Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SUBIECTE EXAMEN PSIHIATRIE

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Motivatia - Foamea , Setea - Motive psihologice
Teoreticianul
OBIECTUL PSIHOLOGIEI - Natura psihicului
TESTELE DE DEZVOLTARE - TESTELE PENTRU VARSTELE MICI, BABY – TEST
FENOMENE PSIHOSOCIALE DE GRUP:COEZIUNEA;FACTORII PSIHOSOCIALI IMPLICATI IN PRODUCEREA FENOMENULUI DE COEZIUNE
Consilierea persoanelor dependente de droguri
LEGATURILE CU ALBASTRU - RELATIA DE CARACTER
Orientarea biologica in teoria cauzalitatii in criminologie
FACTORII PSIHOSOCIALI CARE CONDITIONEAZA MANIFESTAREA AGRESIVITATII
ABORDAREA EXPERIMENTALA A PROCESELOR SENZORIALE

TERMENI importanti pentru acest document

: subiecte examen psihiatrie : cum traatam ccclaustrofobiaa3F3F3F : model examen psihiatric : :

SUBIECTE EXAMEN PSIHIATRIE

1.Idei delirante expansive: marire, bogatie, inventie si grandoare à manie, schizofrenie, paranoia, reforma, filiatie, erotomanice, mistice, religioase. 

2.  idei delirante si depresive: persecutie,revendicare , gelozie, transformare si posesiune (delir metabolic si zootropic), relatie (atitudinile, comportamentul, discursul celorlalti face referire la el), autoacuzare si vinovatie, hipocondriace(boala, defecte fizice), prejudiciu, negate 
 
3.Tb.de limbaj: 
    a.   logoreea=cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm ideativ (
à sdr. maniacal, schizo paranoida asoc. cu excitatie psihomotorie, intoxicatii usoare, sdr de agitatie psihomotorie) 
     b.  bradilalia=incetinirea ritm verbal (
àdepresie, vorbire monotona, ritm scazut cu pauze, alterari  cantitative ale constientei , demente incipiente, stari postcritice in epilepsie) 
     c.  negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (
àsdr  catatonic, forma catatonica a schizo, tumori cerebrale, infectii oculare)  
      d.   salata de cuvinte = incoerenta verbala extrema 
      e.   jargonafzia = mania supraacuta schizofrenie ,  
      f.   verbigeratia = juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura  
      g.   stereotipii verbale = repetare automata, ilogica, a unor cuvinte sau propozitii care nu au continut ideativ (schizophrenia reziduala, sindr catatonic) 
      h.   neologisme = cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia reziduala, paranoia) 
      i.    ecolatia= sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor 
interlocutorului) dementa 
      j.    sel         =vorbeste de unul singur(
àschizo reziduala/ dezorganizata) 

      k.   asoc “tic-tac?” = à sk, asociatii ref la terminatiile cuv.

4. Hipertimiile negative: 


       a.depresia= trairea intensa a unei dureri morale, a inutilitatii, devalorizarii, pe fondul unei dispozitii deprimate; incetinirea ritmului ideativ; inhibitie motorie (pleoape lasate, expresie negative, comisuri 
bucale coborate, frunte incruntata, umeri lasati, cap plecat, membre inerte); diminuarea gesticii, vorbirii, hipersomnie /insomnie. 
     
       b. anxietatea= teama difuza, fara obiect, irationala insotita de o puternica neliniste psihomotorie, resimtita ca iminenta unui pericol, mobilizare continua si nemotivata, oftat, cresterea ratei  pulsului, 
mictiuni mai frecvente (tb. nevrotice, tb. anxioasa generalizata, atac de panica, depresii, debut schizo, dementa, alcoholism, sevraj) 
 
        c. fobii= stare afectiva de teama pato cu obiect précis, de intensitate disproportionate fata de obiectul respective, cu alterarea continutului gandirii; ex : agoraphobia, claustrophobia, androfobia,

5.  Hipertimiile pozitive : 
       a. dispozitia expansiva= cresterea ritmului ideativ, tonus mai bun, active motorize mai buna 
        b. euforia= veselie pato (
àsdr maniacal, idei delirante); àfonduri organice :intox acuta- alcool, cofeina, morfina, demente -senile, vasc, posttraumatice, oligofrenii, tb vasculare cerebrale 

6.    Disforia= forma mixta de tb a afectivitatii (interferenta iritatiei cu tristetea ); dispozitie proasta , neplacuta, combinata cu tristete, anxietate,  iritabilitate, uneori insotita de neliniste psihomotorie (à per intercritice epilepsie ,sevraj alcoolism, encefalopatie post TCC)  

7.   Paratimiile= afectivitate paradoxala (
àstari reactive, schizo) : 
     - ambivalenta afectiva = 2 stari afective opuse calitativ 
     -inversiune afectiva = transf unui sentim firesc de iubire in ura 

8. Disbuliile= tb de vointa 
   -hiperbulia= cresterea fortei volitionale (toxicomania defensiva si activa cu scopuri negative, paranoia activa pozitiva ) 
   -hipobulia=  afectarea predominanta a vointei active ; indecizie; ezitare; ineficienta (stari nevrotice, toxicomani, psihopati, oligofreni, maniaci ) 
   -negativismul, opozitionismul= scaderea vointei active din schizo (mixta si de comportament) 
   -abulia= scaderea vointei active pozitive, lipsa de initiativa, incapacitatea de a actiona (catatonie, depresii profunde) 
   -sugestibilitatea= scaderea vointei active si defensive, lipsa atitudinii personale, a consecventei in anumite scopuri 
 
9.  Tb. mimicii=cantit si calitative 
      -cantitative: 
           a.  hipermimiile= / localizate (
àmistici, deliranti, halucinti, isterici, psihastenici- mimica compensatorie ) 
                                        // generalizate(
àmaniacali) 
            b.  hipomimiile= facies lami  (masca paralitica prin hipotonia musc faciale=> aplatizare expresie faciala );
àstari confuzionale, oligofrenie, demente. 
     -calitative=paramimiile fac parte din parakinezii, miscari cu pervertirea sensului si continutului natural si logic, alaturi de manierisme=pervertirea sensurilor simple; stereotipii de pozitie/miscare = repetarea inutil si inadecvat  situatiei a acelorasi manifestari 

. Mimica de imprumut = expresii controlate deliberat cf unui scop( 
mitomanie, superestimari, isterie) 
. Ecomimia=cresterea sugestibilitatii din catatonie ( 'reflectare in 
oglinda' in stari dementiale profunde) 
. Hemimia= persistenta unilaterala a expr mimicii 
. Neomimia= bizara, neobisnuita 
. Jargonomimia= expr multiple,neinteligibile 
. Psitacismul mimic=hipermobilitate inexpresiva si de neinteles 
 
10. Hipokineziile=stare de inhibitie psihomotorie caract prin lentoarea miscarii, scaderea cursului ideativ, saracirea expresivitatii mimico-pantomimice, bradilalie. 
      -Akinezia= abolirea activitatii: 
                      1. baraj motor (oprirea brusca, aleatorie a oricarei miscari, inclusiv a vorbirii) 
                       2.( diminuarea pana la disparitie a oricarui gest sau activ motorie) 
         -Stupoare (imobilitate cvasicompleta , inertie motorie, nu raspunde la solicitari, react vag, tardiv, mimica impietrita intr-o expresie de durere/ anxietate/ amimie). In: isterie, melancolie, catatonie 
        -Catalepsie: 
                       1. imobilitate completa( inhibitie motorie cu hipertonie musc) 
                       2. flexibilitate ceroasa (misc se  fixeaza in atitudine) 
        -Negativism= rez activa/ pasiva la orice stimul extern (verbal, alimentar, motor). In: schizo, stupoare melancolica, oligofrenie. 
  
11.  Sdr de agitatie psihomotorie= expresie motorie mai mult sau mai putin tulburata, dezordonata, iesita de sub controlul involuntar printr-o stare afectiva partic si halucinatorie, deliranta ; destructurare in mai multe/ mai putine grade a constientei ; reactie la factorii psihotraumatizanti. 

        Caract prin : vivacitate crescuta, nerabdare, ton ridicat voce, logoree, exacerbarea memoriei si ideatiei, mobilitatea afectelor, miscari/ mimica/gesturi bruste, necontrolate. 
        Apare à : intoxicatii ( CO, eter, belladona, droguri, delirium tremens, medic.) ,infectii   
                         soc chi 
                          epilepsie 
                          acces maniacal 
                          schizo 
                             sdr demential 
                             psihopatie histrionica 

     12. Disprexiile= tb de atentie 
            -cantitative:  
               1. hiperprexii= de ob selective.
à : depresia, melancoliforma, fobii, paranoia, obsesia, hipocondria. 
               2. hipoprexii:grad extrem= aprexia. In:anxietate, oligofrenii, dementa , neurastenie. 
           -calitative= paraprexii= disociere  dintre    
spontana si cea voluntara. 

     13. Tb cantit de perceptie 
          - hiperestezia= suprasensibil la stimuli subliminali (debut b interne sau psihice); 

            cenestopatia=tb  constienta cu critica perceptiilor intero/ proprioceptive , constand din senzatii  penibile difuze fugace care apar fara modif organice obiectivabile (nevroza astenica) 
           - hipoestezia=
à atacuri de inductie hipnotica ,schizo, ligofrenie, isterie, dementa 


    14.   Iluziile= interpretarea eronata a unui stimul senzorial existent in campul de perceptie :  
                 fiziologice = distanta mare, lumina insuficienta, oboseala; persoana poate realiza si corecta iluzia 
                 patologice : 
                    - exteroceptive :  
                            /vizuale: / metamorfopsii ( micropsii, macropsii, anacropsii ,dimegalopsii=deformari).

                                          à psihoza organica 
                                          // poropsii (departare/ apropiere) 
                                          /// false recunoasteri (manie, confuzie, Korsakov) 
                                         ////iluzia de persoana- iluzia sosiilor =sdr Capgras  

                                               iluzia Fregoli :persecutor unic cu mai multe chipuri 
                          /auditive: departe/ aproape/ adresari injurioase 
                          / olfactive(paraosmii)- si mirosul poate fi influentat 
                  -   interoceptive= percepere eronata functionare organe. 
à schizo, paranoia, stari confuzionale; cenestopatia 
 
15. Halucinatiile psihosenzoriale :caracter de senzorialitate, de obiectualitate;  proiectie spatiala,; bv convins de ele; rezonanta afectiva; comport halucinator 
         /exteroceptive : 
             - auditive :elementare- foneme sau sunete 
                               complexe- verbale favorabile/ nefavor 
                   
à afect ORL, stari confuz, delirium tremens, schizo, depresie psihotica 
             -vizuale :rare, anxiogene, liliputane/gulliveriene 
                   
à delirium tremens= zoopsii, opium 
              -olfactive si gustative: neplacute 
                   
à criza uncinata , delir persecutor, confuziii 
              -tactile: 
                   
à intox cu cocaina, halucinoze alcoolice 
         /interoceptive :schimbarea pozitiei/ absenta unor organe / transformarea organismului in animal  
                                                

16. Pseudohalucinatiile= nu au caracter de obiectualitate. Se petrec in inter corpului : bv 'vede si aude cu ochii mintii' 
       -auditive :ecou/ sonorizarea gandirii (sdr de automatism mental Kandinski) 
       -vizuale 
      - tactile 
       -interoceptive 
       -kinestetice 
 

17.Tb cantitative ale memoriei : 
       -hipoamnezia= diminuarea usoara, trecatoare a capacitatii de retinere si evocare mnezica 
                 -fizio: oboseala 
                 -pato: intarzieri mintale, involutie 
       -amnezia= scadere importanta a memoriei cu amprenta pe activitatea individului. 
            1. anterograda: de fixare ;info recente.
à Korsakof, tb confuzionale 
            2.
retrograda :de evocare ;info vechi.
à tb organice, stari predementiale, Korsakof netratat 
            3.antero/retrograda: 'pustiu mnezic'.
à toate tipurile de dementa 
            4. lacunara :hiatus mnezic.
à criza epileptica, black-out alcoolic 
            5. tematica :afectiva -electiva 
       -hiperamnezia: insotita de hiperprosexie.--> paranoia, oligofrenie - idiotii geniali 

18. Paramneziile= tb sintezei trecut-prezent sau inlocuirea amneziei generale cu inventii.  
      1. confabulatia=halucinatii de memorie; semn cardinal --> sdr Korsakof 
           -3forme: fapte posibile/ fantastice(delir fantastic)/onirice 
       2. ecmnezia= tb globala de confundare trecut-prezent 
       3. false recunoasteri, identificari
à epilepsia temporala, manie, sdr Korsakof, demente usoare 

19. Tb cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ 
       1.
tahipsihia=accelerarea usoara a ritmului ideativ.
à sdr maniacal, schizo la debut, intoxicatii usoare, stari de epuizare 
        2. mentism= forma partic de accelerare; bv descrie un automatism mental pe care nu-l poate controla-sdr Kandinsky 
        3. incoerenta / 'fuga de idei' =in forma agitata a schizo. Are 3 forme 
                    -salata de cuvinte 
                    -jargonafazia 
                    -verbigeratia 

20. Ideea obsedanta 
       =asediaza gandirea 
       =mare suferinta pt bolnav 
       =se impune constiintei 
       =bv in total dezacord, continut contrar firii lui 
       In: nevroze, depresii, debut schizo (tb obsesiv-compulsive): indoieli/amintiri/actiuni obsesive 

21. Ideea prevalenta= anticamera ideii delirante; se impune cu forta pacientului care lupta sa o puna in practica (idee credibila). Ex: gelozia, fanatismul. 
à involutie, alcoolism, delir paranoic 
 
22. Def ideii delirante =perturbare calitativa grava a gandirii 
        a. convingerea/ certitudinea deliranta=ideea pune stapanire pe bv 
        b. incorigibilitatea=nu e influentabil 
        c. imposibilitatea continutului 
        d. modificarea comportamentului 
 
23. Tb motorii specifice: 
       1. impulsiune=nevoie imperioasa si brutala de a indeplini un act antisocial, agresiv sau absurd. 
            
à epilepsie, psihopati, betie acuta, schizo, manie, dementa. 
       2. raptusurile=manifestare impulsiva paroxistica in cursul careia subiectul este manat de o irezistibila emergenta emotionala astfel incat actioneaza exploziv 
            
à stari confuzionale, catatonie, nevrotici, forme grave de psihopati, intoxicatii, alcoolism cronic. 
       3. stereotipii = miscari repetative, adesea bizare, fara scop, intodeauna aceleasi, care subliniaza discursul sau compotamentul pacientului. 
            
à schizo-disocierea intra-psihica, ambivalenta. 
      4. manierismul = expresivitate gestica, atitudine absurda care face comportamentul si mimica nenaturale, pretioase. 
      5. bizareria = grad mare de manierism pana la disparitia componentei logice a gesturilor, miscarilor, mimicii. 
      6. ticurile = miscare anormala, supraadaugata unei activitati motrice normale, inconstienta, brusca, spasmodica la un subiect jenat de prezenta lor si care incearca sa se opuna (b ticurilor= maladia Gilles de la Tourette) 
      7. comportamente rituale=ritualuri de linistire, rit repetitive si invadatorii parazitand activit normale cu caracter obsesional. 
 
24. Clasif  psihotropelor 
       A. PSIHOLEPTICE= inhiba activitatea SN prin : 
               -scaderea vigilentei 
               -reducerea performantelor intelectuale 
               -sedare emotionala 
            1. hipnotice 
            2.neuroleptice(NL) 
             3. tranchilizante 
       B.  PSIHOANALEPTICE= stimuleaza activitatea SNC prin: 
                 -cresterea vigilentei 
                 -ameliorarea dispozitiei 
                 -cresterea randamentului 
              1. antidepresive 
              2. psihoenergizante 
       C.  PSIHODISLEPTICE=dau tb. calitative ale activitatii psihice, in special in domeniul perceptiei/dispozitiei/ gandirii 
            Clasif hipnoticelor: induc/ faciliteaza instalarea unei stari ce seamana cu somnul normal in caracteristicile sale EEG. 
       A.   BARBITURICELE: traverseaza BHE ; puternice inductoare enzimatice ; scad pe EEG cantitatea totala de somn paradoxal(REM). 
              Ef secundare: somnolenta matinala/ vertij/ cefalee/ tb de coordonare si echilibru ---mai ales la compusii cu eliminare rapida=PENTOBARBITAL, SECOBARBITAL/SECONAL, NEODORM/NEMBUTAL 
                Ex.: AMOBARBITAL/DORMITAL, FENOBARB/ GARDENAL 
       B.     NONBARBITURICE (BZD HIPNOTICE) 
                Ex.: NITRAZEPAM, FLUNITRAZEPAM, TRIAZOLAM 
       C.     NONBARB/NONBZD : GLUTETIMID 

25.   Neuroleptice (antipsihotice traditionale ) 
          -blocheaza sist dopaminergice centrale (nigrostriat, mezolimbic, mezocortical, tuberoinfundibular) 
           -unele au si act colinergica si noradrenergica =>ef neuro, neurovegetative, neurohormonale 
           -potenteaza efectele sedative ale altor depresoare centrale 
           -act adesea si pe receptorii alfa-adrenergici 
           -inconstant au activ anticolinergica, antihistaminergica, antiserotoninergica 
         Clasificare: 
        A. NL SEDATIVE: CLORPROMAZINA 
        B. NL POLIVALENTE(incisive): HALOPERIDOL 
        C. NL DEZINHIBITORII( act dezinhibatorie=doze mici ; act 
antideliranta=doze mari):                SULPIRID 
        Tratament de mentinere : previne recurenta psihotica si respitalizarea schizo; pacienti la primul episod=1-2 ani; episoade multiple=5 ani. 
        Intreruperea tratamentului=> creste rata recaderi + forme mai severe cu risc de comport antisocial. 

26. Efecte secundare NL    

     1. NEUROLOGICE :-efecte extrapiramidale precoce:-dischinezia acuta=crize oculogire, plafonarea privirii, hiperextensie nucala si a musculaturii axiale;  survin fara supradozaj datorita sensib individuale; 
                                                                                           -sdr parkinsonian=dischinezie tardiva. 
       SDR HIPERKINETIC cu maleza generala, jenant pt pacient (tahikinezie, akatisie) 
      DISKINEZIA TARDIVA: modif motorii hiperkinetice in reg buco-linguo-masticatorie, musc axiala, mb inferioare +/- miscari coreiforme 
       2. ANTICOLINERGICE PERIFERICE: uscaciunea gurii, disfagie, constipatie, dific de mictiune, cresterea P intraoculare, midriaza, tb de acomodare, scaderea transpiratiei, ef centrale (delirium anticolinergic)-dezorientare, confuzie, tb de memorie, agitatie,productivitate psihotica 
       3.CARDIO-VASC : hTA orto 
       4. TEP 
       5.h TERMIE 
       6.
FOTOSENSIBILIZARE 
       7.
ENDOCRINO: amenoree, galactoree. Ginecomastie 
       8.
HEMATO: leucocitoza, leucopenie 
       9. HEPATOTOXICITATE: ictere colestatice 
      10. HIPOSIALOREE 
       11.
CRESTERE PONDERALA 
       12.
DISFCTIE sexuala: scadere libidou, tb erectie, ejaculare, orgasm 
       13. SDR NL MALIGN(SDR  paloare-hipertermie) 
           t>40 grade 
           AV=140-160 
           Paloare/ polipnee/ instabilitate TA/ modif  constiinta si adinamie extrema/ creste CPK sau mioglobinurie/ acidoza metabolica .           Instalare in 36-48 h la un bv tratat mult timp cu NL/ la schimbarea NL/ la un bv  niciodata tratat si primind NL de 2-3 S 

27. Indicatii+ contraindicatii NL 
       I : -toate starile psihotice 
           -toate formele de schizo 
           - depresia cu factori psihotici 
           - sdr  organice cu simptome psihotice : delirium t, agitatia din Coreea Hungtington, maladia Tourette 
      CI :- b neuro evolutive(Parkinson, scleroza in placi) 
            -glaucom 
            -porfirii 
            -I Renala 
            - IH 
            - coronaropatii 
            -varstnici : se impune diminuarea posologiei 
         
28. Tranchilizantele 
     = gru p heterogen de psihotrope psiholeptice 
     =fctie de posologie: ef hipnotice/sedative/ miorelaxante/anticomitiale 
   MEPROBAMAT= redutabil potential de abuz si simptome de sevraj 
   ANTIHISTAMINICE=anxiolitice ineficiente 
   BZD= ef sec mai putine, mai sigure in supradoza, mai putin capabile de a 
induce dependenta 
           =au 4 actiuni:anxiolitica/ miorelaxanta/anticonvulsivanta/ 
sedativ-hipnotica 
           =se recom adm pe per scurte si intreruperea treptata 
    Indicatii: -combaterea anxietatii in general 
                    -schizo( ca hipnoinductoare+ pt combatere ef secundare 
NL) 
                    -delirium tr 
                    -depresii 
                    -nevroze 
                    -insomnii 

29. Antidepresivele: act timoanaleptica prin inhibitia recaptarii NA +/- 
SEROTONINEI ; inhibitia catabolismului intracerebral al 
neurotransmitatorilor 
       1. AD TRICICLICE: AMITRIPTILINA/ DOXEPINA/ IMIPRAMINA. Ef sec: 
supradozare+ fen anticolinergice(vezi la 26)+hTA+ metabolice+ endocrino 
        2. AD TETRACICLICE: AMOTRIPTILINA 
        3.  IMAO: dau HTA paroxistica grava 
        4.INHIBITORI SELECT AI REC SEROTONINEI (SSRI): FLUOXATINA, PAROXATINA( 
Prozac, Zoloft).  Ef sec: agitatie, anxietate, insomnii,sdr 
serotoninergic=confuzie, neliniste, mioclonii, hiperreflexivitate. 
       Ortotimizantele=> LITIUL=manie+ prevenire recurente tb bipolare. Ef 
sec: tb digestive, sdr poliurie-polidipsie, crestere ponderala, tremor 
digital. Este CI in sarcina( =teratogen) 

30. Terapia electroconvulsivanta= adm de socuri electrice pt obtinerea unor crize asem cu grand-mal. Se modif BHE cu o mai buna absorbtie a anumitor substante. Se aplica in 6-8-12 sedinte la 2 zile interval. Rezultatele apar 
la al 3-lea soc. 
       I: cazuri speciale(urgente)=depresia cu suicid sau rezist la tratament, schizo catatonica. 
       R. adverse: tb de memorie reversibile( 3L) 

31. Betiile 
       1.
simpla ( acuta/ comuna /vulgara_) cu 2 faze: vesel-trist 
       2. profunda :cantitate mare de alcool in timp scurt=> coma alcoolica 
       3. patologica: la non-alcoolici cu cantit mici de alcool pe fond de pato SNC (epilepsie, encefalopatie). La scurt timp dupa ingestie dezvolta o stare crepusculara, epileptoida, insotita de confuzie mentala de tip oniroid, halucinator - delirant, cu fapte antisociale grave si apoi in mod absurd adorm la locul respectiv. Episoadele sunt insotite de amnezie lacunara. 

32. Sdr demential reprezinta deteriorarea extrema a persoanei, o coborare in sd axial catre limita de jos, adica se coboara de la inteligenta la absurd, la minimalizare. Tabloul poate fi agravat si accelerat in evolutie de  episoade acute.Evol sus 3 tipuri ppale: 
      1. sdr demential partial din ATS; 
      2. dementa globala de tip senil 
      3. dementa de tip Alzheimer 

33. Sdr nevrotic : se caracterizeaza printr-un  conflict interior nerezolvat ce det suferinta psihica si corporala.E adesea mascat si suporta explorari inutile , formand >50% din consultatiile de interne, endocrino, neuro si chiar neurochir.Se cronicizeaza, se invalideaza, se pot decompensa psihotic si constituie o clasa de nefericire greu de satisfacut pe termen lung.de aceea fac si obiectul 'med alternative' si sunt supusi la toate procedeele care 'fac minuni' 
       In esenta este o slabire a eului,  o neincredere in propriile forte, o descurajare, o umilire, o sfortare, un fel de agatare de existenta, de mentinere a sit sociale, a familiei, o implorare a compasiunii. Semiologia e polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptom fondul anxios gaseste alta iesire.Nevroticul poate sa ramana necunoscut pt ca  are o aparenta somatica si nu se marturiseste sau pur si simplu poate sa isi ignore propria nevroza si sa nu isi dea seama de ea dupa ce s-a insanatosit sau poate sa se prelungeasca intr-o dezvoltare nevrotica ce implica o 
deformare definitiva nu numai a aptitudinilor ci si a caracterului.  
  Sdr nu e mai grav decat cel psihotic, dar exista posibilitatea unor greseli: este substituit de sdr psihopatic, iar el substituie sdr psihotic. Este descris in cadrul psihigeniilor si considerat in primele 6 L de desfasurare o reactie la stress ; intre 6L- 3ani =nevroza pp-zisa ; dupa 3 ani = dezvoltare nevrotica. 
  Nu este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catre obsesivofobic si isteric, fact externi psihogeni se combina si cu o vulmerabilitate personala cu o tendinta caracteriala favorizanta. De aceea la acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variate nevroze inclusiv sdr psihosomatice.De asemenea sdr nevrotic se poate intalni si in debutul psihozelor sau al dementelor cand este o masca inselatoare. 

34.  Sdr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectuale suficiente integrate insa intr-un caracter dizarmonic. Dizarmonia este data in fiecare tip de psihopatie de o anumita trasatura de caracter : 
       -in psihopatia paranoida =  supraestimarea propriului eu cu subevaluarea celorlalti 
        -schizoizi =dificultatea de comunicare 
        -epileptoid =aderenta si impulsivitatea 
        -isteric = demonstrativitatea 
        -antisocial =agresiunea 
        -borderline = instabilitatea 
        -dependent = dependenta de altii 
        -evitant = insuportabilitatea implicarii 
        -fobic = frica de anumite situatii 
        -pasiv-agresiv= duplicitatea 
Aceste trasat dominante nu pot fi stapanite sau moderate si pe langa suferinta pe care o impun, fac rau si celorlalti. Subiectii respectivi au discernamantul pastrat. O parte se pot decompensa psihotic (schizoizii, distimicii). Daca pana la proba contrarie ei trec drept normali, determina totusi o poluare , un fel de 'totul e permis', o coruptie  pana la a pune intr-o situatie penibila pe normali care, ramanand in limite obisnuite, nu ajung la aceeasi prosperitate. Sdr rezulta aici dintr-o anomalie comportamentala, biotipica cat si printr-o anomalie castigata, printr-un deficit de educatie de tip sociopatic. Pt a evita o etichetare exagerata, dgn e mai bine sa  fie pus dupa o examinare biografica  cat mai extinsa care sa cuprinda si  posibilele acte savarsite.Deci psihopatul are un stil ,un pattern , un model pervasiv, cu mici variatii de-a lungul existentei si isi repeta malignitatea in acte compulsive, oarecum marcate de destin, cu o vointa centrata subetic. 

35 Sdr psihotic  autentic e reprezentat de psihozele endogene (schizofrenia, psihoza maniaco-depresiva, paranoia, parafrenia). El presupune delirul sau delirul si halucinatia, adica o deformare grava calitativa a realitatii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii. De aici alienarea, instrainarea, indepartarea de gandirea comuna;  
colaborarea si dialogul devin distorsionate ; existenta sociala devine adesea dificila, conflictuala, periculoasa, agresiva si chiar antisociala. Motivatiile actelor sunt patologice, discernamantul e compromis si se ajunge la iresponsabilitate si izolare cvasidefinitiva.  
       S-a vorbit de un 'proces de psihoza' in contrast cu 'reactia conflictuala ' in nevroze deducandu-se ca sdr psihotic e prin definitie endogen daca este ininteligibil si reactiv daca este inteligibil ( o distinctie de mare valoare prognostica) 
       Expresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama de sindroame. Conteaza totusi  sdr persistent, dominant si caracteristic pt entitate cum ar fi: 
         -disociativ sau delirul primar pt schizofrenii 
         -sdr de exaltare pt manie 

         -sdr de persecutie pt paranoia 
Sdr psihotic reactiv contine un  conflict real, iar cel psihotic de natura isterica se intaln in anumite imprejurari (detentie). 
 
 36.  Clasificarea dependentei medicamentoase 
        - categ 1 = opiacee 
        - categ 2 =barbiturice si tranchilizante 
        -categ 3 =cocaina 
        - categ 4 =marijuana 
        -categ 5 =amfetamine 
        -categ 6 =LSD 
        -categ 7 =Khat ?? 
         -categ 8 =tutunul 
         -categ 9 = cafeaua 

37. Delirium tremens : 
        -febra, tremuraturi, halucinatii vizuale (zoopsii), onirism, delir fragmentar cu amnezie, stare grava. 
         -durata =2-3 zile 
         -tratament: hidratare masiva +vit. B1+ tranchilizante (Meprobamat, Diazepam) 
            !!!! Nu barbiturice, neuroleptice. 

38.  Dementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorarea functiilor cognitive cu declin general al  funct sociale, ocupationale di de autoingrijire, mimand semnele incipiente din d Alzheimer. Spre deosebire 
de aceasta, evolutia incetineste la oprirea consumului , dar revenirea la starea premorbida este incompleta. 
         Tabloul clinic este de severitate medie, non-evolutiv sau usor progresiv incluzand hipomnezie, confabulatie,  dezorientare, retard psihomotor, stereotipii ; aceste modif intelectuale pot fi insotite de modif neuroanatomice sau neurofiziologice. 

39.  Dementa Alzheimer : este cea mai grava ; poate fi socotita ca o dementa precoce. 
       Acelasi substrat ca la dementa senila: atrofie globala cu marirea ventriculilor (hidrocefalie interna), microplaci senile, degenerescenta fibrilara. 
        Pe langa dementa senila obisnuita, caracteristic in dementa Alzheimer este sdr neurologic instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/ Apraxie. 
         Incontinenta , emaciere, final prin infectii terminale. 
          Anatomopat :atrofie cerebrala- scade nr de neuroni din cortexul frontal, temporal, parietal /  placi neuronale senile argentofile cu amiloid / corpi vacuolari /scade acetiltransferaza si Ach. 
          Tratament: ARICEPT (DONAZEPIL) 5-10 mg /zi  (inhib specific si reversibil al acetilcolinesterazei) 

40.    Dementa arteriosclerotica multiinfarct 
          are o evol variabila in medie intre7 si 10 ani si combina tb neurologice : AVS tranzitorii/ definitive cu  o evol psihica ondulanta caract prin scaderea fctiilor intelectuale, a puterii de concentrare,a memoriei(mai ales a celei recente) si cu crestere a proceselor afective, adica labilitate afectiva, sentimentalism exagerat pana la ras si plans 
spasmodic pseudobulbar 
        ++ omul imbatranit,cu mers tarsait, pierderea gesturilor fine, modificarea scrisului, scaderi si acuze in toate simturile (nu mai vad bine, nu mai aud bine, fosfene, acufene ), cefalee, ameteli etc. Se pierde enorm, dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei persoane.Un vascular poate da raspunsuri uneori mai bune, alteori mai vagi, 
incomplete=> raspunsuri inegale. Totusi la el fatada poate fi mult timp mentinuta. Nu moare de dementa ci prin faptul ca slabeste, e vulnerabil la infectii si la toata patologia de involutie.Pe acest fond se pot inregistra episoade confuzionale legate de cresteri aleTA sau de procese trombembolice si deci se poate asista in ultimii ani la  anumite agravari si nesperate reveniri, vorbindu-se in cadrul acestui tablou clinic de dementa multiinfarct. 

41.   Dementa Pick: are ca substrat in ppal o atrofie a lobilor frontali si a polului frontal al lobilor temporali. Se caract printr-un sdr apatoabulic in care bolnavele (rap F/B =5/1 )  raman inactive sau chiar la pat, nu sunt agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal). Pot avea afazie amnestica. 
           Clinic :sdrPEMA =palilalie + ecolalie +mutism +afazie. 

42.    Complicatiile psihiatrice ale alcoolului : 
          - halucinoza Wernicke 
          -paranoia alcoolica 
          - epilepsia alcoolica 
           -sdr Korsakof la alcoolici 
           - encefalopatia Gavel ?- Wernicke 
           -dementa alcoolica 

43. Halucinoza alcoolica :=sdr paranoid numit gresit halucinoza. Consta in halucinatii auditive cu continut persecutor  cu caracter de comentariu la persoana a 3-a ( Benedett a constatat ca in schizo spre deosebire de 
halucinoza a  sunt ordine directe date bolnavului ) .Este o afectare periculoasa antisociala, boln dand curs mesajelor. Este o afectare cronica conditionata si de un teren schizoid (ar face parte din grupul schizofreniilor) 

44.    Patologia de maternitate : 
     A. tb psihice in cursul maternitatii: legate mai ales de o  posibila situatie conflictuala (sarcina nedorita, conflict in familie) si care determina de obicei  manifestari indirecte, ascunse. Gravida se poate plange de cefalee, depresiuni,  totul se leaga de evolutia normala sau pato a sarcinii: HTA, edeme, risc de eclampsie, frica de ce o asteapta. Conteaza f mult incurajarea ginecologului, asigurarea pac ca sarcina evolueaza normal, pregatirea psihologica a nasterii. Alta frica a mamei este ca in per conceptiei a avut  o gripa, a luat medicamente sau a facut ex Rx 
nestiind ca este insarcinata si face o reactie fobica. Trat este simptomatic. 
      B.  tb psihice perinatale (primele 10 zile dupa nastere). Pot survenii confuzii mentale legate de hemoragii masive, infectii, resturi placentare. Confuzia se poate exprima prin : obnubilare, stupoare, tb productive, delirant-vizuale, impulsiuni suicidare, homicidere. Legata de aceasta confuzie e si pruncuciderea.Expertiza trebuie sa  dovedeasca retrospectiv ca a  fost un episod confuzional.. Maj se remit. Se indeparteaza copilul pt ca este in pericol. 
      C.   tb psihice de lactatie (pana la 1 an). Mai ales la primipare, tot in context nefavorabil erup fenomene psihotice de tip depresiv, schizofreniform,paranoid, mai rar maniacal. Prognosticul este foarte rezervat. 

45. Tb psihice in HIV : 
       1. sdr neurasteniform : cefalee, astenie fizica si psihica, iritabilitate, insomnii. 
       2. stari depresive - frecvent reactive 
3. dementa  HIV : slabiciune, lentoare, scaderea capacitatii de concentrare,  dificultati de rezolvare a problemelor si la citit. Evol rapid progresiva spre  dementa globala si moarte. 
4. tb psihotice acute :frecvent sdr delirant 
5.  stari confuzionzle (delirium) 

Tb psihice sifilis : 
Stadiul 1 = reactii nevrotice obsesionale pana la suicid (sifilofobie-mai ales la barbati care isi vad leziunea; femeile o constata mai greu) 
Stadiul  2 =neurastenie cu cefalee care nu cedeaza la trat, iritabilitate, esec intelectual; daca e neglijat dezvolta tb  nevrotice caract prin reactii nesfarsite de frica 
Stadiul  3 =sifilisul cerebral cu meningoencefalita sifilitica cr cu tablouri clinice variate( nevrotice, psihopatice, psihotice) 
Stadiul  4 = paralizia generalizata progresiva (PGP)  asoc sau nu cu tabes dorsal; este o meningoencefalita cronica  specifica cu debut polimorf  in care la sdr curente(maniacal, depresiv, confuzional) se adauga inexplicabil elem dementiale(absurditati, lipsa simt critic) 

46. Sdr crepuscular : are drept caracteristica  inceputul si sfarsitul brusc, deci semneaza paroxismul epileptic.Este o echivalenta epileptica si se intalneste la epilepticii manifesti sau la cei latenti revelati de o betie patologica.A 2-a caracter este ca trezirea nu e la fel de sistematica cum este la oneroid, e mai dezorganizata, mai fluctuenta ca nivel, 
putandu-se intrica cu haluc vizuale, deci se amesteca si cu nivelul oniric,; deaici si explicatia amneziei partiale reale. O alta caract este repetitivitatea identica la acelasi bolnav; violenta este absurda, fara sens. 

47.  Sdr de automatism mental = asociere de fen psihopatice ce det la pac sentimente si convingeri delirante ca nu mai e stapan pe vointa sa (o forta straina ii dirijeaza gandurile, perceptia ). Pac prezinta pasivitate (I se impun anumite trairi), fenomene de dedublare a gandirii sau ecou, halucinatii verbale (' comentariu' al gandurilor, actelor). Triplul automatism : motor (=ticuri, stereotipii, impulsiuni) + ideoverbal + senzorial (=halucinatii vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile ) 


48.    Sdr de conversie: caracter atipic, variabil, polimorf. Patogenia nu poate fi demonstrata. Nu respecta  conditia afectiunii pe care o sugereaza, exista o somatizare a dezordinii psihice. E legata de situatii conflictuale, dependenta de anturaj, iar manifest sunt modulate in fctie de ce zice o persoana sau alta; nu se pierde contactul  cu realitatea Poate sa apara 'lesin nevrotic'. 
              Simptome: manifestari senzoriale (orbire, surditate, paralizii, afonie, hemiplegie, ticuri, convulsii         

                               trasaturi asociative : probleme sexuale, indiferenta fata de simptome 
                               mecs disociative- person se descompune in fragmente mari, sugestibilitate, atragerea atentiei 
                   Poate avea beneficii primare= prevenirea impulsivitatii cu scaderea  anxietatii si secundare =obtinerea unor avantaje din statutul de bolnav (atrage atentia, manipuleaza, se elibereaza de sarcini) 

49.     Sdr oneroid .invazia inconstientului asupra starii de veghe hu e totala ci partiala=> amestec intre vis si realitate de proportii variateAsemanator visului). 
            Oneroidul nu este oniricul care ignora realitatea ;este mai sistematizat, e o poveste fantastica, o interpretare a realitatii in sensul fantastic, care rastoarna datele realului (in sensul ca ceilalti sunt elementele unui scenariu de film in functie de ce stie si ce a vazut fiecare). 
             Oniricul e fragmentat, nu e o succesiune de imagini, scene de film cum e oneroidul. In descrierea standard boln zace la pat cu ochii deschisi si da impresia ca percepe realitatea inconjuratoare, dar nu comunica.  El e prins, e hipnotizat, e iluzionat  magic de visul la care sista. De aici rezulta ca boln nu halucineaza ci are o falsa recunoastere 
continua, o iluzionare sistematica, percepe delirant si este foarte vecin?  Desi nu trebuie confundat cu delirul primar.                 Oneroidul apartine pato acute, dureaza ore sau zile si dupa desfasurarea episodului  il povesteste ca pe o poveste minunata care l-a fascinat.                 Toxicomanul face onirism in abstinenta si face  oneirodie agreabila cand isi admin substantele. 

50.        Sdr oniric : este determinat de invazia totala a  constientei normale de catre inconstient in starea de veghe. E o situatie proprie de obicei starilor psihoorganice toxice acute ( delirium tremens ), infectioase (meningaencefalita).   
               Bolnavul nu doarme, dar e ca si cum ar dormi cu ochii deschisi nemaitinand cont de reperele realitatii, fiind animat de visul lui. 
               Onirismul reprez un vis, cel mai frecvent un cosmar care nu e trait  ca vis ci este proiectat in realitate, substituind-o, fara sa tina cont de ea. Halucinatia vizuala e fenomenul principal desi pot fi implicati secundar si ceilalti analizatori. Bv traieste o situatie limita din care incearca sa scape, sa fuga pt ca e un delirum cu halocinatii, bv e agitat conform acestei imagistici: e alergat, se lupta cu obstacolele imaginare.   
                 Onirismul pune in pericol viata si celor din jur.  Se termina de obicei printr-un somn profund, reparator. 

51.      Sindromul psihoorganic= o tulburare psihica explicata printr-o leziune anatomica sau metabolica in care agentul patogen actioneaza brutal, masiv, global si det o stare de confuzie mentala. 
 
52.      Sindromul psihoorganic cronic = Agentul patogen este de intensitate mai scazuta, actioneaza pe o perioada mai lunga, cu actiune mai difuza (peste 6 luni).  
            In deteriorare mentala, sdr demential, oligofrenie. 

53.      Sindromul psihoorganic de involutie = ultima etapa ontogenetica presupune  fen de regresiune anatomofiziologica  globala.Aceasta se numeste proces patoplastic? (adica un proces organic care favorizeaza si un  
dezechilibru psihologic)Exista o involutie fiziologica, deci o scadere a performantelor insa cu o compensare spirituala si  o involutie pato in care creativitatea adultului e inlocuita cu o noua dominanta care este corpul, 
dar nu sub aspect estetic. Problema care se pune este intretinerea, mentinerea corpului , lupta cu deformarea si suferinta corporala. Omul are o constiinta exagerata a corpului lui, asta il ingrijoreaza  si incepe sa 
isi puna problema finala, ajunge la  probleme de filozofie, se pune deci problema mortii de care suntem angoasati, nelinistiti si reevaluam viata de pana aici. Exista in psihiatrie 2 cai mari prin care se ajunge la acest 
final :cea mai frecventa cale este cea vasculara (ateroscleroza sistemica cu deteriorari cerebrale, cardiace, renale cu/fara HTA). A2-a cale este cea degenerativa, globala sau in ppal cerebrala. 

54.       Cura de dezintoxicare 
        -detoxifierea medicamentoasa este numai primul stadiu al tratam. 
        -un tratam ce se doreste eficace are drept componente de baza 
consilierea si alte terapii comportamentale. 
          -exista detoxifiere nonsubstitutiva; se face cu CLONIDINA 0.1-0.3 mg /zi, maxim 1mg in primele 3 zile dupa care se continua cu 0.1-0.3 mg/zi ??? 
           -                            substitutiva cu METADONA (agonist opioid de sinteza cu efecte similare cu ale morfinei ). Desi exista riscul de dependenta la Metadona, sevrajul indus de intreruperea acesteia este mai bland. 
           -planul terapeutic in detoxifierea substit = 4tipuri: 

               a. detoxifiere pe termen scurt- reducerea dozelor intr-o luna sau mai putin 
               b.  detox pe termen lung = reducere doze in interval >1L 
                c.  mentinerea pe termen scurt  = prescriptie si stabilizare pt maxim 6L 
               d.    ment pe termen lung = >6L 
   Indiferent de schema se incepe cu 10-20 mg/zi si se creste zilnic pana la 120mg. 
   Se mai folosesc si medicamente adjuvante : agenti anticonvulsivanti 
(CARBAMAZEPINA 400-600 mg ; VALPROAT DE NA pana la1000g/zi) + anxiolitice (BZD) + antidepresive triciclice  in doze mici + hipnotice la nevoie. 
     Dupa o per de3-4 S  in spital urmeaza cura de consolidare a rezultatelor terapeutice in cadrul careia se continua si cura de dezobisnuire. 

55.       Cura de dezobisnuire : are drept  sop rezolvarea dependentei de substante psihoactive pe termen lung, vizand in primul rand dependenta psihologica. 
             Ea incepe practic odata cu cura de dezintoxicare si se continua si in afara spitalului. Abordarea este medicamentoasa si psihoterapeutica. 
              Pt tratam psihotrop  chimioterapia se incepe ca si la cura de dezintoxicare. 
               Modelul este cel pt heroina ( Metadona, anxiolitice, antidepresive  triciclice, anticonvulsivante). Un rol important revine diferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv, de consiliere si pe prim plan la ora actuala  de tip cognitiv-comportamental in echipa psihiatru-psiholog-terapeut- asistent social. De asemenea este activ implicata familia care la randul ei poate avea nevoie de consiliere adecvata si rezolvarea situatiilor de criza. 

56.       Amfetamine(psihostimulante) : se injecteaza IV , dau un tablou de excitatie asemanator schizo paranoide, idei de forta, de grandoare : este agresiv, intolerant, capacitate de efort extrema.  Intreruperea poate da psihoze confuzionale de tip delirium, diferentiate de halucinatii. 

56. Toxicomania la amfetamine: 
- amfetamine (psihostimulante) se inj i.v., da un tablou de excitatie asemanator schizofreniei paranoide, idei de forta, de grandoare: este agresiv, intolerant, capacitate de effort extrema - intreruperea poate det psihoze confuzionale de tip delirium, diferentiate de halucinatii 

57. Toxicomania la benzodiazepine: 
- in stadiile incipiente ale intoxicatiei, pacientii prez simpt asemanat intox cu alcool (par beti), acuza ameteala, comport dezinhibat, uneori violent 
- in stadiile tardive miscarile isi pierd coordonarea si devin mai lente 
- sevraj: anxietate, agitatie, manif g-I (in prima faza); oboseala, crampe musc, tahicardie, tremor generalizat, hiperreflexie apar ulterior 

58. Toxicomania la heroina: 
- efectul esential este euforizarea 
- se produce o blanda obnubilare, o usurare de povara subiectiva interna 
(neliniste, angoasa, depresie, indispozitie si se stimuleaza creatia, 
imaginatia, visarea) 
- se poate ajunge chiar la somn, specific somnul cu ochii deschisi 
- un portret robot al heroinomanului ar putea fi un tanar cu conditie 
igienica dubioasa, cu apucaturi violente, antisociale, nu poate fi trist, 
daca il trezesti te omoara pt ca i-ai stricat visul 
- se incearca substituirea heroinei cu metadona, dar rezultatele nu sunt 
excelente (60-70% recaderi in prima luna de la abstinenta) 
 
59. Tulb psihice in boala Parkinson: 
- sunt datorate modif morfopat si funct specifice din bP 
- dementa in bP apare de obicei, in formele severe si intruneste toate 
caract unui sd depresiv fara aspecte partic specifice 
- mai pot sa apara stari depresive 
 
60. Tulb psihice in tumori cerebrale: 
- semne generale: sd de HIC ( FO-edem papilar,vase turgescente; EEG-unul 
sau mai multe focare inexplicabile; PEG-asimetrie ventriculara, 
hidrocefalie interna asim +/- atrofii corticale aferente) 
- semne neurologice locale: pierdere de constienta sau epilepsii 
generalizate sau localizate 
- dpdv psihiatric pot prez un tablou depresiv, sd schizofreniforme, 
deliruri paranoide 
 
61. Atacul de panica: 
- episoade recurente de anxietate paroxistica, severa, intense, neliniste, 
senzatie iminenta de moarte; 
- apare imprevizibil, nelegat de o circumstanta exterioara;  
- are caracter crescator (in 10 min atinge maxim) 
- debut brusc, plapitatii, dureri toracice, lesin, senz de cadere, 
transpiratii, tremor distal 
- simte ca pierde controlul, nu mai e stapan pe sine 
- DSM IV 'teama de a nu innebuni' 
- depersonalizare 
- uneori dispnee,greata, frisoane 
- dupa 30min-2h episodul se stinge lasand o stare de usurare, epuizare 
- se repeta (cateva luni) 
- apar comorbiditati: depresie, tulb de personalitate 
- netratata evolueaza ani si se poate complica 
- mai des la femei tinere; varsta medie de debut 16-20 ani 
- sunt studii care atesta o origine genetica 
 

62.Caract clinice ale tulb anxioase generaliz: 
- teama fara obiect pe care o traieste tot timpul 
- anxietate nejustificata si persistenta care nu apare limitata la o 
anumita circumstantatemporala sau ambientala 
- anxietate 'liber flotanta' 
- se acutizeaza in anumite momente 
- simptome: palpitatii, ameteli, senzatie de gura uscata, dificultati de 
concentrare, tulb de somn 
- in timp duce la scaderea performantelor sociale, personale, de cuplu 
- se asoc cu: tulb de panica, tulb fobice, depresie, alcoolism, rezolutie 
cronica 
 
63. Tulb (nevroze) fobice: 
- teama de un obiect precizat 
- a) agorafobie=frica de spatii inchise, de multime, de a calatoricu 
autobuzul, de a sta la rand 
- este extrem de invalidanta (uneori se pensioneaza) 
- se asoc frecv cu atacuri de panica 
- b) fobii specifice-simple =de obiecte ascutite, etc ; apar la copii si 
adolescenti si dispar la adulti, dar pot persista si la adult 
- c) fobia sociala= teama de a nu fi umilit, pus intr-o situatie in care 
subiectul poate fi observat si criticat 
- se poate ajunge la declansarea unui atac de panica 
- frecv la adolescenti 
 
64. Caract clinice ale tulb obsesiv compulsive: 
- prezenta obsesiilor si compulsiilor care se asociaza si persista si induc 
pacientului o stare de anxietate continua, care pot duce la invalidarea 
pacientului 
- compulsii: fizice si psihice 
- obsesii: tipuri ideativ- luminarea unor teme 
fobic - de a te imbolnavi de SIDA, de a contamina 
- pacientul recunoaste ca nu sunt normale, lupta cu ele 
- se complica cu depresie, alte tulb anxioase 
- afecteaza adultul tanar, mai frecv baietii 
- evolutie cronica 2/3, fluctuenta 1/3 

65. Caract clinice ale tulb de stress posttraumatic: 
- apare dupa un stress intens care depaseste experienta obisn  
- clinic: - retraire mentala a evenimentului sub forma de imagini si 
ganduri 
    - evitarea oricarei stari evocatoare a evenimentului stresant 
    - aparitia unor tulb neuroveget: somn cu cosmaruri, dificult de 
concentrare 
    - modif starii emotionale: capacit scazuta de a react emotional 
    - irascibilitate 
- durata: 1-3 luni 
- alterarea funct normale 
- exista o forma cronica peste 3 luni 
 
66. Caract clinice ale tulb de somatizare: 
- stare de discomfort subiectiv +/- depresie, anxietate, dominata de acuze 
somatice multiple si care debuteaza inainte de 30 ani 
- simptome dureroase in orice parte a corpului, dar care nu au niciodata un 
echivalent somatic 
- simpt g-I: greata, varsat, intoleranta alimentara 
- c-v: palpitatii, precordialgii 
- neurologic: conversii, pareze, parestezii 
- sexuale: menstruale, de dinamica sexuala 
- simpt refractare la trat 
- evolutie cronica 
- pacient dificil fata de care medicul face contratratament 

67. Hipocondria: 
- preocupare persistenta legata de posibilit de a avea una sau mai multe 
boli somatice 
- boala poate deveni prevalenta, chiar deliranta 
- teama de a face mai multe boli grave (nozofobie) 
- +/- depresie secundara 
- pacienti dificili 
- evolutie cronica, intretinuta de beneficul secundar 
 
68. Schizofrenia paranoida: 
- cel mai comun 
- domina sd paranoid, care este cel mai bine exprimat in faza acuta a bolii 
- exista idei delirante de persecutie, urmarire, otravire, control al 
gandurilor si ideilor de catre ceilalti, grandoare, misticism, misiune 
speciala, schimbare corporal ,gelozie, filiatie (nastere ilustra), inventie 
, relatii/referinta (la media, TV, oamenii pe strada privesc pacientul cu 
ostilitate, suspiciune, 'intr-un fel anume' 
 
69. Schizofrenia catatonica: 
- domina tulb psihomotorii, repr de elem sau totalit sd catatonic care 
poate fi interrupt de per de excitatie violenta (raptusuri catatonice) 
- negativism 
- atitudine zi posturi bizare (pt per lungi) 
- rigiditate 
- flexibilitate ceroasa (mentinerea membrelor, corpului in pozitii impuse 
din exterior) 
- sindrom: ecomimie-ecolalie-ecopraxie 
- stupor 
- uneori stereotipii 
- uneori raptusuri (activit motorie crescuta, aparent fara scop, 
neinfluentata de stimuli ext - izbucnire brutala, irepresibila, de raptus 
 
70. Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata): 
- debut precoce, insidios (15-25 ani) 
- domina alterarea afectivitatii (dispozitie superficiala,. Inadecvata, ras 
prostesc, nemotivat, zambete bizare traducand o atitudine de 
autosatisfactie, de nimic motivata) 
- halucinatii efemere, fragmentare 
- tendinta la solitudine 
- comportament lipsit de scop, imprevizibil, cu manierisme, grimase 
- limbaj dezorganizat, stereotipii de fraze incoerente, acompaniate de ras 
- prognostic rezervat, tocire precoce a afectivitatii si vointei 
 
71. Schizofrenia nediferentiata: 
- elem ale tulb schizofrene de tip paranoid, catatonic, hebefrenic, dar nu 
sunt conforme cu nici unul, nu se diferentiaza nici o clara predominenta a 
unui set particular de caracteristici 
 
72. Schizofrenia reziduala: 
- coresp stadiului tardiv, cronic, 'cicatrizat' dupa multiple episoade 
paranoide acute floride 
- consta in predominanta simpt negative: lentoare psihmotorie, 
hipoactivitate, tocirea afectivitatii (complet aplatizata), slaba 
comunicare non verbala prin saracire mimica cu privire indiferenta si lipsa 
modularii vocii, postura pasiva, lipsa autoingrijirii, izolare sociala 
- gandire saracita cu relaxarea asociatiilor, alogie (gandire ilogica) 
 
73. Ipoteze etiologice in schizofrenie: 
1. th. vulnerabilitatii genetice sustinuta de studiile pe gemeni si de 
adoptie: 
- gemenii monozigiti au concordanta de 50% pt schizo, fata de dizigoti 
(14%) 
- concordanta mai mare pt simptomele negative decat cele pozitive 
- tendinta monozig de a face tipuri identice de schizo 
- studiile de adoptie pe copiii proveniti din mame schizo, adoptati imediat 
dupa nastere, au dem incidenta mai mare decat la copiii mamelor normale 
2. th. vulnerabilitate-stres: interact dintre vulnerab genetica si cea 
indusa de mediul psihotraumatizant (adoptii de la mame schizo de familii 
normale, au facut mai rar boala decatcei neadoptati, asupra carora au act 
fact defavorizanti antrenati de existenta unei mame schizo 
3. ipoteza dopaminergica: 
- boala este data de cresterea activit dopaminergice 
- act neurolepticelor (fenotiazine) dopamino-blocanta 
- similitudinea psihozelor amfetaminice cu schizo 
- scaderea metab dopaminei in LCR, plasma, urina dupa trat neuroleptic 
- cresterea R dopaminergici observata post-mortem in creierul schizo 
netratati 
4. ipoteza serotoninergica prin act neurolepticelor atipice 
5. ipoteza neuroanatomica: 
- implicarea LF (hipofrontalitate la studii de imagistica functionala, 
constand in scaderea fluxului cerebral prefrontal si scaderea consumului de 
glucoza, deci a metabolismului, in aceesi zona, chiar in repaus) 
- lipsa partiala a activarii cortexului prefrontal in timpul testelor 
functiilor cognitive; hipofrontalitatea ar corela cu simpt negative 
- largirea spatiilor ventriculare, mai ales la barbati, corelata cu simpt 
negative 
- scaderea densit neuronale in anumite arii (frontal, motorie) 
- reducerea volumului LT 
 
74. Trat schizofrenie: 
- faza acuta: cura neuroleptica, medicatie antipsihotica atipica, TEC 
- trat de intretinere 
- trat psihoterapeutic si de reabilitare 
 
75. Partic clinice ale tulb depresive majore (episodul depresiv major): 
- episoade depresive/ de pierdere marcata a interesului si a placerii in 
activit obisn cu evol ciclica a dispozitiei de la eutimie la depresie si 
apoi la remisiuni (si uneori la hipomanie) 
- cand tulb de dispoz este severa, psihotica, se ajunge la perturbareaprof 
a functiilor cognitive 
- clinic: 
- implica invariabil afectarea dispozitiei ca sentimente de depresie in cea 
mai mare parte a zilei timp de cel putin 2 sapt 
- diminuarea marcata a interesului si placerii pt toate/aproape toate 
activit, cea mai mare parte a zilei/aproape in fiecare zi 
- semne neuroveget sau neurosomatice ale depresiei: 
- pierdere in G, desi nu tine dieta sau luare in G (cel putin 5% din G 
in+/-) intr-o luna 
- scaderea/cresterea apetitului 
- insomnie/hipersomnie aproape in fiecare zi 
- fatigabilitate/lipsa de energie 
- sentimente de inutilitate/ culpa excesiva, inadecvata 
- ganduri recurente de moarte, ideatie suicidara recurenta, fara un plan 
anume 
- inhibitie psihomotorie/neliniste psihomotorie asoc anxietatii de insotire 
- aceste simpt nu trebuie sa se datoreze doliului, abuzului de subst 
psihoactive sau unor cauze somatice 

76. Ipoteze etiologice ale tulb afective: 
1. vulnerabilitatea genetica: 
- studii fam si de adoptie au aratat un risc crescut la rudele de gradul I, 
care scade odata cu consagvinitatea; riscul pt tulb afective la rudele grad 
I ale pac cu tulb depresiva majora este de 3 ori mai mare decat in pop gen, 
dar mai mic ca pt tulb bipolara 
- studiile de genetica moleculara arata ca ar fi implicat bratul scurt al 
cromoz 11 si poate cromoz X in transm bolii bipolare 
2. ipoteza monoaminelor: 
- serotonina ar fi scazuta in fanta sinaptica; este sust de: efectul ISRS, 
scaderea R 5-HT2 dupa adm antidepresivelor, scaderea metabolitilor 
serotoninei in LCR-ul sinucigasilor, scaderea triptofanului (precursor al 
serotoninei) plasmatic la depresivi 
- NA scaderea niv a fost dovedita prin scaderea 
3-methoxy-4-hidroxiphenyl-glycol (MHPG-metabolit al NA) in LCR si cresterea 
lui in manie; sunt leg funct intre receptorii 5-HT2 si NA 
- Dopamina sugerata de studii care fac leg intre boala Parkinson (a gg 
bazali) si depresie 
 
77. Episodul hipomaniacal: 
- dispozitie expansiva cel putin 4 zile, clar despartita de episodul 
depresiv;  
- se intalnesc cel putin 3 din: 
- grandiozitate/autostima crescuta 
- scaderea nevoii de somn (ii ajung 3 ore dupa care se simte odihnit) 
- mai vorbaret decat de obicei 
- fuga de idei sau senzatia subiectiva de gandire rapida 
- distractibilitate  
- agitatie psihomot/cresterea activit directionate (scolare, profesionale, 
sexuale) 
- implicare excesiva in activit placute cu mare potential prejudiciant 
- episodul duce la schimbarea clara in funct individului care nu ii este 
caract 
- schimbarea de dispozitie e obs de altii 
 
78.Psihopatia paranoida: 
- suspiciozitate constant manifesta 
- neincredere in oameni in general si in prieteni in special 
- tendinta de a interpreta act oamenilor ca deliberat amenintatoare 
- se simt usor atacati, tratati cu lipsa de respect si react in consecinta 
rapid cu furie/razbunare 
- ezita sa faca confidente dat temerii nejustif ca informatia poate fi fol 
impotriva sa 
- pastreaza invidia, nu uita insultele, plin de resentimente 
- nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios 
- desi premizele sunt false, rationamentele sunt corecte si bine 
directionate 
- exprima ganduri care atesta clar protectia, ideile de prejudiciu 
 
79. Psihopatia isterica: 
- comport dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extraverta, 
excitabila, excesiv de emotionala 
- inabilitate de o ment o rel profunda, care sa presupuna un atasament 
afectiv real si autentic 
- comport evident de atragere a atentiei 
- tind sa-si exagereze sentim si gandurile 
- daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii 
- pot fi disfunct sexual: femei anorgasmice, barbati impotenti 
- act in sensul sexual pt a se asigura ca sunt atractivi pt celalat sex 
- rel emot superficiale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori  
- au o puternica dependenta, folosesc un limbaj excesiv de impresionist, 
lipsit de detalii exacte 
- histrionism=teatralism+hiperexpresivitate+plasticitatea atitudinii 
corporale+dramatizarea relatarii prin intonatiile vocii+recursul la formule 
de limbaj menite sa frapeze    
 
80. Psihopatia antisociala: 
- acte repetate antisociale sau criminale, dar nu sunt sinonime cu 
criminalitatea 
- incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca din 
adolescenta (chiuleste de la scoala, fuge de acasa) cel putin pe durata 
unei nopti si cel putin de 2 ori, cruzimi fata de animale, implicare in 
viol, distrugere deliberata a bunurilor altuia, vatamare corporala, furturi 
- pattern de comportament iresponsabil/antisocial inaintea varstei de 15 
ani 
- ignorarea normelor sociale, ocupatii ilegale, cu/fara arestari, ranirea 
altora 
- incapacitatea de a-si face si urma un plan de viitor 
- calatorii din loc in loc fara un scop anume si nu in cautarea unei 
slujbe, fara sa stie cand I se va termina calatoria 
- totala lipsa de respect fata de adversar, mintind mereu 
- nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an 
- lipsit de remuscari (considerandu-se indreptatit sa faca rau altora) 
 
81. Psihopatia schizoida: 
- tendinta constanta de-a lungul intergii existente de a evita cat mai mult 
contactele sociale 
- resimt discomfort in a se angaja intr-o actiune comuna pt ca sunt foarte 
introverti 
- afectul ingust 
- apar izolati, excentrici, singuratici din afara 
- distanti, calmi si tacuti, nesociabili 
- isi urmeaza existenta cu o remarcabila lipsa de nevoi afective, de a avea 
legaturi emotionale cu altii 
- prefera slujbe singuratice, necompetitive, in locuri izolate care pt 
altii ar fi de neacceptat 
- este indiferent in laudele sau criticile celorlalti 
- barbatii nu se casatoresc pt ca nu pot accepta intimitatea; femeile pot 
accepta pasiv un barbat agresiv care hotaraste el sa o ia de sotie 
- arata o inabilitate de a se infuria si a-si exprima nemultumirea in mod 
direct 
- pot sa investeasca enorm energie afectiva in proiecte abstracte si pot fi 
atasati de animale 
- se implica des in miscari voluntare legate de promovarea pacii,etc 
- pot genera idei, opere foarte originale, creative 


82. Tulb schizotipala: 
- 1. Capacitati scazute pt legaturi apropiate 
- 2.
Relatii interpersonale deficitare 
- 3.
Deficit de adaptare sociala cu discomfort afectiv acut 
- 4.
Excentricitati comport datorate unor tulb cognitive si perceptuale 
Clinic: 
- incepe la adultul tanar 
- ciudat in imbracaminte, vorbire, gandire 
- gandire magica (cred in miracole, vraji, simboluri), se pot crede 
inzestrati cu puteri paranormale (capacitate de a comunica prin ganduri, de 
a avea clarviziuni) astfel part la practici oculte 
- percepe mediul ca ostil mai izolat pt a se apara de sentimentul ca e 
obiectul preocuparii celorlalti 
- aceste trairi nu sunt delirante 
- limbajul cu stereotipii, metafore, face dificila comunicarea  
- nu ajung la incoerenta verbala 
- prefera izolarea sociala 
- afectivitate rece, cu dezordini vizibile intre contunutul gandirii si 
exprimarea afectiv-emotionala 
- pot avea uneori scurte epis psihotice acute (paranoide) prov de situatii 
stresante 
- au iluzii cu continut somatic, fenomene de depersonalizare 
  
83. Tulb de personalitate obsesionala: 
- ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor 
- perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacit 
de a termina o actiune 
- excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util 
- insistenta exagerata de a-I det pe altii sa respecte propriile reguli 
- devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor din 
timpul liber 
- indecizie  
- scrupulozitate, inflexibilitate in materie de moralitate/principii 
etice/valori 
- lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor 
 
84. Personalitatea pasiv-agresiva: borderline
- obstructionism+amanare,taraganare+incapatanare 
- pattern invadant de rezistenta pasiva la performanta sociala si 
ocupational, incepand din per de adult 
- devine iritabil, suparat, ursuz sau sau argumentativ cand trebuie sa faca 
ceva ce nu vrea 
- pare sa lucreze deliberat  

COPIL 

1.Criterii de diagnostic. Tulburarea reactiva de atasament 
Criteriile DSM IV pentru TRA 
A. Relationarea sociala  este sever perturbata si nepotrivita nivelului de 
dezvoltare al copilului. 
Debutul este observat de la 5 ani prin: 
1. Incapacitatea de a initia sau de a raspunde in mod adecvat contactelor 
sociale; copilul raspunde solicitarilor  celorlalti fie excesiv de reticent 
, inhibat sau ambivalent, contradictoriu (in prezenta persoanelor care-l 
ingrijesc copilul poate exprima afectiune sau  evitare, rezistenta la 
supunere sau atentie anxioasa) 
2. Atasament nediscriminat exprimat printr-o sociabilitate neselectiva, 
incapabil de a avea un atasament potrivit (copilul are o familiaritate 
excesiva fata de straini) 
B. Tulburarea nu este datorata  doar intarzierii in dezvoltare (intarziere 
mintala) si nu intruneste criteriile pentru tulburarea pervaziva de 
dezvoltare. 
C. Deficitul educational si de ingrijire este evidentiat prin: 
1. permanenta lipsa de interes si atentie pentru copil si nevoile sale 
emotionale; 
2. permanenta lipsa de interes si atentie fata de nevoile de hrana si 
ingrijire ale copilului; 
3. schimbari repetate ale persoanei principale care ingrijeste copilul, 
impiedicand astfel formarea unui atasament stabil  
D. Se considera ca deficitul de ingrijire  de la punctul C este 
responsabil pentru aparitia modificarilor de comportament metionate la 
punctul A. 
 
2. Trasaturile clinice in TRA - tipul inhibat sunt urmatoarele: 
- copilul pare inspaimantat, nefericit si hipervigilent; 
- poate prezenta frecvent comportament autoagresiv; 
- uneori refuza sa manance si creste greu in greuate; 
- face greu progrese  psihice  
- nu arata interes in  a-si face prieteni de aceeasi varsta sau pentru a se 
atasa de adultii care-l ingrijesc; 
- raspunsul copilului la interactiunea sociala este excesiv de inhibat, 
hipervigilent, ambivalent sau contradictoriu; 
- in relatie  cu persoana care-l ingrijeste exista un amestec de evitare si 
agresiune, rezistenta si teama excesiva. 
 
3. Trasaturile clinice in TRA - tipul dezinhibat sunt urmatoarele: 
- Copilul este nediscriminativ in relatiile de atasament; uneori nu-i pasa 
de cel care-l ingrijeste dar se ataseaza de persoane straine; 
- Relatiile de prietenie sunt superficiale, copilul nu se ingrijoreaza si 
nici nu se intristeaza daca se schimba persoana care-l ingrijeste; 
- Acesti copii sunt adesea foarte populari printre personalul de ingrijire 
dintr-un spital; se imprietenesc cu infirmierele , cu asistentele. Se 
descurca cu usurinta si se adapteaza cu usurinta schimbarilor.
De fapt, 
tocmai aceasta superficialitate in relationare ii ajuta sa para 
'descurcareti' desi sunt incapabili de a dezvolta atasamente selective si 
durabile; 
- Pot prezenta frecvent hiperactivitate, deficit de atentie, labilitate 
emotionala, toleranta scazuta la frustrare sau comportament agresiv 
 
4.Definitia DSM IV a inatrzierii mintale 
Definitia ' American Asociation  on Mental Retardation' (AAMR) si 
incorporata in DSM-IV,  citata de Kaplan  in 1996 este urmatoarea : 
        '  Retarderea mintala se refera la  prezenta unei limitari 
substantiale  ale  functiilor neuropsihice. Se caracterizeaza  printr-o 
scadere semnificativa a  intelectului insotita de  reducerea abilitatilor 
adaptative  in doua sau mai multe din urmatoarele domenii:  comunicare, 
autoingrijire, convietuire in familie,  abilitati sociale,  activitati  de 
comunitare , sanatate,  scolarizare , petrecerea timpului liber, profesie.  
Retardarea mintala se manifesta inainte de 18 ani.'

SUBIECTE PSIHIATRIE COPIL

1.      Criterii de diagn DSM IV pt tulburarea reactiva de atasament:

·        aparitia tulb este observ inainte de 5 ani

·        caracteristica este modalitatea anormala de stabilire a relatiilor sociale

·        copilul prezinta perturbari emotionale contradictorii sau ambivalente la orice schimbare din mediu cu o mare variabilitate de exprimare

·        manifesta scaderea raspunsului emotional, retractie sociala, frica sau hipervigilenta, auto sau heteroagresivitate, tristete, reducere a relatiilor socila cu ceilalti copii, intarziere in crestere

·        in rel cu adultii are reciprocitate si responsivitate sociala

·        se diferentiaza de tulb pervazive de dezvoltare

2.      Trasaturi clinice in TRA –tip inhibant:

·        copil inspaimantat, nefericit si hipervigilent

·        poate prez comport autoagresiv

·        refuza sa manance si creste greu in greutate

·        face greu progrese psihice

·        nu prez interes in a-si face prieteni de aceeasi varsta sau pentru a se atasa de adultii care il ingrijesc

·        raspunsul la interact sociala este excesiv de inhibat, hipervigilent, ambivalent sau contradictoriu

·        fata de pers care il ingrijeste prez senzatie de teama excesiva, rezistenta, evitare si agresiune

3.      Trasaturi clinice in TRA – tipul dezinhibat:

·        nediscriminativ in relatiile de atasament; uneori nu-i pasa de cel care il ingrijeste, dar se ataseaza de pers straine

·        relatii de prietenie superficiale

·        sunt adesea foarte populari printre personalul de ingrijire; par “descurcareti”, desi sunt incapabili sa dezvolte atasamente selective si durabile

·        pot prez frecvent hiperactivitate, deficit de atentie, labilitate emotionala, toleranta scazuta la frustrare sau comportament agresiv

4.      Definitia DSM IV a intarzierii mintale:

-         retardarea mintala se caract prin prezenta unei limitari substantiale a functiilor neuropsihice, printr-o scadere semnificativa a intelectului insotita de reducerea abilitatilor adaptative in doua sau mai multe din urmat domenii: comunicare, autoingrijire, convietuire in familie, abilitati sociale, activit comunitare, sanatate, scolarizare, perecerea timpului liber, profesie.

-         Retardarea mintala se manifesta inainte de 18 ani

5.      Fact etiologici implicati in aparitia intarzierii mintale:

-         A. Fact care au actionat prenatal:

1.      anomalii genetice 4-28%

-         aberatii cromozomiale: sd Down

-         mutatii monogenice: scleroza tuberoasa, fenilcetonuria, sd X fragil

-         afectare multifactoriala: intarziere mintala familiala

-         microdeletii: sd. Prader-Willi, Williams, Angelman

2.      malform congenitale: 7-17%

-         malf ale SNC: defecte ale tubului neural

-         sd cu malform multiple: sd Cornelia de Lange

3.      expunerea mamei: 5-13%

-         infectii congenitale: HIV, SIDA, sifilis, rubeola, toxoplasmoza, herpes, CMV, v.gripal ->se face testul TORCH

-         anom gestationale: placenta praevia, ale circ feto-placentare, boli si malnutr materna

-         alti agenti teratogeni: radiatii, droguri, medicamente, alcool, carente nutritionale, hipotiroidism

-         B. Factori care au actionat perinatal: 2-10%

-         probl la nastere dat calitatii gestatiei, travaliului

-         hipoxie, asfixie datorata: sarcinii depasite, nastere precipitata, nastere distocica, circulara de cordon, manevre obstetricale

-         prematuritatea

-         icterul nuclear

-         hemoragie cerebrala

-         infectii la nastere

-         C. Factorii ce au actionat postnatal: 3-12%

-         infectii: meningite, encefalite

-         tumori cerebrale

-         traumatisme craniene severe

-         intoxicatii cu plumb, nitriti

-         probleme psihosociale care det modificari in buna ingrijire a nou nascutului

-         D. Factori de mediu si factori socio-culturali

6.      Clasificarea intarzierii mintale:

-         criterii OMS ale clasif internationale a maladiilor pt intarzierea mintala:

-         oprirea sau incompleta dezv a functiei mintale

-         alterarea capacitatilor cognitive, sociale, de limbaj sau motricitate

-         afectarea s-a produs pe parcursul per de dezv

-         tulb se poate insoti de alte suferinte fizice, psihice sau poate apare separat

-         identificarea gradului de severitate a deficientei de comportament:

-         absent/ minim deficit de comportament

-         semnificativa modif de comport care necesita trat sau supraveghere

-         alte tulb de comport

-         Dupa nivelul QI-ului, inteligenta poate fi grupata astfel:

-         Intelect normal superior QI:100 si peste

-         Intelect normal inferior QI: 90-80

-         Intelect liminar QI: 80-75-71

-         Intarziere mintala usoara QI: 50-69

-         Intarziere mintala medie QI: 35-49

-         Intarziere mintala severa QI: 20-34

-         Intarziere mintala profunda QI<20

7.      Caracteristici clinice intelect liminar:

-         acesti copii au o buna functionare sociala reusind chiar performante profesionale in domenii care nu necesita abilitati logic operationale

-         acest deficit este observabil abia in jurul varstei de 10 ani cand copilul trece in clasa a V-a

-         dificultatile copiilor cu intelect de limita sunt in principal in sfera gandirii ipotetico-deductive

-         copii sunt lenti, inerti, dar cu ajutor din partea familiei, cu rabdare si tact pot depasi situatiile de criza

-         deficitul cognitiv al acestor copii este mic, de aceea ei pot atinge un nivel scolar satisfacator, cu ajutor din partea familiei

-         destul de frecvent in cond competitie scolare si presiunilor familiale ei dezvolta tulburari emotionale si de conduita, cu reactii de protest si de opozitie cand isi constientizeaza dificultatile prin raportare la ceilalti copii

8.      Caracteristici clinice intarzierea mintala usoara:

-         QI intre 50-69

-         Varsta mintala a subiectului devenit adult este similara cu cea a copilului intre 7-10-12 ani

-         daca este sustinut copilul dobandeste limbajul scris, calculul matematic simplu, cunostintele generale echivalente celor 4 clase elementare

-         ca adult poate desfasura o activitate profesionala simpla

-         isi poate intemeia o familie

-         are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere

-         gandirea incomplet dezv ramane dependenta de concert; este lenta, greoaie, iar operatiile gandirii (analiza, santeza, generalizare, diferentierea, abstractizarea) se desfasoara la nivelul inferior, superficial, incomplet limbajul este sarac, insuficient, cu sintaxa deficitara, uneori dizartric sau dislexic

-          poate prez asociat: sd neurologice, malformatii, tulb senzoriale, dezechilibre endocrine

-         de cele mai multe ori are si tulb emotionale si/sau de comportament, precum si instabilit psihomotorie, agresivitate, ostilitate, opozitionism; sunt usor de manipulat

9.      Caracteristici clinice intarzierea mintala medie si severa:

-         subiectii deveniti adulti pot avea o varsta mintala asemanatoare cu cea a copilului intre 3-6-7 ani

-         pot efectua o munca necalificata automata, stereotipa sub supraveghere (are un statut semiindependent social)

-         nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri – nu se pot autoconduce

-         au limbaj sarac, vocabularul este restrans la cuvinte uzuale, sinteza simplificata, dislalic sau dizartric

-         gandirea este concreta, modesta, pot rezolva doar probleme de sortare

-         atentia si memoria au oarecare stabilitate si eficienta in a se descurca in mediul inconjurator

-         sfera emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta, sunt irascibili, invata sa se fereasca de pericolele iminente, dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile decat daca le-au mai trait

-         nu au discernamant, nu pot raspunde de faptele lor

-         pot prezenta mult mai frecvent malformatii, tulburari neurologice, senzoriale, endocrine

10.  Caracteristici clinice intarzierea mintala profunda:

-         QI <20

-         raman cu o varsta mintala in jur de 2 ani

-         total dependenti social

-         nu dispun de limbaj sau limbajul functioneaza la niv sunetelor nearticulate

-         nu se autoservesc, nu au capatat control sfincterian

-         au o existenta mai mult vegetativa

-         raspunsurile la stimuli au caracter reflex

-         nu pot recunoaste pericolul

11.  Criterii diagnostice DSM IV dislexie:

-         invatarea cititului se face sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta a copilului;

-         deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita cititul

-         asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulburarea de invatare a cititului

-         coeficientul de inteligenta sub 70 este considerat criteriu de excludere

-         sunt afectate posibilitatile de intelegere a limbajului scris, copii avand dificultati in recunoasterea cuvintelor scrise

-         aceste perturbari sunt adesea insotite de dificultati in respectarea regulilor ortografice

-     acesti copii prezinta in antecedente tulburari de vorbire si limbaj

-         prez si tulb emotionale si perturbari de comport

12.  Criterii diagnostice DSM IV disgrafie:

-         invatarea scrisului se face sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta a copilului;

-         deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita scrisul corect sintactic si morfologic

-         asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulb de invatare a scrisului

-         aptitudinile grafice masurate prin teste standardizate sunt sub varsta cronologica a persoane

13.  Etape normale dezvoltare limbaj:

-         def limbaj= totalitatea deprinderilor necesare in procesul comunicarii; capacitatea de a intelege si a utiliza comunicarea verbala si non verbala in relatiile cu ceilalti

-         nivele ale dezvoltarii limbajului:

-         articularea cuvintelor (pronuntia sunetelor)

-         sistem de sunete ce particularizeaza limbajul (fonologia)

-         structura gramaticala a cuvintelor (morfologie)

-         structura gramaticala a propozitiilor si frazelor (sintaxa)

-         semnificatia literara a cuvintelor (semantica)

-         comunicarea = transmintere si receptionare a limbajului

-         vorbire – exprimare orala a limbajului

-         comunicare non verbala – gesturi, mimica, postura, privirea

=>limbaj mimico-pantomimic

-         din viata intrauterina

-         2l – isi misca buzele

-         3-4 l comunica cu maam – se invioreaza cand ii aude glasul; gangureste cand mama ii vorbeste

-         5 l se joaca cu sunete (consoane si vocale)

-         6 l lateralizeaza (asociaza 2 sunete / silabe)

-         7-8 l asociaza silabele =>ta-ta;ma-ma

-         12 l cuvinte, propozitii = holofazic ; are valoare de propozitie (ex papa => mama vreau sa mananc)

-         18 l asociaza cuvinte: mama,papa= mama vreau sa mananc

14.  Factorii ce influenteaza dezvoltarea limbajului:

a.      genetici

b.      fizici: otite recurente in primii ani => intarziere in dezvoltarea limbajului;

c.       calitate pozitiva: parintii trebuie sa stie sa-si asculte copilul si sa-I dea explicatii adecvate

d.      sexul: fetitele se exprima mai devreme si mai usor ca baietii

e.      familie numeroasa: cel mic va vorbi mai greu pt ca parintii nu au timp sa-i vorbeasca si sa-l asculte

f.        gemelaritate: gemenii vorbesc mai tarziu decat copiii singuri dat unei bune comunicari care exista deja intre ei

g.      nivel socio-cultural: copiii din clasele de mijloc sunt mai avansati in dobandirea limbajului

h.      familii bilingve

15.  Etiologia tulburarilor de limbaj:

·        anomalii struct si funct ale creierului de cauze nedetectate:

·        anomalii de migrare neuronala

·        clinic: semne minore de afectare cerebrala, neurologica

-         dominatie mixta: tulb de atentie; dificultate de coordonare motorie

·        partic neuroanatomice ale emisf stangi

·        fact genetici

·        fact de mediu: socioeconomici, culturali, familii numeroase, complicatii la nastere (hipoxie, ischemie), malnutritie, educatie

·        fact cognitivi: viteza proceselor cognitive scazuta, memoria auditiva a cuvintelor, procesarea si mentinerea informatiilor lingvistice

·        fact auditivi: otite medii, tulb de perceptie a sunetelor, modif in decodif sunetelor

16.  Caracteristici clinice tulb specifica a vorbirii articulate:

-         dislalii=tulb vorbirii articulate (fonologica)

-         clinic: dificultate in producerea corecta a sunetelor (in pronuntia cuvintelor) conform varstei lor si dialectului vorbit in familie

-         initial omit anumite sunete nesigure la pronuntat precum consoanele: s, r, t, pe care le pot pronunta mai tarziu (eliziune)

-         substituie unele sunete cu celelalte (inlocuire)

-         plasarea inversata a silabelor sau sunetelor (metateza)

-         dificultati de pronuntie a grupelor ‘ghe’, ‘che’, ‘ce’, ‘ci’

ð     se va pune diagn de tulb specifica de dezv a vorbirii articulate numai daca copilul a depasit varsta de 6 ani ori continua sa prezinte frecvente si numeroase gerseli de pronuntie a cuvintelor

17.  Caracteristici clinice tulb limbajului expresiv:

-         au dificultati in a-si comunica nevoile, gandurile si intentiile prin intermediul cuvintelor

-         au o incapacitate de exprimare prin cuvinte care variaza in severitate – de la imposibilitatea totala de pronuntie a unui cuvant (afazie motorie) pana la utilizari de cuvinte disparaet, propozitii scurte si incomplete

-         relateaza un eveniment intr-o forma simpla, dezorganizata sau confuza

-         de cele mai multe ori se asociaza si cu tulb limbajului receptiv, iar copiii pot prezenta si intarziere mintala

-         exista: forme usoare – intarzierea simpla de limbaj cand copilul pronunta primele cuvinte dupa 2 ani, limbajul structurandu-se mai tarziu; forme severe, precum alalia, in care copilul nu poate pronunta decat sunete nearticulate

18.  Caract clinice tulburarea limbajului receptiv (afazie senzoriala):

-         vocabular sarac

-         folosesc propozitii simple

-         discursul narativ este slab organizat, trunchiat

-         au o importanta reducere a capacitatii de intelegere a limbajului vorbit de catre cei din jur, desi limbajul non verbal il inteleg

-         au dificultati de insusire a cuvintelor noi

-         fac frecvent greseli de decodificare a sensului cuvintelor spuse de ceilalti

-         nu inteleg sensul explicatiilor gramaticale

-         frecvent este confundata cu lipsa de atentie sau cu deficitul cognitiv

-         nu au afectata inteligenta si nici nivelul comunicarii non verbale

19.  Etiologia tulb pervazive de dezvoltare:

-         teorii psihosociale: parinti reci emotional, detasati, obsesionali care si-au cerscut copii intr-o atmosfera rigida, fara caldura afectiva, ducand in final la “inghetarea emotionala a copiilor autisti”

-         teorii genetice: posib exist unor fact genetici care sa infl aparitia comportamentului autist; sunt cercetati cromozomii 15,5,X

-         teorii neuroanatomice: afectarea unor arii ca: mezocortexul vechi filogenetic care include lobii frontali, temporali si neostriatul, cerebelul si struct diencefalice conexe implicate in sist de procesare senzoriala a atentiei; emisferul stang imatur; dilatarea cornului temporal al ventriculului lateral stang la copii autisti

-         ipoteze neurochimice: hiperserotoninemie, functionare hiperdopaminergica a SNC; copii autisti produc cantitati mai mari de encefaline si endorfine

-         teorii imunologice: autoanticorpi impotriva filamentelor neuronale axonale in serul copiilor autisti, cat si autoanticorpi impotriva receptorilor serotoninergici

20.  Criterii diagn DSM IV tulb autista:

-         1. Afectarea calitativa a interactiunii sociale manif prin:

-         incapacitatea de a folosi adecvat comportamentele non verbale precum: “privirea ochi in ochi”

-         incapacitatea de a initia si dezvolta relatii cu cei de aceeasi varsta

-         lipsa nevoii de a cauta motive de bucurie in relatia cu alte persoane

-         absenta reciprocitatii emotionale si sociale

2. afectarea calitativa a comunicarii manif prin cel putin unul din urmat simpt:

-         intarzierea sau absenta totala a dezv limbajului vorbit

-         inabilitate profunda de a initia si sustine o conversatie cu alte persoane

-         folosirea unui limbaj stereotip si repetitiv sau idiosincrazic

-         absenta unui joc elaborat, spontan, sau a jocului social – imitativ potrivit nivelului de dezv

              3.      patternuri specifice de comportament cu interese si activitati restrictiv repetitive si stereotipe manif prin cel putin unul din urmat simpt:

-         preocupare anormala ca interes si intensitate pt un comportament stereotip si repetitiv

-         inflexibilitate la schimbare

-         manierisme motorii stereotipe si repetitive (rasuciri ale degetelor, mainilor)

-         preocuparea permanenta pentru o anumita parte a unui obiect

4.      functionarea anormala sau intarziere in dezv a cel putin uneia dintre urmat arii, cu debut inainte de 3 ani:

-         interactiune sociala

-         limbaj folosit in relatie cu comunicarea sociala

-         jocul simbolic si imaginativ

21.  Caracteristici clinice tulb autista:

A.     particularitati de comportament:

-a. modalitati de debut si specificul relatiilor sociale:

-         in jurul varstei de 3 ani parintii incep sa se alarmeze ca fiul sau fiica lor pare “a fi surda”, ca nu raspunde cand i se vorbeste, ca nu intoarce capul, ca nu pare interesat de ce se intampla in jur

-         copilul se poarta de parca n-ar vedea intrarea sau iesirea mamei din camera

-         au o atitudine indif, detasata;

-         nu sunt interesati de discutia cu ceilalti, nu arata preocupare pentru a-si exprima sentimentele sau emotiile

-         nu simt nevoia sa fie mangaiati, laudati

-         nu privesc interlocutorul in ochi dand impresia ca se uita in gol

-         nu plang daca se lovesc, par neatenti

-         nu li se poate capta atentia sau interesul

-         nu se joaca cu alti copii

-         au o incapacitate profunda de a relationa empatic cu ceilalti

b. tulburarile particulare de limbaj:

-         cu o afectare calitativa a comunicarii verbale si non verbale cat si a jocului

-         cand limbajul nu a fost achizitionat, copilul pare ca nu intelege ce I se spune sau intelege dar nu raspunde sau raspunsul este relativ

-         cand limbajul a fost achizitionat: copilul parca vorbeste “cu el si despre el”; are dificultati de a intelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a cuvantului nou invatat nu se poate face decat in contextul si cu asocierea in care el a fost invatat

-         intelege greu verbele “a da” si “a lua” cat si utilizarea pronumelui personal la persoana I;

-         prezinta ecolalie imediata sau intarziata fara intentia de a comunica

c. comportamentul motor marcat de stereotipii si manierisme:

-         prezinta frecvent miscari stereotipe precum “falfaitul mainilor”, “topait”, “mers pe varfuri”, “leganat”

-         poate avea gesturi, atitudini, miscari faciale sau posturi stereotipe pe care le poate mentine un timp indelungat

-         examineaza obiectele straine mirosindu-le sau atingandu-le cu limba, ascultand zgomotul pe care il au

-         poate repeta in mod stereotip diferite sunete fara valoare de comunicare

d. rezistenta la schimbar4e si repertoriu restrans de interese:

-         orice modificare in mediul lor si in stereotipul lor de viata poate declansa o stare emotionala accentuata cu tipete si agitatie bizara

-         insista sa manance din aceeasi farfurie sau sa fie imbracat cu acelesi hainute

-         uneori mancarea trebuie preparata in acelasi mod

-         insista sa fie respectat acelasi drum spre magazin

e. atasamentul particular pentru obiecte:

-         prefera sa se joace cu obiecte, nu cu jucarii

-         dezv uneori un atasament bizar fata de un ciob, o cheie, o sfoara, o cutiuta, o bucata de material

-         alteori prezinta aceeasi bizara atitudine, stereotipa fata de “sunetul apei care curge”, fata de “fosnetul hartiei”

f. reactiile acute emotionale:

-         orice modif in stereotip si ritual duce la anxietate si agitatie extrema

-         se pot trage de par, se pot lovi in piept, isi pot musca degetul, se pot lovi peste fata pana se invinetesc

-         parca nu simt durerea nici a lor nici a altora

g. particularitatile jocului la copilul autist:

-         jocul este sarac, stereotip si repetitiv, nu este elaborat, creativ; ei nu se joaca ca ceilalti copii cu jucarii, ci cu obiecte (chei, sfoara, hartie, bucati de panza)

B.     Dezvoltarea intelecuala:

a.      dezv intelectuala generala: 75-80% au deficit cognitiv, 70% au QI non verbal sub 70, iar 50% sub 50; numai 5% au un QI peste 100

b.      deficite specifice de intelegere a limbajului: gandirea simbolica nu este dezv, de aceea nu pot intelege ce simt si cum gandesc ceilalti; o particularit este existenta la unii dintre ei a unei memorii de fixare excelenta (ex. pot memora date, cifre, pot reproduce melodii auzite candva, isi pot aminti fapte si gesturi, amanunte pe care ceilalti le-au uitat deja); au fost denumiti “idioti savanti”

C.     Dezv somatica:

-         majoritatea sunt armoniosi, eutrofici, fara anomalii fizice

-         pot prezenta inversarea ritmului somn/veghe

-         pot prezenta aversiune fata de unele alimente

-         hipersensibilitate la sunete, la lumina

-         sensibili la atingere

22.  Criterii diagnostice DSM IV tulb Asperger:

·        existenta afectarii calitative a interactiunii sociale manif prin cel putin doua din urmat:

-         afectare marcata a comport non verbale : absenta privirii “ochi in ochi”, lipsa mobilitatii si expresivitatii faciale, inexistenta gesturilor

-         incapacitate si esec in initierea relatiilor cu cei de o varsta

-         lipsa spontaneitatii in exprimarea bucuriei sau placerii la intalnirea unei persoane agreate si incapacitatea de a impartasi bucuria cu ceilalti

-         lipsa reciprocitatii emotionale si sociale

·        existenta unui pattern de comport cu interes si activitati restrictive, repetative si stereotipe manif prin cel putin unul din:

-         existenta unei preocupari anormale ca intensitate si interes si care sunt caract prin acelasi pattern restrictiv si stereotip

-         aderenta inflexibila la rutina si ritualuri proprii non functionale

-         manierisme motorii stereotipe si repetitive

-         joc persistent u preocupare intensa pentru anumite parti ale obiectelor

·        prezenta acestor simptome det o afectare sociala, ocupationala sau in alte arii de functionare

·        nu exista intarziere in dezv psihomotorie sau de limbaj

23.  Criterii diagnostice DSM IV tulb hiperkinetica / deficit de atentie:

-         grupeaza 18 semne cinice in doua liste distincte: una pt deficitul de atentie(inatentia), a doua pt caract hiperactivit/impulsivitatii

A.     fie 6 simptome cel putin din prima lista, fie 6 simpt cel putin din a doua lista

1.      Inatentia:

·        adesea face greseli din neatentie la scoala sau in alta parte; nu da atentie detaliilor

·        are dificultati in a-si mentine atentia in cursul jocului sau in timpul orelor de scoala

·        pare a nu fi atent la ce I se spune sau la ce I se cere sa faca

·        nu are rabdarea cuvenita sa dea atentie instructiunilor si astfel nu reuseste sa-si termine lectiile

·        nu reuseste sa dea atentia cuvenita sarcinilir si activitatilor

·        ii displace, evita sau devine agresiv cand este obligat sa depuna efort de atentie si mental sustinut

·        pierde din neatentie lucruri sau obiecte care-I sunt necesare

·        este foarte usor de distras de catre orice stimul exterior

·        este foarte “uituc” in ceea ce priveste orarul si activitatile zilnice

2.      Hiperactivitate / Impulsivitate:

·        se “foieste intr-una pe scaun”

·        de multe ori se ridica din banca in clasa sau de pe scaun cand este nevoit sa stea asezat mai mult timp

·        cand ar trebui “sa stea cuminte” el nu reuseste si incepe sa alerge si sa cotrobaie sau sa se catere

·        ii este foarte greu sa se joace in liniste

·        este tot timpul in miscare, parca ar fi condus de un motor

·        vorbeste mult, neintrebat

Impulsivitate:

·        raspunde neintrebat sau inainte ca interbarea sa fi fost formulata

·        este foarte nerabdator, are mari dificultati in a-si astepta randul la jocul cu reguli

·        ii intrerupe sau ii deranjeaza pe ceilalti

B.     simptomele de hiperactivitate, inatentie sau impulsivitaet sunt prezente inainte de 7 ani

C.     prezenta simpt det disfunctionalitate fie acasa fie la scoala

D.    dovada clara a afectarii clinice semnificative sociala, scolara, ocupationala

Sunt prez urmat tipuri de THDA:

-         tipul combinat: deficit de atentie si hiperactivitate

-         tipul predominant cu neatentie

-         tipul predominant impulsiv hiperactiv

24.  Factori etiologici tulb hiperkinetica/deficit de atentie:

-         nu e o etiologie specifica

-         exista studii de neurochimie si neurobiologie:

-         modif metab monoaminelor la copii cu TDHA

-         eficacitatea medicatieipsihostimulante (amfetamine)

-         NA neadecvata in locus ceruleus

-         neuroimagerie:

-         Xe133, PET, MRI => scadere a fluxului sangvin in lobul frontal, nc caudat, gg bazali

-         genetica:

-         caracter familial si genetic

-         risc crescut la rude grad I

-         risc mai mare la baieti

-         fact dobanditi:

-         cauze intra, perinatale si postnatale:

-         toxemie gravidica

-         expunere la nicotina, alcool, plumb

-         infectii neonatale: CMV, v. rubeolic, toxoplasma

-         complicatii la nastere

-         greutate mica la nastere, encefalite, meningite in primul an de viata

-         traumatisme craniene

-         fact psihosociali:

-         copii care traiesc in conditii neadecvate: fam dezorganizate, cu numar mare de membrii, criminalitatea paterna, boli mintale materne

-         subst chimice: salicilatii, aditivii alimentari, colorantii alimentari, arome, conservantii, zahar rafinat

-         mediul complex: TV, jocuri video, calculator, internet, parinti grabiti si ocupati

25.  Caract clinice tulb de opozitie:

-         copilul pare adesea a fi greu de controlat si de dirijat; la 4 ani nu respecta ora de somn sau de masa

-         cand este refuzat adesea se infurie si plange sau tipa

-         pe la 6 ani conflictele se centreaza pe refuzul de a se pregati pt scoala, la fel si venitul la masa sau mersul la culcare

-         agresivitatea este nesesizata in primii ani de viata desi copilul pare mai “nervos”, uneori chiar loveste, zgarie sau bate; acte deliberate de distrugere a obiectelor apar adesea cand se infurie: “loveste cu piciorul in mobila”, “zgarie tapetul” sau “tranteste usile”

-         nu are rabdare, este mereu nelinistit => concentrarea atentiei este deficitara

-         inconstant copii pot prezenta:

-         anxietate

-         spasm al hohotului de plans (intre 1 si 4 ani), ca raspuns la frustrare

-         uneori oprirea respiratiei este prelungita si urmata de pierderea constientei sau scurte convulsii

26.  Criterii diagn tulb de opozitie:

-         copilul are un pattern de comportament negativist, ostil si sfidator care dureaza de cel putin 6 luni

-         din urmat 8 simptome sunt necesare cel putin 4 pt a putea pune diagn:

-         adesea isi iese din fire

-         adesea se cearta cu adultii

-         adesea refuza sau sfideaza regulile stabilite de parinti

-         adesea ii sacaie pe ceilalti

-         adesea ii invinovateste pe ceilalti pt propriile lui greseli

-         se supara si se infurie cu usurinta pe ceilalti

-         este furios si nelinistit aproape tot timpul

-         este nemultumit tot timpul

NB: se va lua in considerare acest comportament numai daca apare mai frecvent si este mai grav decat la ceilalti copii de aceeasi varsta cu el

Dg # cu tulb psihotice sau de dispozitie

27.  Caract clinice tulb de conduita copil 7-14 ani:

-         comport agresiv

-         furtul – cu intentie, din necesitate, ca reactie de compensare sua supracompensare ivit din dorinta de a afirma sau a castiga prestigiul fata de grup, ca reflectare a ostilitatii, de razbunare, ca modalitate de asigurare a unei existente parazite; caract patologic este dat de contextul general al trasaturilor de personalitate ale copilului si eventuala prezenta a altor urme de suferinta sau boala psihica

-         minciuna – la inceput fantezii fara motive rezonabile

-         comport exploziv iritant: deranjeaza orele, tranteste, arunca lucrurile

-         piromania: activitate de grup; de obicei, prezinta si alte tulburari

28.  Caract clinice tulb de conduita adolescent:

-         agresivitate fizica

-         furtul si violarea proprietatilor (vandalismul)

-         absenta de la scoala (chiulul)

-         activit antisociale: consum de droguri, ofense sexuale, violuri, abuz sexual asupra altora mai mici

-         probleme asociate: pot prez si tulb emotionale; sunt tensionati, anxiosi, exprimand depresie si anxietate

29.  Criterii diagn DSM IV tulb de conduita:

-         exista un pattern persistent de comport care incalca drepturile si normele sociale si care se manif de cel putin 12 luni (3 sau mai multe criterii)

-         cel putin un criteriu a fost prezent in ultimele 6 luni:

a.      agresivitatea fata de persoane sau animale:

·        terorizeaza, ameninta si intimideaza pe ceilalti

·        initiaza frecvent lupte fizice

·        a folosit o arma care poate cauza o afectare serioasa altei persoane

·        a fost nemilos, crud cu alte persoane, animale

·        a furat in timp ce se confrunta cu victima

·        a violat sau fortat pe cineva la un act sexual

b.      distrugerea proprietatii:

·        a dat foc cu intentie si a cauzat o afectare serioasa a proprietatii altei persoane

·        a distrus cu intentie proprietatea altor persoane

·        a spart casa, masina unei persoane

·        minte pt obt unor bunuri sau favoruri

·        a furat lucruri de valoare fara a se confrunta cu victima

c.       incalcari grave ale normelor sociale:

·        adesea sta afara noaptea fara acordul parintilor inca de la 13 ani

·        a fugit de acasa noaptea de cel putin doua ori

·        deseori chiuleste de la scoala incepand inca de la 13 ani

Tulb de conduita afecteaza semnificativ functionarea scoalra si de conduita; este exclus cel care a depasit 18 ani

30.  Criterii diagn DSM IV enurezis

-         nu se datoreaza unei boli organice si prez urmat criterii de diagn:

-         repetate emisii de urina in pat in timpul somnului sau in haine in timpul zilei (fie ca sunt involuntare sau voluntare)

-         comport devine semnificativ clinic cu o frcv de 3 ori/sapt pt cel putin 3 luni consecutiv, putand fi declansat si de fact stresanti (sociali, scolari, ocupationali)

-         copilul trebuie sa aiba mai mult de 5 ani varsta cronologica sau varsta mintala in jur de 5 ani

-         comport nu se dat unor coli organice (DZ, spina bifida, epilepsie)

Forme:

-         enurezis nocturn/diurn

-         enurezis primar/secundar

31.  Criterii diagn DSM IV encoprezis:

-         eliminari de materii fecale repetate, voluntare sau involuntare, in locuri nepotrivite (pe podea, in pantaloni, in diferite colturi ale camerei)

-         acest eveniment se repeta cel putin o data pe luna pe timp de 3 luni consecutiv

-         varsta cronologica la care se poate considera encoprezis este de 4 ani (sau echivalentul niv de dezv intelectuala)

-         acest comport nedorit nu este provocat de folosirea laxativelor sau unei cond organice (malform rectale, prolaps rectal, anomalii sfincteriene) sau unei cond medicale (boala diareica acuta, boala Hirschprung)

32.  Caract clinice encoprezis:

-         debutul poate sa se manif continuu de la nastere sau poate apare dupa o per de control sfincterian

-         nu se dat unei tulb organice digestive, metabolice sau unor malform

-         se asociaza de cele mai multe ori o usoara constipatie

-         murdarirea chilotilor este frecv, apare de mai multe ori pe zi si in cantit mici

-         nu prea apare la scoala, ci dupa ce copilul s-a intors acasa, s-a relaxat si atunci este partial involuntar

-         acest comport este interpretat ca fiind un gest de ostilitate din partea copilului

-         atitud copilului fata de murdarire este variabila: unii neaga, dar in mom in care percep mirosul, se duc si se schimba; altii se jeneaza, se rusineaza si-si ascund hainele murdare

-         uneori copii fol mat fecale ca modalitate de exprimare a agresivitatii si murdaresc peretii, mobile, etc

-         murdarirea poate repr o modalit de a-si pastra statutul de “copil mic fata de care trebuie sa ai mare grija”

-         in ciuda inteligentei lor, acesti copii nu stiu sa-si exprime dorinta de afirmare si recunoastere printre membrii familiei sau la scoala, printre colegi

33.  Forme clinice encoprezis:

·        -cu constipatie si incontinenta surplusului

-fara constipatie si incontinenta

·        - retensiv

- neretensiv

·        - primar (in care copilul nu a avut niciodata control sfincterian)

- secundar (in care perturbarea se dezv dupa o perioada de stabilire a continentei)

34.  Caract clinice tulb de conversie

35.  Caract clinice tulb disociativa

36.  Caract durerii psihogene

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 756
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved