Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


TULBURARILE ANXIOASE

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
EFECTELE COMUNICARII DE MASA;TEORII PRIVIND EFECTELE »TARI » SI EFECTELE »SLABE »
AFECTIVITATEA
Educatia copiilor cu cerinte educative speciale
Violenta si agresivitate - Definitii. Acceptiuni. Semnificatii
Metode moderne de invatare activa
Afectivitatea: Teorii ale emotiei
PERCEPTIILE - Factorii determinanti ai perceptiei
Aspecte generale si probleme privind construirea itemilor chestionarelor de personalitate
LEGATURILE CU ALBASTRU - RELATIA DE CARACTER
Meditativu

TULBURARILE ANXIOASE

1.  Tulburarea anxioasa generalizata (T. A.G.)


Este o afectiune caracterizata prin simptomele somatice si psihice ale anxietatii:

Simptome psihice : anxietate, iritabilitate, concentrare dificila, sensibilitate la zgomot, neliniste,  ingrijorari repetate,  acuze de slabirea memoriei.

Aspect general - caracteristic : fata incordata, fruntea brazdata, postura tensionala,  tremur si agitatie psihomotorie,  pielea palida, transpiratii frecvente, plans rapid, senzatie de slabiciune cu tendinta de lipotimie, ameteli.

Simptome si semne somatice - rezulta fie din hiperactivitatea SN simpatic, fie din tonusul crescut al musculaturii voluntare.

Simptome digestive : uscaciunea gurii, dificultate in deglutitie, disconfort epigastric, flatulenta excesiva, scaune frecvente sau moi.

Simptome respiratorii : senzatie de constrictie toracica, inspirul dificil, hiperventilatie (frecvente respiratorii rapide si superficiale ce duc la o crestere a circulatiei sanguine si CO2)

Simptome cardiovasculare : palpitatii, disconfort sau durere precordiala, perceperea de pauze in bataile inimii si pulsatii in gat.

Simptome genito-urinare : mictiuni frecvente si imperioase, insuficienta erectila si lipsa libidoului, disconfort menstrual crescut, uneori amenoree.

Simptome ale SNC : tinnitus (zgomote sub forma de tiuituri, vajaieli care apar in urechi), incetosarea privirii, intepaturi si furnicaturi in piele, senzatia de amorteala si furnicaturi la nivelul mainilor, picioarelor si fetei.

Simptome in legatura cu tonusul muscular :

- la nivelul scalpului - resimtite ca cefalee (presiune si constrictie) - bilaterala si regiunea frontala sau occipitala

- la nivelul altor muschi - senzatie dureroasa sau rigiditate mai ales in spate sau in umeri

- tremur al miinilor afectand miscarea fina.

Somnul este perturbat : dificultati de adormire (pe un fond de griji), somn superficial cu treziri dese, uneori ,,pavor nocturn’’ - trezire brusca cu un sentiment de frica.

Observatii : trezirea excesiv de matinala si dificultatea de a readormi este mai frecvent la pacientii cu tulburari depresive decat la cei cu anxietate - deci prezenta acestor simptome sugereaza ca anxietatea este secundara unei tulburari depresive.

Unii pacienti au atacuri de panica.

2. Tulburari anxioase fobice (T.A.F.)

TAF - au acelasi nucleu de simptome cu TAG dar aceste simptome apar doar in anumite circumstante in afara carora subiectul nu resimte anxietate.

Caracteristici :

- persoana evita circumstantele provocatoare de anxietate

- resimte o anxietate anticipatorie pentru astfel de situatii

2.1. Fobia  simpla        

- situatia in care o persoana este in mod inadecvat anxioasa in prezenta unui anumit obiect sau situatii pe care tinde sa o evite.

- in prezenta obiectului apare toata gama de simptome anxioase

- tendinta de a evita stimulul este puternica

- perspectiva intalnirii obiectului sau situatiei provoaca anxietate anticipativa.

2.2. Fobia sociala

- Situatia in care o persoana devine in mod neadecvat anxioasa si situatii in care este observata si ar putea fi criticata.

- tinde sa evite aceste situatii sau nu se angajeaza (sta retras, nu atrage atentia, evita conversatiile)

- anxietatea este resimtita anticipat

- simptomatologia este aceasi cu TAG (mai frecvent tremuraturi si inrosirea fetei).

- persoanele sunt preocupate de faptul ca sunt privite critic desi stiu ca aceasta idee nu are temei.

2.3. Agorafobie        

- anxietatea disproportionata a pacientilor atunci cand se gasesc departe de casa, locurile aglomerate sau din care nu pot iesi (usor) cand doresc.

Simptomatologie: asemanatoare TAG dar apar frecvent si alte simptome: depresie, ganduri obsesive, depersonalizare.

Doua tipuri de simptome sunt mai accentuate fata de alte fobii: atacurile de panica si cognitiile anxioase (despre lesin si pierderea controlului).

Circumstantele in care apare agorafobia sunt numeroase dar apartin aceluiasi model caracteristic (autobuze, trenuri, supermagazine, scaun de coafor sau un loc la mijloc de unde nu se poate iesi usor). Pacientii evita aceste situatii pana cand in cazurile mai severe ajung sa se izoleze in casa, sau pot apela la persoane insotitoare.

Anxietatea anticipativa este frecventa.

3. Atacul de panica      



Caracteristica generala : episoade subite de anxietate in care predomina simptomele somatice, insotite de frica de o urmare grava (ex : atac de cord).

Tabloul clinic: cresterea rapida a anxietatii, raspuns somatic sever, frica de un deznodamant fatal (moarte).

Principalele simptome : dispnee sau senzatie de sufocare, senzatie de strangulare, palpitatii  si tahicardie, disconfort sau durere toracica, transpiratii, ameteli, senzatii de lipotimie, depersonalizare sau derealizare, parestezii (amorteli sau furnicaturi), greata sau suferinta abdominala, valuri de caldura sau senzatii de frig, tremur sau frison, teama de a-si iesi din minte sau de a face un lucru necontrolate.

Atacul de panica poate aparea in: TAG, TAF (agorafobie), tulburari depresive, tulburari organice acute.

4. Tulburarea obsesiv - compulsiva

Caracteristici generale :

- ,,o stare in care simptomul cel mai remarcabil este o constrangere interioara, careia trebuie sa i se opuna rezistenta, la a indeplini o anumita actiune, a starui asupra unei idei, a-si reaminti o experienta sau a reflecta steril asupra unei probleme abstracte’’ (ICD10)

- impulsiunea sau ideea obsesiva este cunoscuta ca straina personalitatii dar ca provenind din sine, (invadeaza psihismul individului)

- actiunile obsesive pot fi realizari cvasirituale destinate scaderii anxietatii (spalatul mainilor)

- incercarile de a risipii gandurile sau impulsurile intruse pot induce un conflict interior sever cu cresterea anxietatii, persoana pare a fi disjuncta penduland intre doua euri : unul morbid si agresiv, altul sanatos si aflat in depresie.

Tablou clinic :

Gandurile obsesive: sunt cuvinte idei sau credinte recunoscute de pacient ca ii apartin dar care patrund cu forta in mintea sa si pe care pacientul incearca sa le evite. Pot lua forma unor cuvinte, fraze sau rime, sunt deobicei neplacute sau socante pentru pacient (pot fi obscene sau blasfemiatoare).

Imaginile obsesive: sunt imagini vii adesea cu un caracter violent sau dezgustator.

Ruminatiile obsesive : dezbateri interioare sterile si prelungite (pro si contra asupra unor activitati cotidiene banale).

Indoielile obsesive:  se refera la temerile privind neimplinirea unei actiuni (ex : inchiderea gazului, luminii etc.), sau temerile de a nu face rau unei persoane (ex : de a nu lovi din greseala), altele sunt legate de obiceurile religioase.

Impulsurile obsesive (compulsii): pornirea de a indeplinii unele acte adesea cu un caracter violent sau stinjenitor (ex : a sari in fata unei masini, a injura in biserica).

Ritualurile obsesive (compulsii): include atat activitati mentale (numararea masinilor), cat si comportamente repetate dar lipsite de sens (ex : spalarea mainilor). Unele ritualuri au legatura cu gandurile obsesive (ex : spalatul mainilor in legatura cu gandurile despre contaminare) altele nu.

Pacientii sunt constienti ca ritualurile sunt ilogice si cauta deobicei sa le ascunda, atat ritualurile cat si gandurile obsesive duc de obicei la scaderea performantei in activitatile cotidiene.  

Anxietatea: o componenta importanta a tulburarilor obsesiv-compulsive motiv pentru care in DSM IV R sunt clasificate ca tulburari anxioase.

Depresia: episoade depresive sunt frecvente fie datorita gandurilor obsesive fie independent de ele.

Depersonalizarea: - apare uneori.

5. Tulburari de conversie si disociative

Caracterizare generala: sunt tulburari cunoscute anterior sub numele de isterie, termen evitat datorita sensului comun peiorativ

Cele 2 sisteme de clasificare au adoptat denumiri diferite:

DSM IV R:         - tulburari de conversie – unde simptomele somatice sunt mai relevante

- tulburari disociative – unde simptomele psihice sunt mai relevante

                                                     (ca amnezia si personalitatea multipla)

ICD 10   - tulburari disociative ale memoriei, constiintei si identitatii (psihice)

               - tulburari disociative motorii si senzoriale (somatice).

Sindroame  de conversie si disociative sunt acelea care sugereaza afectiunea somatica,  dar apare in afara unei patologii somatice fiind produs mai degraba inconstient decat deliberat.

Tabloul clinic :

Consideratii generale - particularitati :

1. - desi simptomele de conversie si disociative nu sunt produse deliberat ele reflecta informatiile si ideile pacientului despre boala.  




2. - ca regula generala exista discrepante evidente intre semnele tulburariilor de conversie si cele ale bolilor organice

3. - prezenta beneficiului secundar (adica unele avantaje ale afectiunii aduse subiectului)  

4. - pacientii cu tulburari de conversie arata o suferinta mai mica decat ar fi de asteptat dupa intensitatea simptomelor somatice declarate - stare numita uneori ,,belle indiference’’.

5.1. Tulburari motorii :  cuprind paralizii ale muschilor ce realizeaza miscari voluntare, tremor, ticuri si tulburari ale mersului. Se agraveaza atunci cand pacientul este observat si se diminueata atunci cand atentia lui este orientata in alta parte.

5.1.1. Paralizia psihogena :

- desi subiectul nu raspunde la cererea de a executa o anumita miscare - muschii sunt capabili totusi sa reactioneze atunci cand atentia pacientului este orientata in alta parte

- tipul de paralizie nu corespunde inervatiei segmentului respectiv

- nu se constata modificari corespunzatoare a reflexelor

5.1.2. Tulburari de mers psihogene :

- sunt adesea izbitoare, socante, menite sa atraga atentia.  

- nu se aseamana cu nici o tulburare neurologica cunoscuta

5.1.3. Tremorul psihogen :

- are amplitudine mare si cuprinde intregul membru

- inainte de a diagnostica orice tip de miscare ca fiind psihogena va fi investigat SNC - ul.

5.2. Tulburari senzoriale :

- simptomele senzoriale cuprind anestezii, parestezii, hiperestezii si durerea, ca si surditatea si orbirea

- modificarile senzorialitatii se caracterizeaza printr-o distributie ce nu corespunde inervatiei zonei respective ca si prin variabilitate si sugestibilitate.

5.2.1. Hiperesteziile: se localizeaza deobicei la nivelul capului si abdomenului si se prezinta ca senzatii dureroase sau arsuri.

5.2.2.  Durerea psihogena: va fi diagnosticata doar dupa eliminarea tuturor cauzelor organice posibile.

5.2.3.  Orbirea psihogena: poate lua forma micsorari concentrice a campului vizual (vederea in tunel) dar si in alte feluri.

- nu este insotita de modificari a reflexelor pupilare

- exista dovezi ca persoana vede (ex : se fereste de obstacole)

5.2.4. Surditatea psihogena : - caracteristici comune cu  orbirea.

5.2.5. Convulsii psihogene :  pot fi diferentiate de epilepsie in 3 moduri :

               - 1. - pacientul nu devine inconstient

               - 2. - tipul de miscari nu are forma, caracterul regulat si stereotipic al unui acces

               - 3. - nu exista incontinenta, cianoza, nu se produc leziuni si limba nu este muscata

Deasemenea inregistrarea EEG  este normala.

5.2.6. Simptomele gastrointestinale: cuprind acuze de disconfort abdominal, flatulenta si regurgitatii. Varsaturile repetate sunt uneori clasificate ca psihogene doar dupa excluderea cauzelor organice.

5.3. Simptome psihice

5.3.1. Amnezia psihogena: debuteaza brusc; pacientii nu-si amintesc perioade de viata anterioare, neaga orice cunostinta in acest sens si uneori chiar identitatea.

5.3.2. Fuga psihogena: nu este doar amnezie ci si abandonarea mediului obisnuit de viata.

Cand este gasit neaga existenta anterioara si chiar identitatea.

Intrebari de evaluare:

1. Paralizia psihogena este:

a.       Tulburare de conversie si disociativa

b.      Tulburare mintala datorata unor traumatisme cerebrale.

c.       Tulburare hipocondrica









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1296
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site