “eticheta”

e.

o insiruire de adjective

ANS: 

           14.         Rezultatul evaluarii psihologice dupa un singur criteriu poate exprima denumire a unei clase din care face parte, in care este repartizat cel evaluat. Acest tip de rezultat este:

a.

un rang sau un loc

b.

un calificativ

c.

Un numar

d.

o “eticheta”

e.

o insiruire de adjective

ANS: 

           15.         Rezultatul evaluarii psihologice dupa un singur criteriu poate fi exprimat printr-o insiruire de adjective care caracterizeaza:

 

a.

evaluatorul

b.

evaluatul

c.

bateria de teste

d.

populatia-tinta

e.

evaluarea

ANS: 

           16.         In contextul evaluarii psihologice, scala care permite stabilirea unor relatii de ordine intre date este o scala de tip:

 

a.

ordinar

b.

original

c.

elaborat

d.

ordinal

e.

expert

ANS: 

           17.         Rezultatul evaluarii psihologice dupa mai multe criterii poate fi o reprezentare grafica a rezultatelor evaluarilor in care fiecarui criteriu ii corespunde un punct care indica rezultatul / cota in privinta criteriului respectiv. Acest tip de rezultat este:

 

a.

un profil

b.

o ierarhie a criteriilor

c.

un rang

d.

o eticheta

e.

un calificativ

ANS: 

           18.         Rezultatul evaluarii psihologice dupa mai multe criterii poate fi o reprezentare grafica a rezultatelor evaluarilor in care fiecarui criteriu ii corespunde un punct care indica rezultatul / cota in privinta criteriului respectiv, caz in care punctele consecutive sunt unite prin:

a.

o linie continua

b.

segmente de dreapta

c.

linii curbe

d.

grafice pre-definite

e.

cercuri concentrice

ANS: 

           19.         Psihodiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psihologica are mai multe functii, dintre care una este utilizata in mod special in cazul disfunctiilor sau tulburarilor psihice. Este vorba despre functia:

a.

de a surprinde corect trasaturi si capacitati psihice individuale

b.

de evidentiere a cauzelor care au condus spre o anume realitate prezenta

c.

prognostica

d.

de evidentiere a cazurilor de abatere in sens pozitiv sau negativ de la norma (etalon) de dezvoltare psiho-comportamentala

e.

de formare a unor capacitati de cunoastere si autocunoastere

ANS: 

           20.         Psihodiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psihologica are mai multe functii, dintre care una priveste anticiparea evolutiei probabile a comportamentului persoanei in anumite conditii si situatii contextuale, in functie de repere. Este vorba despre functia:

a.

de a surprinde corect trasaturi si capacitati psihice individuale

b.

de evidentiere a cauzelor care au condus spre o anume realitate prezenta

c.

prognostica

d.

de evidentiere a cazurilor de abatere in sens pozitiv sau negativ de la norma (etalon) de dezvoltare psiho-comportamentala

e.

de formare a unor capacitati de cunoastere si autocunoastere

ANS: 

           21.         Psihodiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psihologica are mai multe functii, dintre care una este utilizata mai ales atunci cand se pune problema distinctiei dintre normalitate si anormalitate. Este vorba despre functia:

a.

de a surprinde corect trasaturi si capacitati psihice individuale

b.

de evidentiere a cauzelor care au condus spre o anume realitate prezenta

c.

prognostica

d.

de evidentiere a cazurilor de abatere in sens pozitiv sau negativ de la norma (etalon) de dezvoltare psiho-comportamentala

e.

de formare a unor capacitati de cunoastere si autocunoastere

ANS: 

           22.         In cadrul unui domeniu de aplicare a psihodiagnosticului este prima arie in care s-a produs dezvoltarea si utilizarea testelor mentale. Este vorba despre domeniul:

 

a.

Educational

b.

Sanatatii

c.

Muncii

d.

Apararii

e.

Industrial

ANS: 

           23.         Din perspectiva teoriilor personalitatii ceea ce este comun tuturor oamenilor, atributele constante de-a lungul vietii acestora, cele care exercita o influenta larga asupra comportamentului poarta denumirea de:

 

a.

nucleu al personalitatii

b.

periferia personalitatii

c.

constante ale personalitatii

d.

teorii implicite ale personalitatii

e.

teorii psihosociale

ANS: 

           24.         Din perspectiva teoriilor personalitatii componenta care este constituita din atribute relevante numai intr-o anumita proportie, intr-un context dat, poarta denumirea de:

 

a.

nucleu al personalitatii

b.

periferia personalitatii

c.

constante ale personalitatii

d.

teorii implicite ale personalitatii

e.

teorii psihosociale

ANS: 

           25.         Nucleul conceptiilor psihanalitice il constituie:

 

a.

inteligenta

b.

caracterul

c.

instinctul

d.

imaginatia

e.

creativitatea

ANS: 

           26.         Din punctul de vedere al conceptiilor psihanalitice forta propulsiva a personalitatii, care energizeaza si directioneaza comportamentul poarta denumirea de:

 

a.

inteligenta

b.

caracter

c.

instinct

d.

imaginatie

e.

creativitate

ANS: 

           27.         Din punctul de vedere al conceptiilor psihanalitice scopul instinctului este reducerea tensiunii prin satisfacerea:

a.

inconstientului

b.

Eului

c.

Supraeului

d.

trebuintei

e.

alter Ego-ului

ANS: 

           28.         In conceptia initiala a lui S.Freud un nivel al psihicului uman cuprinde aspectele sesizabile ale functionarii psihice la un moment dat. Este vorba despre nivelul denumit:

a.

constient

b.

inconstient

c.

preconstient

d.

Eu

e.

Supraeu

ANS: 

           29.         In conceptia initiala a lui S.Freud un nivel al psihicului uman cuprinde instinctele, dorintele care energizeaza si directioneaza comportamentul, actionand ca un depozit energetic. Este vorba despre nivelul denumit:

a.

constient

b.

inconstient

c.

preconstient

d.

Eu

e.

Supraeu

ANS: 

           30.         In conceptia initiala a lui S.Freud un nivel al psihicului uman este conceptul central al teoriei sale.Este vorba despre nivelul denumit:

a.

constient

b.

inconstient

c.

preconstient

d.

Eu

e.

Supraeu

ANS: 

           31.         In conceptia initiala a lui S.Freud un nivel al psihicului uman depoziteaza toate informatiile de care nu suntem constienti la un moment dat, dar pe care le putem constientiza cu usurinta. Este vorba despre nivelul denumit:

a.

constient

b.

inconstient

c.

preconstient

d.

Eu

e.

Supraeu

ANS: 

           32.         In conceptia initiala a lui S.Freud „traficul” intre constient si preconstient este unul:

a.

intrerupt

b.

periodic

c.

inexistent

d.

permanent

e.

tehnic imposibil

ANS: 

           33.         In conceptia initiala a lui S.Freud „traficul” intre constient si preconstient se desfasoara:

a.

unilateral

b.

de la constient la inconstient

c.

de la  inconstient la constient

d.

artificial

e.

in ambele sensuri

ANS: 

           34.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud  descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care cel mai vechi sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Inconstientul

ANS: 

           35.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud  descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care una se afla la originea acestora. Acest sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Inconstientul

ANS: 

           36.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care una este echivalenta Inconstientului din prima sa clasificare. Acest sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Subconstientul

ANS: 

           37.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care una este considerata a fi rezervorul de instincte. Acest sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Subconstientul

ANS: 

           38.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care unul contine ”energia psihica totala”. Acest sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Subconstientul

ANS: 

           39.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care Sinele contine ”energia psihica totala”, denumita si:

a.

energie prezumata

b.

energie reziduala

c.

letargie

d.

libido

e.

memorie

ANS: 

           40.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care una este orientata spre satisfacerea trebuintelor corporale (organice). Acest sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Subconstientul

ANS: 

           41.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una opereaza conform principiului placerii. Acest sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Subconstientul

ANS: 

           42.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una este stapanul „rational” al personalitatii. Acest sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Subconstientul

ANS: 

           43.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una are scopul de a zadarnici satisfacerea impulsurilor. Acest sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Subconstientul

ANS: 

           44.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una are rolul de a gasi modalitatile apropiate si acceptabile din punct de vedere social de reducere a tensiunii. Acest sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Subconstientul

ANS: 

           45.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una opereaza conform principiului realitatii. Acest sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Subconstientul

ANS: 

           46.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una reprezinta „constiinta morala”. Acest sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Subconstientul

ANS: 

           47.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una contine un set de imperative, in buna masura inconstiente, pe care individul le introiecteaza in copilarie. Acest sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Subconstientul

ANS: 

           48.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una contine reguli de conduita impuse initial de parinti prin pedeapsa, recompensa si ajung sa actioneaze din interior. Acest sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Subconstientul

ANS: 

           49.         In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una actioneaza in scopul pefectiunii morale. Acest sistem al personalitatii este:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Subconstientul

ANS: 

           50.         S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, care este in esenta ei o dezvoltare:

a.

psihoecologica

b.

psihosexuala

c.

liniara

d.

intermitenta

e.

necunoscuta

ANS: 

           51.         S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, care cuprinde in fiecare stadiu un:

a.

mecanism constient

b.

element strain

c.

conflict specific

d.

conflict interpersonal

e.

tip de structura de personalitate

ANS: 

           52.         S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, in care primul stadiu se desfasoara de la nastere pana la al doilea an de viata. Este vorba despre stadiul denumit:

a.

oral

b.

anal

c.

falic

d.

genital

e.

general

ANS: 

           53.         S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, in care unul se desfasoara intre 2 si 4 ani. Este vorba despre stadiul denumit:

a.

oral

b.

anal

c.

falic

d.

genital

e.

general

ANS: 

           54.         S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, in care unul se desfasoara intre 4 si 5 ani. Este vorba despre stadiul denumit:

a.

oral

b.

anal

c.

falic

d.

genital

e.

general

ANS: 

           55.         S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, dintre care unul incepe la pubertate. Este vorba despre stadiul denumit:

a.

oral

b.

anal

c.

falic

d.

genital

e.

general

ANS: 

           56.         Unul dintre discipolii lui S. Freud considera ca libidoul nu este de origine sexuala. Este vorba despre:

a.

A.Adler

b.

A.Freud

c.

C.G.Jung.

ANS: 

           57.         Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung reprezinta constientul, partea psihica responsabila cu perceptia, memoria, gandirea si emotiile, procese psihice specifice starii de veghe. Este vorba despre sistemul denumit:

a.

Eul

b.

Inconstientul individual

c.

Inconstientul colectiv

d.

Sine

e.

Supraeu

ANS: 

           58.         Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung realizeaza functia realului - constiinta continuitatii, coerentei si identitatii, deci un mod stabil de a percepe lumea si pe noi insine. Este vorba despre sistemul denumit:

a.

Eul

b.

Inconstientul individual

c.

Inconstientul colectiv

d.

Sine

e.

Supraeu

ANS: 

           59.         Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung este un rezervor al continuturilor ce au fost odata constiente, dar au fost uitate sau suprimate. Este vorba despre sistemul denumit:

a.

Eul

b.

Inconstientul individual

c.

Inconstientul colectiv

d.

Sine

e.

Supraeu

ANS: 

           60.         Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung este nivelul profund si inaccesibil al psihismului. Este vorba despre sistemul denumit:

a.

Eul

b.

Inconstientul individual

c.

Inconstientul colectiv

d.

Sine

e.

Supraeu

ANS: 

           61.         Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung este totodata conceptul cel mai controversat al teoriei sale. Este vorba despre sistemul denumit:

a.

Eul

b.

Inconstientul individual

c.

Inconstientul colectiv

d.

Sine

e.

Supraeu

ANS: 

           62.         Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung contine tezaurul de experiente al speciei umane si al celor subumane. Este vorba despre sistemul denumit:

a.

Eul

b.

Inconstientul individual

c.

Inconstientul colectiv

d.

Sine

e.

Supraeu

ANS: 

           63.         Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung are continuturi care se manifesta in constiinta individuala prin arhetipuri . Este vorba despre sistemul denumit:

a.

Eul

b.

Inconstientul individual

c.

Inconstientul colectiv

d.

Sine

e.

Supraeu

ANS: 

           64.         A. Adler minimalieaza rolul unui nivel al personalitatii descris de S. Freud si anume:

a.

Constientul

b.

Sinele

c.

Eul

d.

Supraeul

e.

Inconstientul

ANS: 

           65.         Teoria lui A. Adler este orientata spre 'suprafata' psihismului, adica spre:

a.

Constient

b.

Sine

c.

Eu

d.

Suprae

e.

Inconstient

ANS: 

           66.         A. Adler sustine ca in cazul in care individul este incapabil de a compensa sentimentul de inferioritate, acesta este intensificat si se transforma in:

a.

sentiment de inferioritate

b.

complex de inferioritate

c.

culpa

d.

manifestare instinctuala

e.

credinta negativa

ANS: 

           67.         Una dintre situatiile in care se formeaza complexul de inferioritate descrisa de A. Adler se refera la situatiile in care infirmitatea fizica afecteaza dezvoltarea personalitatii prin modul in care copilul incearca sa depaseasca defectul. Aceasta situatie este denumita de Adler:

a.

Inferioritatea organica

b.

Rasfatul

c.

Neglijarea

ANS: 

           68.         Una dintre situatiile in care se formeaza complexul de inferioritate descrisa de A. Adler apare ca urmare a faptului ca in unele familii copilul se considera a fi „centrul universului”. Aceasta situatie este denumita de Adler:

a.

Inferioritatea organica

b.

Rasfatul

c.

Neglijarea

ANS: 

           69.         Una dintre situatiile in care se formeaza complexul de inferioritate descrisa de A. Adler apare din cauza sentimentului de inutilitate si devalorizare pe care i-l provoaca indiferenta sau ostilitatea parintilor. Aceasta situatie este denumita de Adler:

a.

Inferioritatea organica

b.

Rasfatul

c.

Neglijarea

ANS: 

           70.         Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata) este caracterizat prin faptul ca este lipsit de conatiinta si interese sociale, se comporta fara sa-i pese de ceilalti. Este vorba despre tipul de personalitate:

a.

dominator

b.

dependent

c.

evitant

d.

capabil social

ANS: 

           71.         Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata) este reprezentat in forma virulenta de cei care ii ataca pe ceilalti . Este vorba despre tipul de personalitate:

a.

dominator

b.

dependent

c.

evitant

d.

capabil social

ANS: 

           72.         Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  in forma sa ne-virulenta sau autovirulenta corespunde tipului alcoolic, dependentilor de droguri sau suicidari. Este vorba despre tipul de personalitate:

a.

dominator

b.

dependent

c.

evitant

d.

capabil social

ANS: 

           73.         Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  este cel mai comun, asteaptand totul de la ceilalti. Este vorba despre tipul de personalitate:

a.

dominator

b.

dependent

c.

evitant

d.

capabil social

ANS: 

           74.         Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  incearca sa evite infrangerea evitand infruntarea. Este vorba despre tipul de personalitate:

a.

dominator

b.

dependent

c.

evitant

d.

capabil social

ANS: 

           75.         Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  poate coopera cu ceilalti si actioneaza in concordanta cu nevoile lor. Este vorba despre tipul de personalitate:

a.

dominator

b.

dependent

c.

evitant

d.

capabil social

ANS: 

           76.         Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  infrunta problemele vietii intr-un cadru bine dezvoltat de interese sociale. Este vorba despre tipul de personalitate:

a.

dominator

b.

dependent

c.

evitant

d.

capabil social

ANS: 

           77.         Esenta conceptiei lui G.W. Allport privind personalitatea consta in sublinierea:

a.

importantei constientului

b.

unicitatii Inconstientului

c.

contributiei lui S.Freud

d.

unicitatii persoanei

e.

importantei psihanalizei

ANS: 

           78.         Ocupandu-se de teoriile personalitatii, Allport a constatat ca acestea trebuie sa contina trei categorii de enunturi, dintre care unul este comun tuturor oamenilor .Este vorba despre:

a.

Nucleu

b.

Devenirea personalitatii

c.

Periferia

ANS: 

           79.         Ocupandu-se de teoriile personalitatii, Allport a constatat ca acestea trebuie sa contina trei categorii de enunturi, dintre care unul descrie cum ajung elementele comune la individualitate. Este vorba despre:

a.

Nucleu

b.

Devenirea personalitatii

c.

Periferia

ANS: 

           80.         Ocupandu-se de teoriile personalitatii, Allport a constatat ca acestea trebuie sa contina trei categorii de enunturi, dintre care unul descrie in ce fel se diferentiaza obiectiv oamenii intre ei. Este vorba despre:

a.

Nucleu

b.

Devenirea personalitatii

c.

Periferia

ANS: 

           81.         Un tip de trasaturi de personalitate descris de Allport contine trasaturi generale, foarte influente si dominante .Este vorba despre trasaturile de tip:

a.

cardinal

b.

central

c.

concordant

d.

secundar

ANS: 

           82.         Un tip de trasaturi de personalitate descris de Allport contine pana la 10 trasaturi. Este vorba despre trasaturile de tip:

a.

cardinal

b.

central

c.

concordant

d.

secundar

ANS: 

           83.         Un tip de trasaturi de personalitate descris de Allport mai sunt denumite si consistente. Este vorba despre trasaturile de tip:

a.

cardinal

b.

central

c.

concordant

d.

secundar

ANS: 

           84.         Un tip de trasaturi de personalitate descris de Allport contine trasaturi multiple si relative la situatie. Este vorba despre trasaturile de tip:

a.

cardinal

b.

central

c.

concordant

d.

secundar

ANS: 

           85.         Raimond B. Cattell aborda personalitatea prin intermediul:

a.

psihanalizei

b.

neopsihanalizei

c.

analizei matematice

d.

analizei factoriale

e.

algebrei non-liniare

ANS: 

           86.         Sunt seturi de caracteristici corelate care insa nu realizeaza un factor de personalitate.  Este trasaturile descrise de Cattel si numite trasaturi::

a.

comune

b.

unice

c.

aptitudinale

d.

superficiale

e.

sursa

ANS: 

           87.         Unele dintre trasaturile descrise de catre R.B. Cattell sunt compuse din factori unitari, fiind elementul de baza al personalitatii. Este vorba despre tipul de trasaturi:

a.

comune

b.

unice

c.

aptitudinale

d.

superficiale

e.

sursa

ANS: 

           88.         Unul dintre stadiile dezvoltarii descrise de E. Erikson corespunde stadiului oral descris de S. Freud. Este vorba despre stadiul:

a.

Senzorial

b.

Muscular

c.

Locomotor

d.

Latenta

e.

Adolescenta

ANS: 

           89.         Unul dintre stadiile dezvoltarii descrise de E. Erikson corespunde stadiului anal descris de S. Freud. Este vorba despre stadiul:

a.

Senzorial

b.

Muscular

c.

Locomotor

d.

Latenta

e.

Adolescenta

ANS: 

           90.         Unul dintre stadiile dezvoltarii descrise de E. Erikson corespunde stadiului falic descris de S. Freud. Este vorba despre stadiul:

a.

Senzorial

b.

Muscular

c.

Locomotor

d.

Latenta

e.

Adolescenta

ANS: 

           91.         Unul dintre stadiile dezvoltarii descrise de E. Erikson este caracterizat prin identitate/ confuzie de rol. Este vorba despre stadiul:

a.

Senzorial

b.

Muscular

c.

Locomotor

d.

Latenta

e.

Adolescenta

ANS: 

           92.         Curentul umanist din domeniul teoriilor personalitatii  este influentat de teoria:

a.

sociobiogica

b.

psihanalitica

c.

fenomenologica

d.

neopsihanalitica

e.

frenologica

ANS: 

           93.         Problematica principala a personalitatii pe care este centrata teoria lui A. Maslow s-a centrat pe studiul:

a.

motricitatii

b.

relatiilor interpersonale

c.

motivatiei

d.

instinctelor

e.

inconstinentului colectiv

ANS: 

           94.         Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow include nevoia de hrana, apa, repaus periodic (somn) si sexualitate. Este vorba despre motivatiile:

a.

fiziologice

b.

de securitate

c.

sociale

d.

relative la Eu

e.

de autorealizare

ANS: 

           95.         Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se refera la existenta unei surse de existenta si de adapost . Este vorba despre motivatiile:

a.

fiziologice

b.

de securitate

c.

sociale

d.

relative la Eu

e.

de autorealizare

ANS: 

           96.         Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow sunt acele nazuinte ale fiecarui om de a adera, de a se afilia la un grup; de a apartine unei familii, grup, comunitate Este vorba despre motivatiile:

a.

fiziologice

b.

de securitate

c.

sociale

d.

relative la Eu

e.

de autorealizare

ANS: 

           97.         Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow sunt legate de nazuinta obtinerii de autostima si stima altora. Este vorba despre motivatiile:

a.

fiziologice

b.

de securitate

c.

sociale

d.

relative la Eu

e.

de autorealizare

ANS: 

           98.         Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se satisfac prin obtinerea unor reputatii, prestigii, consideratii sociale precum si la posibilitatile de a participa la luarea unor decizii. Este vorba despre motivatiile:

a.

fiziologice

b.

de securitate

c.

sociale

d.

relative la Eu

e.

de autorealizare

ANS: 

           99.         Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se refera la nazuinta de a-si spori necontenit potentialul creativ, de actualitate in lume.Este vorba despre motivatiile:

a.

fiziologice

b.

de securitate

c.

sociale

d.

relative la Eu

e.

de autorealizare

ANS: 

           100.       Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se refera la imboldul de a sti, de a intelege, de a descoperi, de a inventa. Este vorba despre motivatiile:

a.

fiziologice

b.

de securitate

c.

cognitive

d.

relative la Eu

e.

de autorealizare

ANS: 

           101.       Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se refera la aspiratiile spre frumos, spre ceea ce este cinstit, curat, ordonat. Este vorba despre motivatiile:

a.

fiziologice

b.

de securitate

c.

cognitive

d.

estetice

e.

de autorealizare

ANS: 

           102.       O calitate a testelor psihologice exprima uniformitatea lucrului cu testul, uniformitate ce decurge dintr-un ansamblu de norme bine precizate si care trebuie respectate. Este vorba despre:

a.

standardizare

b.

etalonul

c.

validitate

d.

fidelitate

e.

sensibilitate

ANS: 

           103.       O calitate a testelor psihologice este reprezentata de performantele standard, prelucrate statistic, obtinute de un esantion reprezentativ de indivizi. Este vorba despre:

a.

standardizare

b.

etalon

c.

validitate

d.

fidelitate

e.

sensibilitate

ANS: 

           104.       Este definita drept calitatea testului  “de a masura exact ceea ce trebuie sa masoare”. Este vorba despre:

a.

standardizare

b.

etalon

c.

validitate

d.

fidelitate

e.

sensibilitate

ANS: 

           105.       O calitate a testelor psihologice  se refera la consistenta, stabilitatea in timp a performantelor scorurilor la teste. Este vorba despre:

a.

standardizare

b.

etalon

c.

validitate

d.

fidelitate

e.

sensibilitate

ANS: 

           106.       O calitate a testulu psihologic  defineste finetea discriminativa a acestuia, adica numarul de clase pe care il permite in cadrul unui grup. Este vorba despre:

a.

standardizare

b.

etalon

c.

validitate

d.

fidelitate

e.

sensibilitate

ANS: 

           107.       Metoda prima si fundamentala in cunoasterea realitatii inconjuratoare este:

a.

interviul

b.

chestionarul

c.

testul standardizat

d.

observatia

e.

anamneza

ANS: 

           108.       Una dintre categoriile de erori legate de evaluarea datelor de observatie se refera la faptul ca aspectele observate tind sa fie supraestimate in raport cu celelalte. Este vorba despre:

a.

eroarea de centrare

b.

eroare de contrast

c.

eroarea de asimilare

d.

efectul de halo

ANS: 

           109.       Una dintre categoriile de erori legate de evaluarea datelor de observatie este urmatoarea: consilierul se centreaza asupra diferentelor minime pe care le-a observat intre diverse aspecte, ducand la exagerarea acestora. Este vorba despre:

a.

eroarea de centrare

b.

eroarea de contrast

c.

eroarea de asimilare

d.

efectul de halo

ANS: 

           110.       Una dintre categoriile de erori legate de evaluarea datelor de observatie este urmatoarea: consilierul se centreaza asupra asemanarilor existente intre diverse aspecte, mai degraba decat pe deosebirile dintre ele. Este vorba despre:

a.

eroarea de centrare

b.

eroarea de contrast

c.

eroarea de asimilare

d.

efectul de halo

ANS: 

           111.       Una dintre categoriile de erori legate de evaluarea datelor de observatie se intalneste atunci cand consilierul care apreciaza anumite aspecte la un subiect, va fi influentat in acelasi sens in evaluarea altor dimensiuni  Este vorba despre:

a.

eroarea de centrare

b.

eroarea de contrast

c.

eroarea de asimilare

d.

efectul de halo

ANS: 

           112.       Situatia sociala de schimb conversational intre doua persoane cu scopul culegerii de informatii intr-un cadru specificat se numeste:

a.

focus grup

b.

chestionar

c.

interviu

d.

studiu de caz

e.

ancheta

ANS: 

           113.       In  Dictionarul de Psihologie coordonat de Ursula Schiopu interviul este:

1.  o forma de solilocviu in care relatia personala are un scop important si special de a surprinde autocunoasterea unei persoane

2. o forma de dialog in care relatia interpersonala are un scop important si special de a surprinde cunoasterea unei persoane

3. situatie de schimb conversational intre trei persoane cu scopul culegerii de informatii intr-un cadru specificat

a.

1

b.

2

c.

3

ANS: 

           114.      

Interviul psihologic are anumite caracteristici:

1. trebuie sa aiba structura si forma unui interogatoriu,

2. sa fie purtat dupa anumite reguli impuse de psihologia persoanei.

3. cadru specific definit de rolurile si asteptarile persoanelor implicate in schimbul conversaþional, dar si de conditiile in care se desfasoara intalnirea: loc, durata, inregistrare/neinregistrare etc.

a.

1+2+3

b.

2+3

c.

1+3

ANS: 

           115.      

Printre caracteristicile interviului psihologic se numara si cadrul specific definit de:

a.

felul in care se combina diverse elemente ale mesajului, cu scopul de a evidentia aspecte implicite

b.

calcularea si compararea frecventei evocarii unor teme, dar si sensul evaluarii acestora de catre cel intervievat – evaluare pozitiva sau negativa;

c.

 rolurile si asteptarile persoanelor implicate in schimbul conversational, dar si de conditiile in care se desfasoara intalnirea: loc, durata, inregistrare/neinregistrare etc.

ANS: 

           116.      

Pentru a surprinde si mai bine aspectele specifice ale interviului psihologic, Mucchielli si Guittet prefera o prezentare a ceea ce nu este defapt interviul:

1. interviul psihologic nu este o forma de dialog

2. interviul psihologic nu este un interogatoriu

3. interviul psihologic nu este un interviu jurnalistic

4. interviul psihologic nu este o dezbatere de idei

5. interviul psihologic nu este o confesiune

a.

1+2+3+4+5

b.

2+3+4+5

c.

3+4+5

d.

1+4+5

e.

1+2+3+5

ANS: 

           117.      

In cadrul interviului psihologic exista o interactiune complementara in care unul pune intrebari, celalalt raspunde. Dupa Mucchielli si Guittet  acest lucru inseamna ca:

1. interviul psihologic nu este un monolog

2. interviul psihologic nu este un interogatoriu

3. interviul psihologic nu este un interviu jurnalistic

4. interviul psihologic nu este o dezbatere de idei

5. interviul psihologic nu este o confesiune

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

e.

5

ANS: 

           118.      

In cadrul interviului psihologic scopul convorbirii este unul explicit si acceptat de comun acord, iar intrebarile sunt menite sa duca la atingerea obiectivelor propuse, fara a incalca drepturile celui intervievat. Dupa Mucchielli si Guittet  acest lucru inseamna ca:

1. interviul psihologic nu este un monolog

2. interviul psihologic nu este un interogatoriu

3. interviul psihologic nu este un interviu jurnalistic

4. interviul psihologic nu este o dezbatere de idei

5. interviul psihologic nu este o confesiune

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

e.

5

ANS: 

           119.      

Presupune o atitudine morala, dar si existenta unei persoane ce are puterea de a ierta si absolvi. Mucchielli si Guittet spun ca este vorba despre:

1.  monolog

2.  interogatoriu

3. interviu jurnalistic

4. dezbatere de idei

5. confesiune

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

e.

5

ANS: 

           120.      

In cadrul acestui tip de interviu se introduce un al treilea partener – publicul. Obiectivele acestui interviu nu vizeaza diagnosticul, intelegerea sau consilierea celui intervievat, ci serveste interesele publicului. Tipul de interviu descris este cel:

1. medical

2. judiciar

3. jurnalistic

a.

1

b.

2

c.

3

ANS: 

           121.      

Argumentarea excesiva si discutiile in contradictoriu, impiedica realizarea conditiilor considerate de C. Rogers necesare in interviul psihologic: atitudine emparica, neevaluativa, oferirea unei imagini pozitive neconditionate.  Descrierea anterioara corespunde:

a.

dezbaterii de idei

b.

colocviului

c.

interogatoriului

ANS: 

           122.       Dupa Dafinoiu, un criteriu frecvent utilizat in clasificarea interviurilor il reprezinta:

a.

numarul sedintelor de consiliere

b.

gradul de directivitate al situatiei de interviu.

c.

locul unde se desfasoara consilierea

d.

gradul de severitate a problemei clientului

ANS: 

           123.       Dupa gradul de directivitate al situatiei de interviu, diferentiem urmatoarele tipuri de interviu:

1. Interviul non-directiv (sau liber)

2. Interviul semi-directiv (cu ghid de interviu)

3. Interviul directiv

4. Interviul super-directiv

a.

1+2+3+4

b.

1+2+3

c.

3+4

d.

2+3+4

ANS: 

           124.       Se caracterizeaza prin maximum de ambiguitate si flexibilitate; intervievatorul nu intra in situatia de interviu decat cu cateva teme generale pe care intervievatul le dezvolta; acest tip de interviu este numit si “interviu narativ”. Avantajul principal al acestui tip de interviu il reprezinta marea sensibilitate la diferentele individuale si schimbarile situationale, individualizarea intrebarilor si sondarea in profunzime; limitele acestui tip de interviu constau in dificultatea de a obtine informatii sistematice, reproductibile. Acest tip de interviu este:

1. Interviul non-directiv (sau liber)

2. Interviul semi-directiv (cu ghid de interviu)

3. Interviul directiv

4. Interviul super-directiv

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

ANS: 

           125.       Utilizeaza o schema prestabilita sub forma unui ghid care contine principalele teme care vor fi abordate sau o lista de intrebari; ghidul ofera respondentilor subiectele ce vor fi abordate, dar lasa intervievatorului posibilitatea de a explora liber fiecare din aceste domenii. Ordinea si modul de formulare a intrebarilor nu sunt stricte; se adreseaza la momentul oportun, doar daca subiectul nu a atins in mod spontan tema respectiva. Acest tip de interviu ofera informatii mai structurate si lasa la decizia intervievatorului explorarea sau nu a unor teme mai in profunzime. Acest tip de interviu este:

1. Interviul non-directiv (sau liber)

2. Interviul semi-directiv (cu ghid de interviu)

3. Interviul directiv

4. Interviul super-directiv

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

ANS: 

           126.       Cuprinde un ansamblu de intrebari deschise puse intr-o ordine prestabilita tuturor persoanelor intervievate. Este mai economic din punct de vedere al timpului, ofera date standardizate si minimizeaza efectul intervievatorului asupra datelor obtinute si faciliteaza analiza acestora. Limita este data in principal de lipsa flexibilitatii Acest tip de interviu este:

1. Interviul non-directiv (sau liber)

2. Interviul semi-directiv (cu ghid de interviu)

3. Interviul directiv

4. Interviul super-directiv

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

ANS: 

           127.       Printre metodele de analiza a continutului se numara si:

1.analiza tematica

2.analiza formala

3.analiza semantica

4. analiza structurala

5. analiza fonetica

a.

1+2+3+4+5

b.

1+3+4+5

c.

2+3+4+5

d.

1+2+4

e.

3+4+5

ANS: 

           128.       In urmatorul tip de analiza se calculeaza si compara frecventa evocarii unor teme, dar si sensul evaluarii acestora de catre cel intervievat – evaluare pozitiva sau negativa. Este vorba despre:

1.analiza tematica

2.analiza formala

3.analiza semantica

4. analiza structurala

5. analiza fonetica

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

e.

5

ANS: 

           129.       In urmatorul tip de analiza se urmareste exprimarea verbala (vocabular, ezitari, lungimea frazelor etc). Este vorba despre:

1.analiza tematica

2.analiza formala

3.analiza semantica

4. analiza structurala

5. analiza fonetica

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

e.

5

ANS: 

           130.       Urmatorul tip de analiza se centreaza pe felul in care se combina diverse elemente ale mesajului, cu scopul de a evidentia aspecte implicite. Este vorba despre:

1.analiza tematica

2.analiza formala

3.analiza semantica

4. analiza structurala

5. analiza fonetica

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

e.

5

ANS: 

           131.       Termenul de proiectie a fost folosit pentru prima data in  psihologie de:

a.

J. Piaget

b.

Allport

c.

Eysenck

d.

S. Freud

e.

A. Maslow

ANS: 

           132.       Este ,,o operatie prin care subiectul expulzeaza din sine si localizeaza in altul, persoana sau lucru, calitati, sentimente, dorinte, chiar „obiecte” pe care nu le cunoaste sau le refuza in sine insusi”. Definitia anterioara este cea a termenului de:

a.

sublimare

b.

autoperceptie

c.

proiectie

d.

perceptie

e.

refulare

ANS: 

           133.       Testele proiective au inceput sa fie utilizate in psihologia aplicata incepand cu anii:

a.

 ’20,

b.

 ’30,

c.

 ’40,

d.

 ’50,

e.

 ’60.

ANS: 

           134.       Aparitia testelor proiective:

a.

a fost acceptata de toata lumea;

b.

a starnit vii controverse si dezbateri furtunoase;

c.

a condus la unica metoda de testare psihologica folosita de atunci pana in prezent

ANS: 

           135.       Partizanii abordarii psihometrice criticau la testele proiective:

1. lipsa cerintelor psihometrice de baza ale unui test

2. gradul ridicat al fidelitatii si validitatii

3. subiectivismului psihologului in interpretare si scorare.

4. gradul crescut de standardizare.

a.

1+2+3+4

b.

2+3+4

c.

1+3

d.

1+2

ANS: 

           136.       Termenul de ‘test’ este inca refuzat de unii autori, preferandu-se mai curand cel de

a.

‘tehnica’ de sublimare

b.

‘tehnica’ de desenare

c.

‘tehnica’ proiectiva

ANS: 

           137.      

Testele proiective prezinta in general urmatoarele caracteristici

1. Sunt sarcini mai ambigue ca cerinte sau mai slab structurate, care permit multiple raspunsuri din partea subiectului,

2. Subiectul cunoaste semnificatia raspunsurilor sale, modul de codificare si interpretare;

3. Codificarea si/sau interpretarea raspunsurilor contin in grade variabile o anumita implicare subiectiva din partea psihologului.

a.

1+2+3

b.

1+3

c.

2+3

ANS: 

           138.       Testele obiective se disting de testele proiective prin faptul ca:

1. reprezinta sarcini bine structurate, prevazute cu modalitati clare de raspuns (Da-Nu, A-F sau tip grila),

2. sunt nestandardizate, invalide si nefidele,

3. scorarea si interpretarea urmeaza reguli clare, care solicita la minimum implicarea subiectiva a psihologului.

a.

1+2+3

b.

1+2

c.

1+3

ANS: 

           139.       Fiecare tehnica proiectiva apeleaza preferential la o anumita:

 

a.

poarta perceptiva

b.

poarta descriptiva

c.

poarta proiectiva

d.

poarta decorativa

ANS: 

           140.      

Limbajul desenelor presupune:

1.“proiectia grafica” Ex. testele de desen: “Testul persoanei”, “testul Arborelui”, “testul Familiei” etc;

2.“proiectia structurala” Ex. testul Rorschach., la care subiectul trebuie sa spuna ce vede in niste pete de cerneala; 

3.“proiectia tematica” Ex. Testul de Apercepþie Tematica (T.A.T), Children Apperception Test (C.A.T.), la care subiectul trebuie sa alcatuiasca povestiri plecand de la anumite imagini; fabulele Duss pentru copii, unde subiectul trebuie sa completeze povestiri neterminate;

4. “proiectia cromatica”: Ex. testul Luscher, unde subiectul trebuie sa selecteze niste culori in ordinea preferintelor;

5. “proiectia pulsionala”: Ex. testul Szondi, la care subiectul trebuie sa aleaga din niste fotografii ce reprezinta figuri umane, pe cele care ii plac si care ii displac cel mai mult;

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

e.

5

ANS: 

           141.      

Limbajul perceptiei presupune:

1.“proiectia grafica” Ex. testele de desen: “Testul persoanei”, “testul Arborelui”, “testul Familiei” etc;

2.“proiectia structurala” Ex. testul Rorschach., la care subiectul trebuie sa spuna ce vede in niste pete de cerneala; 

3.“proiectia tematica” Ex. Testul de Apercepþie Tematica (T.A.T), Children Apperception Test (C.A.T.), la care subiectul trebuie sa alcatuiasca povestiri plecand de la anumite imagini; fabulele Duss pentru copii, unde subiectul trebuie sa completeze povestiri neterminate;

4. “proiectia cromatica”: Ex. testul Luscher, unde subiectul trebuie sa selecteze niste culori in ordinea preferintelor;

5. “proiectia pulsionala”: Ex. testul Szondi, la care subiectul trebuie sa aleaga din niste fotografii ce reprezinta figuri umane, pe cele care ii plac si care ii displac cel mai mult;

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

e.

5

ANS: 

           142.      

Limbajul povestilor presupune:

1.“proiectia grafica” Ex. testele de desen: “Testul persoanei”, “testul Arborelui”, “testul Familiei” etc;

2.“proiectia structurala” Ex. testul Rorschach., la care subiectul trebuie sa spuna ce vede in niste pete de cerneala; 

3.“proiectia tematica” Ex. Testul de Apercepþie Tematica (T.A.T), Children Apperception Test (C.A.T.), la care subiectul trebuie sa alcatuiasca povestiri plecand de la anumite imagini; fabulele Duss pentru copii, unde subiectul trebuie sa completeze povestiri neterminate;

4. “proiectia cromatica”: Ex. testul Luscher, unde subiectul trebuie sa selecteze niste culori in ordinea preferintelor;

5. “proiectia pulsionala”: Ex. testul Szondi, la care subiectul trebuie sa aleaga din niste fotografii ce reprezinta figuri umane, pe cele care ii plac si care ii displac cel mai mult;

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

e.

5

ANS: 

           143.      

Limbajul culorilor presupune:

1.“proiectia grafica” Ex. testele de desen: “Testul persoanei”, “testul Arborelui”, “testul Familiei” etc;

2.“proiectia structurala” Ex. testul Rorschach., la care subiectul trebuie sa spuna ce vede in niste pete de cerneala; 

3.“proiectia tematica” Ex. Testul de Apercepþie Tematica (T.A.T), Children Apperception Test (C.A.T.), la care subiectul trebuie sa alcatuiasca povestiri plecand de la anumite imagini; fabulele Duss pentru copii, unde subiectul trebuie sa completeze povestiri neterminate;

4. “proiectia cromatica”: Ex. testul Luscher, unde subiectul trebuie sa selecteze niste culori in ordinea preferintelor;

5. “proiectia pulsionala”: Ex. testul Szondi, la care subiectul trebuie sa aleaga din niste fotografii ce reprezinta figuri umane, pe cele care ii plac si care ii displac cel mai mult;

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

e.

5

ANS: 

           144.      

Limbajul pulsiunilor presupune:

1.“proiectia grafica” Ex. testele de desen: “Testul persoanei”, “testul Arborelui”, “testul Familiei” etc;

2.“proiectia structurala” Ex. testul Rorschach., la care subiectul trebuie sa spuna ce vede in niste pete de cerneala; 

3.“proiectia tematica” Ex. Testul de Apercepþie Tematica (T.A.T), Children Apperception Test (C.A.T.), la care subiectul trebuie sa alcatuiasca povestiri plecand de la anumite imagini; fabulele Duss pentru copii, unde subiectul trebuie sa completeze povestiri neterminate;

4. “proiectia cromatica”: Ex. testul Luscher, unde subiectul trebuie sa selecteze niste culori in ordinea preferintelor;

5. “proiectia pulsionala”: Ex. testul Szondi, la care subiectul trebuie sa aleaga din niste fotografii ce reprezinta figuri umane, pe cele care ii plac si care ii displac cel mai mult;

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

e.

5

ANS: 

           145.      

Limbajul cuvintelor presupune:

1.“proiectia grafica” Ex. testele de desen: “Testul persoanei”, “testul Arborelui”, “testul Familiei” etc;

2.“proiectia structurala” Ex. testul Rorschach., la care subiectul trebuie sa spuna ce vede in niste pete de cerneala; 

3.“proiectia tematica” Ex. Testul de Apercepþie Tematica (T.A.T), Children Apperception Test (C.A.T.), la care subiectul trebuie sa alcatuiasca povestiri plecand de la anumite imagini; fabulele Duss pentru copii, unde subiectul trebuie sa completeze povestiri neterminate;

4. “ proiectia asociativa”: Ex. testul de asociere verbala a lui Jung, la care subiectul trebuie sa asocieze cat mai repede la stimulii verbali prezentati de examinator;

5. “proiectia pulsionala”: Ex. testul Szondi, la care subiectul trebuie sa aleaga din niste fotografii ce reprezinta figuri umane, pe cele care ii plac si care ii displac cel mai mult;

a.

1

b.

2

c.

3

d.

4

e.

5

ANS: 

           146.       Un test folosit in limbajul frustrarii este:

a.

testul Rorschach.

b.

testul Luscher

c.

testul Rosenzweig

d.

testul Szondi

ANS: 

           147.       Dificultatea subiectului de a trisa; Pot dezvalui aspecte mai profunde ale personalitatii subiectului (temeri, dorinte, conflicte inconstiente); Majoritatea tehnicilor proiective pot fi aplicate pe subiecti cu aptitudini verbale reduse sau defavorizati cultural, carora nu li se pot aplica, de exemplu, chestionare de personalitate; Unele teste proiective cosuma un timp minim de aplicare si scorare si ofera rapid informatii despre eventuale frustrari sau probleme afective. Toate acestea sunt:

a.

caracteristici ale testelor proiective

b.

avantaje ale tehnicilor proiective

c.

dezavantaje ale tehnicilor proiective

ANS: 

           148.       Multe dintre ele sunt mai putin standardizate, au reguli mai putin clare de scorare si/sau interpretare, ceea ce implica un subiectivism mai mare in codificarea si interpretareare si un risc mai mare de eroare; Interpretarea tehnicilor proiective este mai dificila decat a altor tehnici de evaluare; Majoritatea tehnicilor necesita un timp si un efort mai mare de invatare, o specializare intensiva (in alte tari, SUA, Canada, Franta, tehnici  ca Rorschach, T.A.T sau Szondi implica programe de instruire variind intre 1-3 ani). Toate acestea sunt:

a.

caracteristici ale testelor proiective

b.

avantaje ale tehnicilor proiective

c.

dezavantaje ale tehnicilor proiective

ANS: 

           149.       Domeniile de aplicare a tehnicilor proiective sunt predominant:

 

a.

psihologia suinelor

b.

psihologia transporturilor

c.

psihologia clinica si scolara.

d.

psihologia cinica si manageriala

ANS: 

           150.      

Cea mai eficienta utilizare este in cadrul unei baterii de testare compusa din teste ‘obiective’ si ‘proiective’; aplicarea doar a unei baterii nu face posibila completarea reciproca sau amendarea unor caracteristici care reies dintr-o proba sau alta. Afirmatia este:

a.

adevarata

b.

falsa

ANS: 

           151.       Interpretarea si integrarea datelor rezultate din probele proiective este mai dificila. Necesita o buna cunoastere a:

1. naturii testului

2. principiilor teoretice de la care pleaca

3. principiilor de finantare

a.

1+2+3

b.

2+3

c.

1+2

ANS: 

           152.       In interpretarea datelor rezultate din probele proiective se cer si cunostinte solide privind:

1. conceptele psihanalitice,      

2. psihopatologie,

3. educatie antreprenoriala,     

4. psihologia personalitatii si psihodiagnostic.

a.

1+2+3+4

b.

1+2+4

c.

2+3+4

d.

1+2+3

ANS: 

           153.       Interpretarea si integrarea datelor rezultate din probele proiective se face intotdeauna in contextul altor informatii obtinute prin:

1. interviu,

2. anamneza,

3. observatii,

4. alte teste .

a.

1+2+3+4

b.

1+2

c.

3+4

d.

2+3

ANS: 

           154.       Interesele sunt definite in Marele Dictionar al Psihologiei Larousse ca variabile ipotetice care explica:

a.

dispozitia pozitiva mai mult sau mai putin intensa a indivizilor fata de diverse obiecte din mediu, ca si dispozitiile lor fata de activitati, profesii si diferite domenii ale cunoasterii.

b.

convingerile bazale ale unei persoane referitor la ceea ce este important in viata, in relatiile interpersonale si in munca

c.

potentialul unei persoane de a invata si obtine performanta intr-un anumit domeniu.

ANS: 

           155.      

In ceea ce priveste dezvoltarea intereselor acestea sunt determinate de:

1. factori genetici,

2. oportunitati de invatare,

3. factori geologici

a.

1+2

b.

2+3

c.

1+3

ANS: 

           156.       Cea mai simpla modalitate de a grupa si identifica tipurile de interese este:

a.

modelul tridimensional propus de Guilford

b.

modelul hexagonal propus de Holland

c.

modelul octogonal propus de Piaget

ANS: 

           157.       Cele sase tipuri de interese identificate prin modelul hexagonal a lui Holland sunt:

a.

interese realiste, investigative, artistice, sociale, antreprenoriale, de tip conventional

b.

 interese profesionale, familiale, personale, ecologice, financiare, de afaceri

c.

 interese altruiste, egoiste, fiziologice, psihologice, materiale, culturale

ANS: 

           158.       lnteresele realiste (R) se manifesta prin:

a.

 presupun o atractie pentru cercetare, investigare sub diverse forme si in cele mai diverse domenii (biologic, fizic, social, cultural etc.).

b.

tendinta de a se indrepta spre activitati care presupun manipularea obiectelor, masinilor si instrumentelor.

c.

preferinta pentru activitati care permit initiative si posibilitate de coordonare a propriei activitati sau a activitatii unui grup.

ANS: 

           159.      

Interesele investigative (I) presupun:

a.

o atractie pentru cercetare, investigare sub diverse forme si in cele mai diverse domenii (biologic, fizic, social, cultural etc.).

b.

tendinta de a se indrepta spre activitati care presupun manipularea obiectelor, masinilor si instrumentelor.

c.

preferinta pentru activitati care permit initiative si posibilitate de coordonare a propriei activitati sau a activitatii unui grup.

ANS: 

           160.       Interesele artistice (A) se manifesta prin:

a.

o atractie pentru cercetare, investigare sub diverse forme si in cele mai diverse domenii (biologic, fizic, social, cultural etc.).

b.

 atractie spre activitatile mai putin structurate, care presupun o rezolvare creativa si ofera posibilitatea de autoexpresie (poezie, pictura, muzica, design).

c.

preferinta pentru activitati care permit initiative si posibilitate de coordonare a propriei activitati sau a activitatii unui grup.

ANS: 

           161.       Interesele sociale (S) implica:

a.

orientarea spre activitati care necesita relationare interpersonala (preferinta pentru predare sau pentru a ajuta oamenii sa-si rezolve diverse probleme).

b.

atractie spre activitatile mai putin structurate, care presupun o rezolvare creativa si ofera posibilitatea de autoexpresie (poezie, pictura, muzica, design).

c.

preferinta pentru activitati care permit initiative si posibilitate de coordonare a propriei activitati sau a activitatii unui grup.

ANS: 

           162.       Interesele antreprenoriale (E) se manifesta prin:

a.

orientarea spre activitati care necesita relationare interpersonala (preferinta pentru predare sau pentru a ajuta oamenii sa-si rezolve diverse probleme).

b.

 atractie spre activitatile mai putin structurate, care presupun o rezolvare creativa si ofera posibilitatea de autoexpresie (poezie, pictura, muzica, design).

c.

 preferinta pentru activitati care permit initiative si posibilitate de coordonare a propriei activitati sau a activitatii unui grup.

ANS: 

           163.       Interesele de tip conventional (C) se manifesta prin:

a.

 orientarea spre activitati care necesita relationare interpersonala (preferinta pentru predare sau pentru a ajuta oamenii sa-si rezolve diverse probleme).

b.

preferinta pentru activitati care necesita manipularea sistematica si ordonata a unor date sau obiecte intr-un cadru bine organizat si definit

c.

 preferinta pentru activitati care permit initiative si posibilitate de coordonare a propriei activitati sau a activitatii unui grup.

ANS: 

           164.       Aptitudinea reprezinta:

a.

dispozitia pozitiva mai mult sau mai putin intensa a indivizilor fata de diverse obiecte din mediu, ca si dispozitiile lor fata de activitati, profesii si diferite domenii ale cunoasterii.

b.

convingerile bazale ale unei persoane referitor la ceea ce este important in viata, in relatiile interpersonale si in munca.

c.

potentialul unei persoane de a invata si obtine performanta intr-un anumit domeniu.

ANS: 

           165.       Printre abilitatile si deprinderile transferabile se numara si:

a.

Abilitati interpersonale: interactiune optima cu oamenii, influentare, intelegerea nevoilor celorlalti.

b.

Abilitatile logico-matematice: operatiile de extragere a radacinii patrate, efectuarea de ecuatii

c.

Abilitatil muzicale: auzul pefect; capacitatea de a identifica timbrul, tonul.

ANS: 

           166.       Evenimentele stresante sau traumatizante pot determina comportamente anormale, fie acute si tranzitorii, fie cronice sau degenerative. Afirmatia este

a.

falsa

b.

adevarata

ANS: 

           167.      

Tulburarile psihice sunt clasificate in general in doua categorii:

1. astenii si nevralgii

2. psihozele si nevrozele

3. psihize organice si anorganice

a.

1

b.

2

c.

3

ANS: 

           168.       Au ecou la nivelul intregii personalitati, punand amprenta pe comportamentul si viata individului. In general termenul arata tulburari de lunga durata, cu un anumit grad de severitate. Este vorba despre:

a.

nevralgii

b.

nevroze

c.

psihoze

ANS: 

           169.      

Nu afecteaza intreaga personalitate, individul mentinand partial, contactul cu realitatea. Persoanele realizeaza, cel mai des, anormalitatea reactiilor si a comprtamentelor lor; le pot recunoaste si pot formula si descrie nevoia unor comportamente dezirabile (la care doresc sa revina). Este vorba despre:

a.

nevralgii

b.

nevroze

c.

psihoze

ANS: 

           170.      

Identificata in 1860 de neurologul cu acelasi nume, la pacienti cu varsta intre 40 si 50 ani, dar si la pacienti varstnici. Este clasificata ca o dementa presenila. Debuteaza cu dificultati de concentrare, momente de absenta si iritabilitate. In aceasta boala apare o degenerare primara a neuronilor; celulele sufera o atrofiere foarte accentuata, in locul acestora formandu-se o placa senila – ce contine resturile celulelor distruse si o substanta numita amiloid – ce se depoziteaza atunci cand se intrerupe metabolismul proteic. Aceasta degenerare afecteaza in special zona implicata in stocarea informatiilor – hipocampusul. Prognoza este rezervata – intre 10 si 12 ani. Este vorba despre:

a.

boala Paget

b.

boala Parkinson

c.

boala Alzeimer

ANS: 

           171.      

Celulele nervoase care produc dopamina nu mai functioneaza normal – simptomele fizice sunt tremurul si mersul tarsait. Tratamentul consta in administrarea unei variante sintetice a dipaminei, dar trebuie atent urmarita administrarea intrucat supradozarea pote duce la halucinatii sau alte simptome similare schizofreniei  Este vorba despre:

a.

boala Paget

b.

boala Parkinson

c.

boala Alzeimer

ANS: 

           172.       Examenul psihologic si utilizarea testelor psihologice, dar si orice actiune pe plan psihologic are numeroase implicatii:

a.

scolare si medicale

b.

sociale si etice

c.

financiare

ANS: 

           173.      

Conditiile de administrare din codul deontologic prevad urmatoarele:

a.

Consilierul va asigura integritatea si securitatea instrumentelor din dotare in acord cu prevederile contractuale sau legale.

b.

Consilierul va administra testele strict in conformitate cu instructiunile prevazute in manualul de utilizare a fiecarui instrument.

c.

Consilierul va aplica numai acele teste psihologice si instrumente de evaluare a intereselor, valorilor, opiniilor, aptitudinilor, personalitatii, etc. pentru care este acreditat.

ANS: 

           174.      

Securitatea instrumentelor de testare din codul deontologic prevede urmatoarele:

a.

Consilierul va asigura integritatea si securitatea instrumentelor din dotare in acord cu prevederile contractuale sau legale.

b.

Consilierul va administra testele strict in conformitate cu instructiunile prevazute in manualul de utilizare a fiecarui instrument.

c.

Consilierul va aplica numai acele teste psihologice si instrumente de evaluare a intereselor, valorilor, opiniilor, aptitudinilor, personalitatii, etc. pentru care este acreditat.

ANS: 

           175.      

Limitele competentei psihometrice din codul deontologic prevad urmatoarele:

a.

Consilierul va asigura integritatea si securitatea instrumentelor din dotare in acord cu prevederile contractuale sau legale.

b.

Consilierul va administra testele strict in conformitate cu instructiunile prevazute in manualul de utilizare a fiecarui instrument.

c.

Consilierul va aplica numai acele teste psihologice si instrumente de evaluare a intereselor, valorilor, opiniilor, aptitudinilor, personalitatii, etc. pentru care este acreditat.

ANS: 

           176.       Printre pasii de rezolvare a unei probleme etice se numara si:

1. Identificarea problemei si a locului acesteia in Codul etic si / sau Standardele de calitate, cat si a partilor / persoanelor implicate.

2. Stabilirea unor alternative de actiune reparatorie.

3. Alegerea unei solutii si aplicarea ei.

4. Comunicarea solutiei asociatiilor profesionale, partilor / persoanelor implicate.

5. Studierea factorilor implicati in generarea problemei si gasirea unor metode preventive care pot fi utilizate pe viitor in situatii similare.

a.

1+2

b.

1+2+3

c.

1+2+4

d.

1+2+3+4+5

ANS: 

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 367
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved