Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CHESTIONAR CARACTEROLOGIC

Sociologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Chestionar caracterologic

(H. Leongard, H. Schmieschek)

Chestionarul determina manifestarile caracterologice dominante. El este alcatuit din 88 intrebari care, fiind clasate in 10 grupe (I - X), permite evidentierea unor trasaturi "accentuate" ale caracterului.



  1. Grupa I-a, cu 12 intrebari, se refera la demonstrativitate.
  2. Grupa II-a, cu 12 intrebari, se refera la hiperexactitate.
  3. Grupa III-a, cu 12 intrebari, se refera la hiperperseverenta.
  4. Grupa IV-a, cu 8 intrebari, se refera la nestapinire.
  5. Grupa V-a, cu 8 intrebari, se refera la hipertimie.
  6. Grupa VI-a, cu 8 intrebari, se refera la distimie.
  7. Grupa VII-a, cu 8 intrebari, se refera la ciclotimie.
  8. Grupa VIII-a, cu 4 intrebari, se refera la exaltare.
  9. Grupa IX-a, cu 8 intrebari, se refera la anxietate.
  10. Grupa X-a, cu 8 intrebari, se refera la emotivitate.

Utilizarea chestionarului poate fi individuala sau colectiva. Subiectii nu sunt presati sau invitati sa lucreze repede. Timpul de lucru este liber, dar in linii mari variaza intre 30 - 60 min, in dependenta de ritmul gandirii si gradul de intelegere al fiecarui subiect. Nu se lucreaza pe sarite, ci concomitent, se citeste fiecare intrebare si se raspunde imediat.

Instructiune :"Vi se prezinta un sir de afirmatii, referitoare la caracterul Dvs. Cititi cu atentie fiecare afirmatie si raspundeti prin DA, daca ceea ce se contine in ea vi se potriveste, sau prin NU, daca nu vi se potriveste. Fiti atenti, nu lasati nici o intrebare fara raspuns."

Chestionar caracterologic

  1. In general sunteti un om vioi si fara griji?
  2. Sunteti sensibil la jigniri?
  3. Va dau uneori repede lacrimile?
  4. Dupa ce ati terminat cu bine o treaba oarecare, vi se intampla totusi, sa va indoiti ca ati facut bine, si nu aveti liniste pana nu va convingeti inca o data?
  5. In copilarie ati fost atat de indraznet ca si ceilalti de o varsta cu Dvs.?
  6. Dispozitia Dvs. este shimbatoare - de la mare bucurie la mare tristete?
  7. De obicei, intr-o reuniune amicala sunteti in centrul atentiei celorlalti?
  8. Sunt zile in care, fara motiv aparent, sunteti imbufnat si iritat, incat este mai bine sa nu vi se adreseze nimeni?
  9. Credeti ca sunteti o persoana serioasa?
  10. Sunteti in stare sa va entuziasmati puternic?
  11. Sunteti foarte intreprinzator?
  12. Uitati usor cand cineva va jignit?
  13. Sunteti foarte milos?
  14. Atunci cand puneti o scrisoare la cutie, obisnuiti sa controlati cu mana, daca scrisoarea a intrat cu adevarat?
  15. Aveti ambitia, ca la locul de munca sa faceti parte din cei mai buni?
  16. Va este frica (sau va fost cand erati copil) de furtuna si de caini?
  17. Unele persoane cred despre Dvs. ca sunteti un pic pedant?
  18. Dispozitia Dvs. depinde de intamplarile prin care treceti?
  19. Sunteti intotdeauna agreat, simpatizat de catre cunoscutii Dvs.?
  20. Aveti, uneori, stari de neliniste si de tensiune (incordare) puternica?
  21. De obicei va simtiti apasat de ceva, deprimat?
  22. Ati avut pana acum crize de plans sau crize nervoase?
  23. Va vine greu sa stati pe scaun timp mai indelungat?
  24. Cand cineva va facut o nedreptate, luptati energic pentru interesele Dvs.?
  25. Sunteti in stare sa taiati un animal?
  26. Va supara faptul ca, acasa, perdeaua sau fata de masa sunt putin strambe si le indreptati imediat?
  27. Cand erati copil, va era frica sa ramaneti seara singura in casa?
  28. Vi se schimba des dispozitia fara motiv?
  29. In activitatea Dvs. profesionala sunteti intotdeauna cel mai capabil?
  30. Va infuriati repede?
  31. Puteti fi cateodata, cu adevarat exuberant, voios?
  32. Puteti uneori sa traiti un sentiment de fericire deplina?
  33. Cum credeti ati putea sa fiti prezentatorul unei emisiuni sau festivitati?
  34. De obicei, spuneti oamenilor in mod deschis parerea Dvs.?
  35. Va impresioneaza daca vedeti sange?
  36. Va place o activitate cu mare raspundere personala?
  37. Sunteti inclinat sa interveniti pentru oamenii carora li s-a facut o nedreptate?
  38. Va este teama sa va duceti intr-o pivnita, camera intunecoasa?
  39. Preferati activitatile care trebuie facute incet si foarte exact celor care pot fi facute repede si fara migala?
  40. Sunteti o persoana foarte sociabila?
  41. La scoala va placea (va place) sa recitati poezii?
  42. Ati fugit vreodata de acasa cand erati copil?
  43. Vi se pare grea viata?
  44. Vi s-a intamplat sa fiti atat de tulburat de conflicte sau suparari, incat v-a fost imposibil sa va mai duceti la lucru?
  45. S-ar putea spune despre Dvs. ca, in general, nu va pierdeti prea repede buna dispozitie atunci cand aveti un insucces?
  46. Daca va jignit cineva, faceti primul pas spre impacare?
  47. Va plac animalele?
  48. Va intoarceti uneori din drum ca sa va convingeti ca acasa sau la locul de munca totul este in regula si ca nimic nu se poate intampla?
  49. Sunteti cateodata chinuit de o frica nelamurita ca Dvs. sau rudelor Dvs. li s-ar putea intampla ceva rau?
  50. Credeti ca dispozitia dvs. depinde de starea vremii?
  51. V-ar fi dificil sa vorbiti in fata publicului?
  52. Cand cineva va necajeste de tot si cu intentie, ati fi in stare sa va iesiti din fire si sa va incaierati?
  53. Va plac mult petrecerile?
  54. Va simtiti adanc descurajat cand aveti deceptii?
  55. Va place o munca unde Dvs. trebuie sa organizati mult?
  56. In mod obisnuit urmariti cu tarie scopul pe care vi l-ati propus, chiar daca intampinati rezistenta?
  57. Poate sa va influenteze intr-atat un film tragic incat sa va dea lacrimile?
  58. Vi se intampla sa adormiti cu greutate, pentru ca va ganditi la problemele zilei sau a viitorului?
  59. Ca scolar ati suflat colegilor sau i-ati lasat sa copieze dupa Dvs?
  60. V-ar displace sa treceti prin cimitir in intuneric?
  61. Va ingrijiti in mod deosebit ca, acasa, la Dvs., fiecare lucru sa aiba un loc al lui?
  62. Vi se intampla dimineata sa va sculati prost dispus si apasat, stare care sa dureze cateva ore?
  63. Puteti sa va adaptati usor la situatiile noi?
  64. Aveti uneori dureri de cap?
  65. Radeti des?
  66. Fata de oameni pentru care nu aveti consideratie, va puteti purta foarte prietenos, incat ei sa nu va observe adevarata Dvs. parere despre ei?
  67. Sunteti o persoana vioaie, plina de viata?
  68. Suferiti mult din pricina nedreptatii?
  69. Sunteti un categoric prieten al naturii?
  70. Aveti obiceiul ca, atunci cand plecati de acasa sau mergeti la culcare, sa controlati intotdeauna starea unor lucruri (daca gazul este inchis, aparatele electrice sunt scoase din priza, usile sunt incuiate)?
  71. Sunteti sperios?
  72. Vi se poate schimba dispozitia in urma consumarii alcoolului?
  73. Colaborati sau ati colaborat cu placere, in tineretea Dvs., la cercuri teatrale de amatori?
  74. Va este cateodata dor de departari?
  75. In mod obisnuit priviti viitorul cu optimism?
  76. Vi se poate schimba atat de puternic dispozitia, incat sa aveti uneori un mare sentiment de bucurie, pentru ca apoi sa cadeti intr-o stare de amaraciune?
  77. Va vine usor sa creati buna dispozitie intr-o societate, reuniune?
  78. De obicei, ramaneti foarte multa vreme suparat?
  79. Sunteti foarte puternic impresionat de suferinta unor oameni?
  80. In mod obisnuit, in caietele de scoala scrieti inca o data o pagina, daca se intampla sa faceti o pata de cerneala?
  81. Se poate spune ca, in general, cu oamenii sunteti mai mult prudent si banuitor decat increzator?
  82. Aveti des vise cu spaime?
  83. Sunteti deseori terorizat de gandul ca, fiind pe peronul unei gari, va puteti arunca inaintea trenului impotriva dorintei Dvs?
  84. In mod obisnuit, deveniti vesel intr-un loc placut?
  85. In general, va debarasati de problemele apasatoare si nu va mai ganditi la ele?
  86. Cand consumati alcool deveniti, de obicei, impulsiv?
  87. In discutii sunteti mai degraba zgarcit la vorba, decat vorbaret?
  88. Atunci cand trebuie sa colaborati la o reprezentatie teatrala, ati putea sa va insusiti atat de bine rolul, incat sa uitati ca e doar un spectacol?

Chestionar caracterologic

ANALIZA REZULTATELOR

(H. Leongard, H. Schmieschek)

Analiza se efectueaza in doua etape. Mai intai se urmaresc raspunsurile la intrebari pentru fiecare dintre cele 10 grupe de trasaturi (I-X), conform cheii prezentate mai jos, aflandu-se, astfel, valorile brute individuale.

Grupa I - Demonstrativ

DA: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66, 73, 85, 88;

NU: 51;

Grupa II - Hiperexact

DA: 4, 14, 17, 26, 39, 48, 58, 61, 70, 80, 83;

NU: 36;

Grupa III - Hiperperseverent

DA: 2, 15, 24, 34, 37, 56, 68, 78, 81;

NU: 12, 46, 59;

Grupa IV - Nestapanit

DA: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86;

NU: -

Grupa V - Hipertim

DA: 1, 11, 23, 33, 45, 55, 67, 77;

NU: -

Grupa VI - Distimic

DA: 9, 21, 43, 75, 87;

NU: 31, 53, 65;

Grupa VII - Ciclotim

DA: 6, 18, 28, 40, 50, 62, 72, 84;

NU: -

Grupa VIII - Exaltat

DA: 10, 32, 54, 76;

NU: -

Grupa IX - Anxios

DA: 16, 27, 38, 49, 60, 71, 82;

NU: 5;

Grupa X - Emotiv

DA: 3, 13, 35, 47, 57, 69, 79;

NU: 25;

La etapa a doua in "Tabelul de sinteza" se noteaza valorile brute pentru fiecare grupa (I - X). Aceste valori se multiplica prin coeficientul stabilit pentru fiecare grupa in parte, obtinandu-se astfel un rezultat care poate varia de la 0 la 24. Cu cat acest rezultat este mai mare (adica se apropie de 24), cu atat este mai mare si gradul de semnificatie a trasaturii respective, marcandu-se astfel directia de "accentuare" a personalitatii

Tabelul de sinteza

Grupa

Numarul de intrebari

Valorile brute

Coeficientul de inmultire

Rezultat

Procentaj

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

Coeficientul ajuta si la compararea cantitativa a rezultatelor, intrucat, prin inmultirea efectuata, se obtin valori standard comparative. Valoarea 24 indica un procentaj simptomatic de 100%; valoarea 18 indica 75%; valoarea 12 indica 50%; valoarea 6 indica 25%. Cu referire la interpretarea rezultatelor, autorul chestionarului avanseaza idea ca se poate vorbi de o "accentuare" in cazul cand numarul de raspunsuri semnificative trece de 50%

Personalitatile "accentuate" nu sunt patologice. Ele se caracterizeaza prin evidentierea unor trasaturi pregnante de caracter.

descrierea accentuarilor de caracter

Tipul demonstrativ - egocentrism, teatralism si demonstrativitate comportamentala, autoapreciere neadecvata. Persoanele acestui tip deseori mint pentru obtinerea scopurilor sale. La prima vedere par a minti constient, dar nu-i asa, ei cu adevarat cred in minciuna sa, aceasta le ajuta sa faca abstractie de ganduri negative. Cauzele acestui comportament poate fi: tendinta de a obtine succese, obtinerea unor avantaje materiale, evitarea unui lucru incordat. Multe din aceste persoane asteapta recunoastere, incantare, induiosare, compatimire. Au aptitudini artistice, datorita imaginatiei bogate. Comportamentul sau este construit in baza observarilor diferitor tipaje de oameni, aceasta le usureaza adaptarea si castiga simpatia si predispunerea unor persoane importante pentru el. In comunicarea cu aceste persoane se cere o atentie deosebita si concretizarea unor date cu ajutorul intrebarilor. Vorbirea este construita pe un ton ridicat, punand in functiune mimica si gesturile. Pe sine se preaslavesc si se jelesc. Se recomanda: recunoasterea siretlicurilor, prin ai ruga sa argumenteze (de obicei nu prea le reuseste), aceasta ii va face sa se abtina de la un astfel de comportament. Formarea la aceste persoane a scopurilor si motivelor pozitive, orientarea lor la lucruri serioase pentru a-i face cetateni deplini ai societatii.

Tipul hiperexact - punctualitate, acuratete si pedantism exagerat, foarte constiincios. Sentimentul unei inalte responsabilitati, tendinta de a indeplini toate insarcinarile extrem de corect deseori provoca la ei neincredere in fortele proprii, ceea ce-i face sa recurga la controlul repetat a lucrului efectuat. Lipsit de posibilitatea manifestarii acuratetii si exactitatii sale, pedantii pot deveni foarte excitati si conflictogeni cu cei ce-l inconjoara. Actiunea de lunga durata a conditiilor nefaste poate influenta negativ asupra acestor persoane: devenind mai dificila luarea deciziilor corecte, aparitia tendintelor de reflectare neproductiva, existenta dubiilor referitor la corectitudinea actiunilor sale, manifestarea ideilor fixe. Pedantismul se dezvaluie in comunicare, facand-o dificila. Se recomanda: disciplinarea, dezvoltarea vointei, care nu i-ar permite acufundarea in incertitudini ci trecerea la momentul oportun la alte activitati.

Tipul hiperperseverent - sensibilitate la obide si suparari, spirit razbunator, implicare emotiva de lunga durata in tot ce i se intampla. Ei recunosc ca pot sa ierte ofensa, dar sa n-o uite niciodata. O sensibilitate marita se manifesta fata de jignirile personale: a mandriei, onoarei, amorului propriu. Ambitia - este caracteristica care le ajuta sa se autoafirme, sa ocupe o pozitie in societate, ei pot lucra cu insistenta si autodaruire pentru a obtine ceva. Exista si latura cealalta a ambitiei, ei devin netacticosi cu oamenii pentru a inlatura concurenta. Evidentierea acestor caracteristici duce la concentrarea gandurilor asupra trairilor negative, suspiciune si dusmanie fata de lumea inconjuratoare, dese conflicte. Aceasta persistenta vine in urma influentei unei educatii defectuoase, unul din parinti este mai sever, altul are cerintele mai mici. Multe din aceste persoane neaga existenta acestor calitati din dorinta de a nu parea nesociabil. Se recomanda: lupta cu ingrijorarea exagerata, suspiciunea, razbunarea, orientarea rationala a cautarilor ambtioase.

Tipul nestapanit - impulsivitate sporita, control scazut asupra imboldurilor si tentatilor. Pentru ei este caracteristica slaba dirijare a constiintei asupra actiunilor si prevalarea puterii si excitarii in comportament. Cad sub influenta instinctelor si dorintelor nesatisfacute, deseori actioneaza impulsiv si spontan. Usor cad sub influenta alcoolului, se atesta o sexualitate marita. In colectiv aceasta persoana isi manifesta nemultamirea prin discutii pe un ton ridicat, plecari si trantiri de usa demonstrative. Isi permit de a vorbi vulgar nu numai cu colegii, dar si cu superiorii, chiar sa loveasca. Exploziile de furie pot aparea in urma situatiei de conflict generat de egoismul, nerabdarea, dominarea lui. Le este foarte dificil sa se adapteze la mediul inconjurator, cel mai greu din toate tipurile se supun influentelor educationale. Se recomanda: ajutor in constientizarea trasaturilor de caracter negative si motivarea lui de a le corecta, formarea unor valori morale, dezvoltarea unui control constient asupra actiunilor si faptelor sale, lupta cu explodarile emotionale. Excitatiile trebuie inhibate la etapa lor initiala prin sustragerea catre alte activitati (munca fizica grea).

Tipul hipertim - dispozitie preponderent buna, spirit intreprinzator, activism inalt, optimisti. In comunice sunt veseli, voiosi si ingeniosi. Cu ei este interesant, uneori sunt prea vorbareti, deseori trec de la o tema la alta ajungand la asocieri neasteptate. Cateodata aceasta stare de spirit enerveaza alte persoane. Aceste persoane usor se adapteaza la mediul inconjurator, datorita bunei dispozitii, aceasta in cazul cand nu devin usuratici si activismul lor in munca nu se transforma intr-o impartire continua la mai multe lucruri odata. Ei pot avea conflicte cu persoanele autoritare care inainteaza multe reguli si cerinte fata de ei. Se recomanda: pentru rezolvarea conflictului e deajuns lichidarea pricinei sau orientarea acestei persoane catre o alta activitate.

Tipul distimic - deprimare accentuata, centrarea atentiei asupra aspectelor sumbre ale vietii, inhibitie ediomotora. Pisimisti, la ei predomina atitudinea serioasa si responsabila. Activitatea vitala este slabita, gandirea incetinita. Nu sunt sociabili si comunicabili.

Tipul ciclotimic - alternarea a fazelor hipertimice si distimice: evenimentele pozitive produc activism, energie, vorbarie; evenimentele triste - depresie, gandire si miscari incetinite. Aceasta schimbare poate avea loc fara careva pricini din exterior.

Tipul exaltat - trairea intensiva, a starilor de bucurie, fericire, satisfactie si alternarea frecventa a acestora cu starile de tristete si disperare. In aparenta seamana cu tipul ciclotimic, insa la cel exaltat alternarea fazelor se petrece mai des si foarte brusc. Acest lucru poate avea loc din diverse pricini: un cuvant spus intamplator la adresa acestuia, sau a unei priviri usturatoare. Sentimentele lor sunt fine si profunde, se ataseaza puternic de oamenii apropiati, compatimesc si retraiesc nevoiasii, ajuta orice persoana aflata in dificultate, sunt pasionati de arta, sport, probleme filozofice. Exaltarea este produsul unui sentiment de umanism deplin, el retraieste neplacerile altora ca fiind ale sale. Aceste persoane pot conflicta "cu viata" din cauza nedreptatii ei.

Tipul anxios - predispunerea spre fobie, timiditate si anxietate exagerata. Se deosebesc in primul rand prin faptul ca usor se sperie. Se tem de intuneric, animale, furtuna. Baietii evita companiile de baieti considerandu-le brutale, petrecand mai mult timp cu fetele sau copii de o varsta mai mica. Ei se tem de situatii de conflict, oricat nu ar incerca sa le evite ei sunt implicati in ele, copiii cei inconjoara, observand fricile lor, ii umilesc si chiar ii lovesc. Se recomanda:      dezvoltarea vointei, curajului, caracterul masculin. Nu se vor inainta cerinte mari, se vor sustine si incuraja orice inceput.

Tipul emotiv - sensibilitate, profunzime si finete a trairilor spirituale. Evenimentele negative le provoaca niste trairi foarte profunde si neplacute, destul de puternic retraiesc si evenimentele pozitive. Ei sunt foarte milosi. Tipul emotiv semana mult cu cel exaltat, insa se deosebesc de cei din urma printr-un grad mai mic de radicalism si aparitia nu prea rapida a emotiilor. Pesoanele exaltate se caracterizeaza in primul rand prin excitabilitate, impulsivitate, rapiditate; persoanele emotive - sensibilitate, impresionabilitate si compasiune. Se recomanda: (pentru ultimele trei tipuri) intarirea unei dispozitii optimiste.

Tipul extravert - persoana orientata spre exterior. Aceasta orientare se      manifesta in toate. Asa persoana nu retraieste impresiile personale, ea tinde sa fie in mijlocul evenimentelor straine. Nu-i place singuratatea, se simte bine intr-o companie mare. Nu traieste in fantezii ci in lumea reala. Se caracterizeaza printr-o gandire superficiala, nu supune analizei informatia primita. De aici apare dependenta de factorul exterior si credibilitate in orice informatie. Extravertii actioneaza sub influenta situatiei create fara a pune pe cantar toate actiunile. De aceea reactia lor de cele mai deseori este impulsiva. Stimulii din exterior pentru astfel de persoana au o influenta hotaratoare.

Tipul itrovert - persoana orientata catre lumea lui interna. Aceasta orientare nu este greu de observat. Ei nu indeplinesc pur si lucrul sau, dar tind s-o analizeze si s-o perfectioneze. Timpul sau liber ei il petrec nu in companii de oameni, ci in singuratate, unde au ocazia de a se analiza si medita. Orientarea catre sine se poate observa si prin corectitudinea gandurilor, coerenta vorbirii, originalitatea ideilor. La accentuarea acestui fapt unele persoane se pot rupe de realitate, gasindu-si refugiu in fanteziile sale. Intampina dificultati in stabilirea contactelor cu lumea inconjuratoare, atesta nesiguranta in fortele proprii.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4418
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved