Sarcina organizatiei. Congruenta structurii de grup

1. Sarcina organizatiei

Organizatia reprezinta un sistem social complex cu autoreglare, caruia i se pot identifica marimile de intrare, marimile de iesire si operatorii care transforma marimile de intrare in marimi de iesire si care poate fi evaluat prin diferiti parametri. Ratiunea de a fi a organizatiei este sarcina sau scopul

Sarcina unei organizatii este un ansamblu de cerinte, exigente, modele actionale si rezolutive care se finalizeaza printr-un produs material sau ideal. Exigentele sunt realizate, in general, la nivel macrosocial. Sarcina este formulata in exterior, dar odata preluata de catre organizatie, devine scop. Cind este asimilata la nivelul grupului, ea se completeaza cu diferite aspiratii, motivatii, structuri afective.

Sarcina este definita in termeni obiectivi, concreti (de exemplu, "a face carti", "a face telefoane" etc). Scopul are o componenta obiectiva si o componenta subiectiva; aceasta din urma este data de felul cum este perceputa componenta obiectiva, de felul cum sunt indeplinite aspiratiile, motivatiile executantilor.

Analiza structurii sarcinii

Efectuarea acestei analize este foarte importanta atunci cind psihologul intra pentru prima oara intr-o organizatie.

Sarcina are doua dimensiuni:

dimensiunea fizico-materiala - se refera la ceea ce se prelucreaza, cum se prelucreaza etc, si la felul in care se solicita capacitatile psiho-fizice ale executantilor.

structura functionala si cognitiva a sarcinii.

Structura functionala a sarcinii se refera la modul in care se configureaza, pe temeiul indeplinirii sarcinii, relatiile functionale (acestea sunt relatiile interpersonale bazate pe indeplinirea sarcinii) dintre membrii grupului.

Structura functionala rezultanta poate fi de mai multe tipuri; exemple:

sau

Tipuri de sarcini: (1) aditive; (2) complementare; (3) de tip convergent; (4) disjuncte; (5) conjunctive; (6) compensatorii. Tipul de sarcina se stabileste dupa modul in care se racordeaza intre ele posturile de munca si dupa felul cum influenteaza ele productivitatea muncii.

In sarcina aditiva si in cea complementara, productivitatea maxima obtinuta in conditii optime de functionare este productivitatea reala. Productivitatea potentiala este data de insumarea tipurilor de productivitati partiale. Diferentele prea mari intre productivitatea potentiala si cea reala conduc la probleme si, de cele mai multe ori, rezolvarea acestora necesita interventia psihologului.

In sarcinile convergente, productivitatea potentiala este data de calitatea interactiunilor intre elemente.

In sarcinile conjunctive (exemplu: lucrul la banda rulanta), productivitatea potentiala este conditionata de productivitatea fiecarui membru al lantului.

In sarcinile disjunctive (multiplu ramificate), productivitatea potentiala este data de calitatea punctului de articulare a ramificatiilor. Structura unei sarcini compensatorii:

A    B

è ø

C

æ

E    F

In sarcinile compensatorii, in care mai multe unitati participa la activitate (de exemplu, in activitatile de creatie), productivitatea potentiala este conditionata de calitatea interactiunilor si de calitatea celui care are productivitatea (creativitatea) cea mai inalta. Structura unei sarcini compensatorii:

A ¾ B ¾ C

è ø è ø

F ¾ D

In analiza unei organizatii, peste structura sarcinii putem adauga structura comunicarii si structura socio-afectiva (sociograma) si astfel putem obtine o imagine de ansamblu a organizatiei.

Structura cognitiva a sarcinii. In raport cu reteaua de comunicare, pot exista informatii:

legate de proiectare sau creatie;

tehnologice (informatii prin care se obtine transformarea materiei prime intr-un produs finit);

organizatorice )se refera la modul in care sunt dispuse compartimentele, cum circula informatiile, materialele etc);

de control (modul in care sunt indeplinite informatiile tehnologice si organizatorice);

de contact sau racordare sociala: se pot face predictii dupa ceea ce discuta oamenii cind nu sunt foarte tensionati si fara legatura cu procesul muncii; ceea ce discuta ei in astfel de momente este adus in planul superior de analiza al fiecaruia si produce efecte, consecinte.

Se poate analiza structura retelei de comunicare dupa patru elemente: sursa, emitatorul, receptorul si mesajul. Se poate determina in ce masura calitatile personale ale celor implicati permit racordarea limbajului si nu viciaza, prin relatii afective, succesul comunicarii.

Sarcinile pot fi: nestructurate, slab structurate, mediu structurate sau inalt structurate.

2. Congruenta structurii de grup

Modul de corelare (conectare) a sarcinilor cu sarcini conexe vizeaza legaturile intre sarcinile unei organizatii anume si sarcinile organizatiilor cu care intra in contact acea organizatie.

Figura 1: graful relatiilor functionale din grupul G1

Figura 2: graful relatiilor functionale din grupul G2:

Relatiile de atractie sunt reprezentate cu linie continua, iar cele de respingere - cu linie punctata. Daca am calcula indicele de coeziune dupa formula prezentata in cursul anterior, am obtine aproximativ acelasi indice de coeziune. Putem, insa, sa efectuam si matricea functionala:

A = (a_ij)_{i, j} = radical din 0,6

Matricea relatiilor socio-afective:

Sunt notate cu 0 situatiile in care nu exista relatii intre cele doua persoane, cu 1 situatiile in care exista relatii pozitive, iar cu -1 situatiile in care exista relatii negative.

B = (b_ij)_{i, j} = radical din 0,6

Se construieste o matrice derivata, C = (c_ij)_{i, j} = radical din 0,6; C = 0 daca b_ij= 0; C = 1 daca b_ij= 0; C = 2 daca b_ij= -1.

Congruenta dintre structura functionala (A) si structura socio-afectiva este data de formula:

C_AB = suma de la i, j la n din a_ij - C_ij

0 < C_AB < 2m, unde m este numarul de relatii functionale dintre membrii grupului (in exemplul nostru, m = 5).

I_C = 1 - (C_AB / 2m), 0 < I_C < 1; I_C este indicele de congruenta.

Cu indicele de congruenta astfel calculat se poate compara indicele de congruenta la grupuri cu numar diferit de membri. In cazul grupurilor cu numar mare de membri, se poate interveni asupra compozitiei grupului (prin concedieri) sau se pot face permutari intre membrii grupului.

Bibliografie:

Dumitru Cristea - Structurile psihosociale ale grupului si eficienta actiunii