VALIDITATEA PRIVITOARE LA CONSTRUCT

VALIDITATEA PRIVITOARE LA CONSTRUCT

Validitatea privitoare la construct sau validitate de construct, vizeaza masura in care un test area capacitatea de a masura un anume construct teoretic. Fiecare test este preparat sa masoare o anumita trasatura psihologica sau insusire: apreciere spatiala, comprehensiune verbala, fluenta verbala, coordonare motorie, nevrozism, intleigenta, dominanta, anxietate, depresie, introversie-extraversie, timiditate etc. Fiecare dintre acesti termeni reprezinta o abstractie si reflecta o anumita parte a comportamentului uman. Pentru a-l masura este necesar sa invantariem cat mai multe dintre acele acte comportamentale care sunt observ abile si masurabile. Ex. Ce inseamna ca un anumit individ e introvertit? Alegem o lista de acte comportamentale ceea ce inseamna ca operationalizam conceptul. Introversia cuprinde comportamente ca: nu-i place sa vorbeasca cu altii, stabileste greu reltatii cu alte persoane, nu are prieteni, nu raspunde daca nu este intrebat , nu-i place sa atraga atentia altora asupralui, ii place sa stea izolat, io alace sa.si analizeze propriile ganduri, nu doreste sa mearga la petreceri (de completat pana la 100 de acte comportamentale).
validitatea de construct cuprinde mau multe faze, etape diferite de la un autor la altul, dar ele ating acelasi obiectiv:

Cronbach - 3 etape:

lansarea ipotezei in privinta constructului care elucideaza comportamentul la test. Acesta este un act de reprezentare bazat pe observarea comportamentului la test si cercetare logica.

Deducerea ipotezelor verificabile din teoriile din construct- oprationala, pur logica.

Realizarea unei cercetari empirice destinate verificarii acestor ipoteze.

Aurelian Stan considera ca, demersul pentru validare esta construit din 4 trepte

Colectarea din fundamentele teoriilor asupra obiectelor diagnosticului, a unei serii de3 asertiuni:

a)      despre relatiile presupus pozitive ale constructului implicat in test si alte categorii de construct.

b)      Despre neconcordantele presupuse de relatia dintre constructele cercetate si alte categorii de constructe. Despre relatia dintre constructele cerceatate si anumite variabiel observate: modul de conduita, produsele activitatii

Alegerea mai ales pentru dezvotarea uor noi teste a acelor asertiuni care apar adaptate pentru constructele indicilor de la a) si b)

Formularea unei serii de ipoteze care se refera la masurarea constructelor corespunzatoare. Tipul a) se refera la validitate convergenta, tipul b) la validitate discriminarorie, tipul c) la validitatea cruteriului.

Verificarea si eventual modificarea ipotezelor anterioare pe baza cercetarii intreprinse.

Printre modalitatiole de evidentiere a validitatii constructului mentionam:

diferentierea varstei - criteriu folosit pentru validarea testelor de inteligenta. Ex. In cazul bateriei Standford Binet este folosita varsta cronologica peantru a evidentia daca scorul obtinut de subiecti arata o crestere progresiva odata cu varsta.

Corelatiile cu alte teste preexistente, similare care masoara acelasi tip de comportamente. Un test nou de inteligenta este declarat valid dacp el corelazpaa cu un alte test de inteligenta a carui validitate a fost deja verificata. Daca testul nou are aceeasi validitate cu cel vechi?

Analiza factoriala ce apare ca tehnica statistica rafinata pentru realizarea interelatiilor datelor comporamentale. Scopul acestor analize factoriale este de a simplifica descrierea comportamentului supus masurarii, reducand numarul mare de variabile la catva factori comuni sau la cateva trasaturi comune.

Analiza consistentei interne- folosita pentru testele de personalitate in raport cu care criteriul este scorul total al testului insusi.

Matricea multitrasaturi-multimetode. Aceasta modalitate se regaseste in orice trat. Este vorba despru un proiect experimental propus de 2 autori: Campbell si Fiske. Acesti autori diferentieaza doua tipuri de validitate: - validitate convergenta si validitate discriminatorie. Validitatea converganta se refera la faprtul ca    un anumit test coreleaza la nivel inalt cu alte variabile cu care trebuie sa coreleze. Ex. Rezultatele unui elev pentru masurarea aptitudinilor matematice cosreleaza cu performantele sale scolare la matematica. Este un caz de validitate convergenta. Este de asteptat ca performanta la acelasi test sa nu coreleze cu performanta lui scolara la literatura - validitate discrimitatorie. Procedura folosita solicta mpsurarea a 2 sau mai multor trasaturi psihologice folosind doua sau mai multe metode. In proiectul lor cele trei trasaturi sunt trasaruri de personalitate: dominanta (A), sociabilitatea (B), motivatia achizitionarii (C). rezulta dupa combinare:

a)      dominanta la testele 1,2,3, respectiv A₁, A_2, A₃

b)      sociabilitatea la testele 1,2,3, respectiv B₁, B_2, B₃

c)      motivatia achizitionarii la testele 1,2,3, respectiv C₁, C_2, C₃

Se construieste un tabel cu dubla intrare in care vom regasi urmaroarele tipuri de informatii:

a)      Valoarea coeficientilor de fidelitate

b)      Valoarea coeficientilor de validitate rezultati an urma corelarii scorurilor obtinut pentru acelesi trasaturi de personalitate masurati cu metode diferite

c)      Corelatiile dintre diferite trasaturi masurate cu metode diferite.

In urma analizarii datelor oferite de tabel au rezultat urmaroarele elemente:

Ø      Pentru ca validitatea consructului sa fie satisfacaroare valoarea coeficientilor de vaiditate trebuie sa fie mai marea decat valoarea corelatiilor dintre reasarurile diferite masurate cu metode diferite

Ø      Valoarea coeficientilor de validitate trebuie sa fie mai mare decat valoarea corelatiilor dintre trasaturi diferite masurate cu aceeasi metoda.

Cat de mare poate fi corelatia x-y (predictor si criteriu)?

Aurel Stan. Daca coeficientul de fidelitate =0,5 sau peste- testul este excelent, daca coeficientul de fidelitate =040 - 0,49 - testul este bun, daca coeficientul de fidelitate =0,30 - 0,39, testul este acceptabil, daca coeficientul de fidelitate este sub 0,30, testul este slab.

Ana Anastasi sustine ca valoarea coeficientului de validitate trebuie sa fie destul de mare pentru a fi statistic semnificativa la un nivel acceptabil: 0,01 - 0,05.

Aurel Stan - daca valoarea coeficientului de validitate este mai mare de 0,70, testul este exceptional, dar el merita o examinare foarte atenta deoarece pot exista suspiciuni privind metodele de calcul.

EROAREA STANDARD A ESTIMARII (SEE)

SEM ne ajuta la determinarea marimii erorii ce poate fi aasteptata ca urmare a faptului ca scorul obtinut de subiect la un test este rezultatul nonfidelitatii testului.

SEE ne ajuta la determinarea erorii ce poate fi asteptata privitor la scorul prognozat al subiectului la ca rezultat al validitatii imperfecte la test.

In baza rezultatelor obtinute la un anumit test folosit pentru selectia subiectilor anticiam pozitia sau scorul subiectului respectiv la criteriu. In cazul testelor perfect valide de cate ori am aplica testul, am anticipa acelasi scor la criteriu. In realitate este imposibil datorita valorii relativ reduse al coeficientului de validitate al testului . Pozitia anticipata a subiectuluila criteriu va oscila intre anumite limite care pot fi precizate cu ajutorul SEE. Formula de calcul a SEE este:

SEE= SD_y√1-r_xy²

SD_y- deviatia standard la scorurile la criteriu

R_xy² - patratul coeficientului de validitate.

Daca coeficientul de validitate =1- testul ete perfect valid, valoare lui SEE=0. precizia aniciparii scorului subiectului la criteri este perfecta. Daca r_xy=0, marimea erorii este cat e deviastia standard, predictia nu ar avea precizie, ar fi intamplatoare.

Calcularea valorii lui SEE intra in obligatia constructorului de test, iar informatiile trebuie incluse in manualul testului. Cunoscand valoarea lui SEE putem anticipa intre ce lumite se va incadra scorul subiectului prognozat la criteriu. EX. Scor prognozat m=100: daca aplicam testul de 100 de ori scorul prognozat va oscila in jurul scorului de 100. jumitate din scoruri vor fi mai mari si jumatate mai mici. Apeland la curba lui Gauss, constatam ca este o distributie normala cu media 100, iar valoarea lui SEE reprezinta deviatia standard a acestei distributii. 34 din scoruri vor cada intre 100, media si +1SEE (media si o deviatie standard). Alte 34% inte 100 si -1SEE. Luate impreuna 68% din scorurile subiectului    vor cadea intre m1SEE. Daca valoarea lui SEE=10, putem fi siguri ca in caz de reaplicare a testului subiectul va avea scoruri in intervalulu 90,110 la un nivel de incredere de 68%. La un nivel de incredere de 95% scorul prognozat ar cadea intre 1002SEE, in intervalul 80-120. La un nivel de incredere de 99% scorul prognozat ar cadea intre 1003SEE, in intervalul 70-130.

Valoarea coeficientului de validitate este relativ mica. De regula eroarea scorulrilor prognozate este considerabila. Ana Anastase- in realitate cele mai multe teste sunt utilizate nu pentru a prevedea scorul unui subiect la un anumit criteriu ci pentru a determina daca el va depasi un standard minim al performanti sau la linia de demarcatie intre succes si esec, reusita si nereusita.