STUDIU COMPARATIV PRIVIND GRADUL DE ACCEPTARE FATA DE CEILALTI IN MEDIUL ACADEMIC

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

Si STIINTELE EDUCATIEI

STUDIU COMPARATIV PRIVIND GRADUL DE ACCEPTARE FATA DE CEILALTI IN MEDIUL ACADEMIC

R E Z U M A T

Obiectiv: Cercetarea de fata isi propune a observa daca studentii de la facultatea de psihologie sunt mult mai toleranti cu persoanele din jur.

Ipoteza: Se presupune ca studentii de la facultatea de psihologie , in comparatie cu studentii altor facultati , ii accepta si ii inteleg mai usor pe cei din jur.

METODA: Participanti: doua grupuri aleator alese a cate 30 de studenti anul I psihologie, si 30 de subiecti din cadrul altor facultati. Esantioanele fiind echilibrate, 15 fete si 15 baieti.

Instrumente: Ca instrument am folosit chestionarul S.A.C (Scala acceptarii celorlalti) format din 20 de afirmatii, iar ca varianta de raspuns am avut o scala cu 5 itemi care masurau cat de adevarate sunt ele, din perspectiva proprie. Datele colectate au fost introduse si prelucrate cu ajutorul programului de statistica SPSS. Aceste date au fost prelucrate cu ajutorul testului U pentru loturi independente, nonparametrice.

Rezultate: Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor cu ajutorul testului t releva faptul ca exista o diferenta semnificativa statistica deoarece p<0.05 si deci ipoteza cercetarii nu este sprijinita de datele obtinute si se respinge.

Concluzii: Ca urmare obiectivul cercetarii nu este indeplinit si nu a dus la obtinerea unei diferente semnificative din punct de vedere statistic.

1.Introducere

Acceptarea celorlalti este necesara pentru a avea bune abilitati sociale. Exista o multime de motive pentru a nu ii accepta pe ceilalti, istoria fiind plina de astfel de exemple.

In ultimele doua decenii insa, s-a inregistrat pe plan mondial o tendinta de a creste nivelul acceptarii celorlalti, aceasta fiind consecinta necesitatii unei evolutii sociale impusa de nivelul curent al vietii cotidiene. Cresterea populatiei, in special in orase, a dus implicit la cresterea numarului de relatii interumane. De aceea, neacceptarea celorlalti poate fi o sursa reala a unor serioase probleme sociale.

Acceptarea celuilalt nu inseamna ca ne place sau ca aprobam tot ceea ce face o anumita persoana, ci ca realizam o distinctie intre faptul ca ne place / displace o trasatura sau un comportament al acelei persoane respectiv faptul ca ne place / displace intreaga persoana

Persoanele care accepta punctele forte si limitarile atat ale lor cat si ale celorlalti, pot forma o echipa care sa genereze un anumit raspuns la o situatie. Un lider consultativ de la o sectie de pompieri poate fi considerat inadecvat, ai nevoie de cineva care sa ia comanda, sa dea ordine si sa faca ceea ce are de facut. Aceeasi persoana, folosind acest stil in negocieri foarte sensibile este de asemenea inadecvat, nu pentru ca este o persoana "rea" ci pentru ca stilul sau este inadecvat situatiei. Aici Inteligenta Emotionala isi arata eficienta.

In general cand ceilaltii nu sunt acceptati, acesta este un indicativ al unei super-generalizari. Caracteristicile membrilor unui grup sunt extrapolate tuturor membrilor grupului. Aceste caracteristici pot fi pozitive sau negative - de multe ori, propriul grup are calitati pozitive, iar alte grupuri doar calitati negative. Levi-Straus, un sociolog francez are o teorie binara despre acumularea intelepciunii. Potrivit acestuia ne cunoastem doar propria cultura sau pe noi insine cand intalnim o alta cultura sau o persoana diferita. Daca noi ne cunoastem comparandu-ne cu alte persoane de ce nu ii acceptam si pe ceilalti? Motivul este acela ca facem judecati de valoare in functie de diferentele pe care le observam. "Sunt mai puternic deci sunt mai bun". Este important sa intelegem ca a fi diferit nu implica in a fi mai bun sau mai rau, ci pur si simplu esti diferit. Anumite diferente se potrivesc mai bine in anumite situatii decat in altele, dar nu te fac o persoana mai buna sau mai proasta. Persoanele care nu se accepta asa cum sunt de multe ori fac judecati de valoare asupra celorlalti pentru a se simti mai bine.

Shakespeare a spus : "Fiecare este o oglinda pentru celalalt, in care se vede pe sine insusi." Ar trebui sa invatam sa ne vedem pe noi insine in alte persoane. Asa invatam sa-i acceptam pe ceilalti si pe noi insine si sa ne folosim talentul si abilitatile pentru a face fata situatiei, fara a-i judeca pe altii, sau pe noi, ci incercand sa avem atitudinea potrivita pentru a rezolva situatia. Abilitatile Sociale si beneficiile acestora nu pot fi negate.

Acceptarea celorlalti prin acceptarea profunda de sine si acceptarea de sine prin acceptarea celorlalti sunt astfel concepte vehiculate in psihoterapiile de diferite facturi, in workshop-uri de dezvoltare personala si nu numai, in team-building-uri si in diverse carti ale unor psihologi de talie internationala, precum psiho-sociologul francez Jacques Salome si psiholoaga canadiana Lise Bourbeau.

Acceptarea celorlalti este astfel o dimensiune sociala necesara oricarui om in circumstantele diverse ale mediilor de relationare, in special a mediului de munca care faciliteaza interactiunea cu diverse facturi umane. Din aceste considerente, un psiholog, un viitor psiholog, ar trebuii sa aiba capacitatea de acceptare a celorlalti ridicata, fiind capabil sa intelega dimensiunile umane si sa dea dovada de toleranta si buna-vointa in conduitele sale.

2.Obiective

Cercetarea de fata isi propune a observa acceptarea la studentii de la facultatea de psihologie in comparatie cu alti studenti.

3.Ipoteza cercetarii

Ca ipoteza de cercetare am pornit de la presupunerea ca studentii de la facultatea de psihologie, in comparatie cu studentii altor facultati, ii accepta si ii inteleg mai usor pe cei din jur. Testul este nonparametric, pentru subiecti independenti.

Metoda:

Participanti:

La realizarea experimentului au participat doua esantioane a cate 30 de subiecti, formate din cate 15 fete si 15 baieti, primul de la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei din cadrul Universitatii Bucuresti, iar al doilea din alte facultati din cadrul Universitatii
Bucuresti.

Instrumente:

Subiectii au fost evaluati prin chestionarul S.A.C. (Scala Acceptarii Celorlalti), un chestionar format din 20 de afirmatii insotite de o scala de la 1 la 5 in functie de gradul de adevar al afiramtiilor respective din perspectiva personala. Punctajele obtinute se insumeaza dupa un algoritm simplu, obtinandu-se astfel un scor care indica incadrarea subiectului la un anumit nivel de acceptare.

Procedura:

Faza de instruire si exersare

Datorita realizarii recoltarii de date pentru desfasurarea cercetarii prin intermediul unui chestionar simplu si explicit nu a fost necesara faza de instruire si exersare.

Design experimental:

Variabila independenta : Facultatea urmata de subiecti.(variabila categoriala nominala)

Variabila dependenta : Gradul de acceptare (categoriala nominala)

Ipoteza cercetarii (H 1) : Facultatea urmata de subiecti influenteaza gradul de acceptare.

Ipoteza de nul (H 0) : Facultatea urmata de subiecti nu influenteaza gradul de acceptare.

Rezultate:

Datele obtinute in urma aplicarii chestionarelor si valorile celor doua variable dependente au fost introduse in programul SPSS si prelucrate cu testul U pentru esantioane independente (Mann-Whitney).

A folosit testul Mann-Whitney pentru esantioane independente deoarece in raportul de cercetare am urmarit punerea in evidenta a diferentelor care exista intre cele doua variabile categoriale.

Ranks

Se poate observa pe ultima linei a testelor statistice Mann-Whitney Test, ca p=0.384>0.05 ce releva diferenta semnificativa din punct de vedere statistic deci concluzia cercetarii este ca se respinge ipoteza cercetarii( H1) si se admite ipoteza de nul.

Test Statistics

a    Grouping Variable: TIP

Concluzii:

Studiul de fata a fost realizat din dorinta de a verifica daca studentii de la psihologie au tendinta sa-i accepte mai usor pe cei din jur prin faptul ca ei invata despre empatie, despre cum sa-i inteleaga pe oamenii in general si prin faptul ca ei invata importanta buna-vointei si tolerante, componentele principale ale acceptarii.

Probabil, folosind studenti din anul I, care sunt tineri si inca invata si sedimenteaza informatiile, si de asemenea au un temperament mai impulsiv, cercetarea nu a validat ipoteza conform careia stdentii la psihologie sunt mai toleranti si mai acceptanti cu ceilalti oameni.